779 matches
-
retrovizoare și mă uit În altă parte. —Mami, mă doare burtica. Mami, mă duci tu la culcare diseară? Mă duci? Da, Îți promit. Nu-mi dau seama ce a fost În capul meu când am lăsat-o pe Alexandra Law, Stareța Maicilor Superioare, să mă Înscrie În Asociația Părinților și Profesorilor. Nu, de fapt, nu e adevărat, știu exact ce a fost În mintea mea: că voi putea pretinde timp de o oră, Într-o sală de clasă prost luminată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
rămână intangibile. În același timp îmi spusei: Ea nu e frigidă și totuși e și frigidă sau mai bine zis o frigidă în gândire, în timp ce viața corpului ei mocnește reprimată. În alte condiții, de fanatism religios, ar fi ajuns maică stareță, dar dintre cele care l-ar fi trădat pe Cristos ca să se chinuiască apoi în remușcări. în această lumină putea fi adevărată afirmația ei că o privisem atunci pe stradă ca pe o curvă. Își reveni și se uită la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
apoi prin sporirea zestrei celor patru surori cărora le-a asigurat mai apoi căsătorii reușite. Dintre surori, numai Ana Maria a preferat viața monahală, fratele său reușind să o introducă în mănăstirea Santa di Campo Marzo din Roma, a cărei stareță avea să devină mai târziu. Tânărul era înzestrat cu un fizic plăcut, dar se bucura și de un instinct special pentru depistarea oricăror oportunități ce l-ar fi propulsat pe scara socială dovedind o ambiție nemăsurată pentru a-și duce
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Un asemenea document a fost elaborat de cancelaria domnitorului Matei Ghica la 14 februarie 1755, prin care întărește mănăstirii Ițcani din ținutul Suceava, privilegiile primite de la alți domni și obligația vecinilor de pe moșia Ițcani: „...Deci dară după scrisoarea ce are (stareța mănăstirii Ițcani-n.a.), să aibă a lua a zecea din țarini cu pâne, din fânațe, din grădini cu legume și din prisăci cu stupi și din livezi cu pomi și din tot locul cu tot venitul moșiei după obicei. Așișderea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și: “Suntem de părere să i se arate Patriarhului Justinian că: scopul comenzilor de la U.C.E.C.O.M. a fost de a da de lucru călugărilor, de a stârpi vagabondajul și cerșetoria acestora și nu acela de a da prilej starețelor de a recruta tinere fete În monahism, cum s-a Întâmplat În toate mănăstirile; conducerea Bisericii Ortodoxe nu a luat nici o măsură față de pătrunderea În monahism a unor elemente criminale, reacționare sau leneșe - care au căutat să facă din mănăstiri
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
mai frumoasă legendă, povestită de bătrâni este despre ziua în care a trecut pe la Giurgeni Alexandru Ioan Cuza. Acesta a poposit și a adormit sub un copac, lângă mănăstire, iar calul, lăsat slobod, a păscut și a făcut stricăciuni maicilor. Stareța din acea vreme a confiscat calul acela deosebit de frumos și nu l-a înapoiat decât după ce Cuza a făcut canon de penitență în biserică. Așa că, în 1860, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, mănăstirea de la Giurgeni a fost desființată. La
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
păsările somnoroase, apare apoi primul zumzet de albine, primul strigăt al cocoșului, animalele somnoroase ies la pășune. Asta este înviorarea mea de dimineață. Contactul cu natura, cu păsările și animalele noastre! Aici chiar este grădina Maicii Domnului. Ea ne este stareță și ne coordonează pe noi, cei de aici", spune el. Puternic, deși firav și tânăr, părintele Metodie este vasluian de-al nostru. A locuit la bloc, pe strada Hușului. A avut acvariu, porumbei, papagali, pe care încerca să îi dreseze
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Prodromița de la Athos a fost pictată în 1863, iar Maica Domnului de la Giurgeni în 1831. Prima minune cunoscută de noi a săvârșit-o la Giurgeni, în urmă cu 16 ani. Cei zece viețuitori de la Giurgeni o au pe Maica Domnului stareță și stăpână, precum toți călugării din mănăstirile care îi sunