780 matches
-
zi. E vorba de reguli deosebit de severe. La problemele practice dintr-o mănăstire se referă și trei dintre scrisorile lui Cezar: două adresate surorii sale, care era supraintendent în mănăstirea menționată, și o a treia cu sfaturi pentru o altă stareță. Cunoaștem și o Scrisoare către călugări, despre umilință (Epistula de humilitate ad monachos), o scurtă epistolă adresată lui Ruricius de Limoges, din 506, și o alta, la fel de scurtă, trimisă papei Symmachus, din 513. Epistolarul lui Cezar e lipsit de orice
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
era Antonie Pantaleon Petroveanu, fiul lui Pantaleon Petrov și al Tomaidei. În anul 1812, Anton Pann s-a refugiat În București, iar În anul 1827 a fost numit profesor de muzică bisericească la Seminarul din Râmnicu Valcea. Îndrăgostit de nepoata stareței de la Mânăstirea „Dintr-un Lemn“, a fugit la Brașov Împreună cu tânăra domnișoară, căsătorindu-se la biserica din Schei. În această perioadă el și-a schimbat numele inițial În cel de Anton Pann. Din anul 1828, revenit la București, Anton Pann
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Un asemenea document a fost elaborat de cancelaria domnitorului Matei Ghica la 14 februarie 1755, prin care întărește mănăstirii Ițcani din ținutul Suceava, privilegiile primite de la alți domni și obligația vecinilor de pe moșia Ițcani: „...Deci dară după scrisoarea ce are (stareța mănăstirii Ițcani-n.a.), să aibă a lua a zecea din țarini cu pâne, din fânațe, din grădini cu legume și din prisăci cu stupi și din livezi cu pomi și din tot locul cu tot venitul moșiei după obicei. Așișderea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
despuiați" sau, pe măsură ce înaintăm în poveste, "Carte, cărticică, a venit seara, am început să scriu mai ușor, râul nu-mi mai trimite decât freamătul îndepărtat al cascadei (...) poate că penița asta a mea n-a fost rău aleasă de maica stareță: când și când bag de seamă că pana a început să alerge pe hârtie ca de la sine, iar eu mă țin după ea". Ca la majoritatea romancierilor postmoderni, tematizarea parodică a autorului este dublată de o glisare către autoreferențialitate ("După
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
E vorba de reguli extraordinar de severe. La problemele practice dintr-o mănăstire se referă și trei din scrisorile lui Cezar: două adresate surorii sale care era supraintendent în mănăstirea menționată, și o a treia cu sfaturi pentru o altă stareță. Cunoaștem și o Scrisoare către călugări, despre umilință (Epistula de humilitate ad monachos), o scurtă epistolă adresată lui Ruricius din Limoges, din 506, și o alta, la fel de scurtă, trimisă papei Symmachus, din 513. Epistolarul lui Cezar e lipsit de orice
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
actorul Matei Millo și scriitorul Gr. N. Lazu, frate cu mama sa. În Piatra Neamț L. este membră a Ligii Culturale; un timp trăiește retrasă la Tarcău, în județul Neamț, iar din 1929 îmbracă haina monahală la mănăstirea Văratic, a cărei stareță a fost între 1940 și 1942, 1946 și 1951. Debutează în 1905 cu proză, la „Jurnalul femeii”. Colaborează cu schițe, povestiri, romane în diferite publicații, precum „Neamul românesc literar”, „Ramuri”, „Viitorul româncelor”, „Luceafărul”, „Unirea femeilor române”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]
-
pronunța "după pauză". La reluarea discuțiilor, răspunsul a venit prompt: "Dacă vrea și Sadat!". Dimineața, cu problemele zonei de conflict "rezolvate", am continuat vizitele la Voroneț, Moldovița și Sucevița, programul încheindu-se cu un dejun la mănăstirea Sucevița, unde maica stareță Xantipia a realizat din nou minuni, făcându-i pe oaspeți să uite a întreba dacă felurile prezentate erau sau nu "cușer"! Întorși la București, "amicul" Goshen, ieșeanul, translatorul lui Begin, m-a rugat să-l ajut în soluționarea unei probleme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
inocența editorilor mi se pare indiscutabilă” <endnote id="(383 p. 169)"/>. Un tratament similar a fost aplicat de către cenzori și cărților străine. Iată doar câteva exemple. În toate edițiile românești ale Povestirilor din Canterbury de Geoffrey Chaucer, anume „Poves- tirea stareței” (scrisă În 1387), referitoare la „blestemații de evrei”, acuzați de infanticid ritual, a fost fie redusă la un incipient fragment nerelevant, fie Înlocuită de un succint rezumat neutru. Nici măcar foarte recenta ediție a Povestirilor... nu remediază această situație <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost o pălărie țuguiată de culoare galbenă (verde În Polonia), semănând uneori cu o pâlnie răsturnată, alteori cu un con (germ. Judenhut, lat. pileus cornutus). Cea mai veche atestare este o miniatură din lucrarea Hortus Deliciarum, realizată În 1175 de stareța Herrade von Landsberg, reprezentând câțiva evrei (Judei) purtând pileus cornutus și fiind torturați de diavoli În flăcările Infernului <endnote id="(136, p. 40, fig. 72 ; 37, p. 214)"/>. Pălăria conică galbenă a fost un stigmat pe care Inchiziția Îl punea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu umanitatea lui specifică, cu regulile și cu limbajul lui îl constituie. Și pe care, drept e, l-a valorificat într-un proiect literar de o viață, care încă își așteaptă lectura adecvată și re-cunoașterea. Bibliografie Damian Stănoiu, Alegere de stareță, prefață și tabel cronologic de Dumitru Micu, București, Editura pentru Literatură, 1964. Damian Stănoiu, Cum petrec călugării, ediție îngrijită de Ion Nistor, București, Editura Minerva, 1974. Damian Stănoiu, Amintiri din mănăstire, prefață de Dumitru Mincu, București, Editura pentru Literatură, 1962
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pune acel stâlp ceva mai încolo. În schimb știu că azi nu ar fi posibil să prezinți novicelor hexagondoleze de la Iași unele exponate din cunoscutul "Musée des Arts Premiers" pentru a evidenția sursele de inspirație ale artei moderne, deoarece pupilele Stareței din Lavra Prețioaselor de pe Bach-Louis știu că acesta e fondat de Jacques Chirac, cunoscut ca mare fustangiu, deci macho, sexist etc.). În fața indecentei expuneri de "zizi" din arta africană anterioară nașterii "micului Paris" de la Dambovicz (deci esențialmente barbară, vulgară) există
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Rădășenilor, Oprișenii, Băncuța (unde am luat prânzul), iar seara ne-am întors la Suceava. În altă zi, cu mașina fiului meu, Corneliu, ne-am dus la Mănăstirea Dragomirna, unde am admirat alte frumuseți, mai ales că eram cunoscut de maica stareță, care ne-a primit deosebit de atentă. Din Suceava, oaspeții bucureșteni au plecat pe câteva zile la Vatra Dornei. 411 redate, așa după cum au reușit ele în diapozitive, datorită mijloacelor necorespunzătoare de la noi, dar totuși ele, fotografiile, constituie o frumoasă amintire
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
O cunoștință, angajat al poliție, îmi relata recent că are misiunea să depisteze sursa unor anunțuri la mica publicitate a ofertelor unor "prezicătoare" bine tăinuite moral sub fetișul imaginii, foarte atractive, din ziar, a unor persoane îmbrăcate în veșminte de starețe de mănăstire. Pentru oricine cu bun simț este revoltător până unde se poate merge pe această linie. În sinea mea, totuși, am acuzat mai puțin pe practicantele "stradale" ale acestei magii, decât versiunea lor instituțională, pe unii cu licență universitară
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Brătianu, D. Ghica, familia Sutzu la masă. Seara cu mama. Duminică, 6/18 septembrie Vreme minunată, vânt din nord. Ora 8 cură. Ora 8¾ primit pe mitropolit, care a venit de la București. Ora 9 biserică și cor, mitropolitul îi dă stareței mitra. Ora 10, se încheie. Ora 12½ la prânz mitropolitul, D. Brătianu, care vine de la București, Filipescu. După-amiaza cu mitropolitul la pavilionul de vânătoare și la castel. Ora 4 horă, ceai. Seara încă cu Filipescu la castel. Ora 7 cinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
7 sculat. Ora 8 la capela episcopală pentru sfânta împărtășanie, liturghie tăcută. Ora 8¾ înapoi. Înainte de amiază Câmpineanu și Lecca. După-amiază audiențe. mitropolitul Moldovei. Ora 6 cu Elisabeta la mica mănăstire, oratoriu de Hayden, durat jumătate de oră, apoi la stareță până la ora 7. Seara scris. Camerele au votat alte trei articole de revizuire. Aer blând, lună plină. Vineri, 11 aprilie/30 martie. Vinerea patimilor. Ora 9 la mica mănăstire. Ora 10 se încheie. Pe jos înapoi, cald, frumos. Dabija și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ipenarrieta y Galdós cea cu fetița alături , îmbrăcată ca un om mare, încă tînără, pomeți ieșiți, sperie prin expresia fanatică, bigotă, prin lipsa totală de cochetărie, într-un costum ca un sicriu cu nasturi, incomod ca corsetul țărăncilor. Tip de stareță rea. Pablillos de Valladolid, bufonul lui Felipe IV, cu barba mică, figura spaniolă puțin berberă și desfacere inelegantă a picioarelor, are gestul declamator histrionic. Rîsul de comandă e în fond al unui prost și al unui umilit. E neuitată figura
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
părinți acolo, cum și-au strămutat și pământurile la mânăstire prin schimb cu alți proprietari din satele lor și cum cu mâinile lor au zidit acea mânăstire și chiliile ei. în anul 1956, mânăstirea a fost desființată, iar maicile împreună cu stareța au fost alungate, pierzându-și și bunurile duse la mânăstire de acasă. Cele mai multe au suferit și închisoare din cauză că mai purtau hainele călugărești, neavând altele. La plecare, m-au rugat să vă înmânez următorul mesaj: Suntem bătrâne, după ce am argățit pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
numeroase alte volume, proză scurtă sau romane: Duhovnicul maicilor (1929), Pocăința starețului (1931), Ucenicii Sfântului Antonie (1933), O zi din viața unui mitropolit (1934), Cazul maicii Varvara (1937), Jocul satanei (1947) ș.a. Cel mai bun roman al scriitorului, Alegere de stareță (1932), cu o intrigă strânsă, dinamică, schimbări de situație surprinzătoare, personaje vii, excelent individualizate, rămâne scrierea în care originalitatea, savoarea formulei sale se manifestă pe deplin. În celelalte S., devenit chiar industrios, se autopastișează, de unde o anumită impresie de cădere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
Mănăstirea Țigănești, București, 1926; Călugări și ispite, București, 1928; ed. București, 1930; ed. București, 1943; Necazurile părintelui Ghedeon, București, 1928; Duhovnicul maicilor, București, 1929; Demonul lui Codin, București, 1930; Fete și văduve, București, 1931; Pocăința starețului, București, 1931; Alegere de stareță, București, 1932; Camere mobilate, București, 1933; Ucenicii Sfântului Antonie, București, 1933; O zi din viața unui mitropolit, București, 1934; Parada norocului, București, 1934; Cinci prieteni, București, [1935]; Eros în mănăstire, București, 1935; Oameni cu sticleți, București, 1935; Pensionarii, București, 1935
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
1945; Chimiță R. Ilie, școlar și hoinar, București, 1947; Doi colegi, București, 1947; Haine vechi..., București, 1947; Jocul satanei, București, 1947; O anchetă, București, 1949; Ucenicii Sfântului Antonie. Necazurile părintelui Ghedeon. În căutarea unei parohii. Dragoste și smerenie. Alegere de stareță, pref. Dumitru Micu, București, 1958; Amintiri din mănăstire, pref. Dumitru Micu, București, 1962; Alegere de stareță. Ucenicii Sfântului Antonie, îngr. Ion Nistor, București, 1970; Nuvele și romane, I-II, îngr. și pref. Ion Nistor, București, 1974; ed. București, 1987; Cinci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
1947; Jocul satanei, București, 1947; O anchetă, București, 1949; Ucenicii Sfântului Antonie. Necazurile părintelui Ghedeon. În căutarea unei parohii. Dragoste și smerenie. Alegere de stareță, pref. Dumitru Micu, București, 1958; Amintiri din mănăstire, pref. Dumitru Micu, București, 1962; Alegere de stareță. Ucenicii Sfântului Antonie, îngr. Ion Nistor, București, 1970; Nuvele și romane, I-II, îngr. și pref. Ion Nistor, București, 1974; ed. București, 1987; Cinci prieteni, îngr. și pref. I. Nistor, București, 1991; O noapte cu ghinion, îngr. și pref. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
II, îngr. și pref. Ion Nistor, București, 1974; ed. București, 1987; Cinci prieteni, îngr. și pref. I. Nistor, București, 1991; O noapte cu ghinion, îngr. și pref. I. Nistor, București, 1993; Cazino Victoria sau Parada norocului, București, 1999; Alegere de stareță, îngr. și pref. Aureliu Goci, București, 2002. Traduceri: N.G. Pomialovski, Amintiri din seminar, București, 1951 (în colaborare cu A. Severin). Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 631-650; Iuliu Scriban, Un scriitor bisericesc în cinstea lumii, BOR, 1927, 5; Davidescu, Aspecte, 450-451
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
afinată, cabernet, merlot, fetească, băbească, pască și cozonac, coșuri cu ouă închistrite... Supușii Reginei au rămas uimiți de "paleta" de culori și arome. Am fost serviți de câteva "novice", roșii în obraji, sănătoase și frumoase, iar în capul mesei trona stareța mănăstirii, maica Xantipia, o cariatidă cu studii la ASE și cu un zâmbet "cu totul și cu totul de aur". Eram, după atâtea vizite, un obișnuit al mănăstirilor și un bun amic al stareței, căreia îi ofeream, din când în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
frumoase, iar în capul mesei trona stareța mănăstirii, maica Xantipia, o cariatidă cu studii la ASE și cu un zâmbet "cu totul și cu totul de aur". Eram, după atâtea vizite, un obișnuit al mănăstirilor și un bun amic al stareței, căreia îi ofeream, din când în când, câte un pachet de cafea "veritabilă", în schimbul cărora eram onorat cu afinată, dulceață de cireșe amare, nuci și alte produse de negăsit în capitală. Stareța ne-a urat bun venit și poftă bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
obișnuit al mănăstirilor și un bun amic al stareței, căreia îi ofeream, din când în când, câte un pachet de cafea "veritabilă", în schimbul cărora eram onorat cu afinată, dulceață de cireșe amare, nuci și alte produse de negăsit în capitală. Stareța ne-a urat bun venit și poftă bună, scuzându-se că, fiind în post, nu poate mânca și bea nimic. Oaspeții s-au îndestulat, au felicitat amfitrioana pentru bucatele cu totul excepționale, au băgat prin mapele diplomat ouăle închistrite ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]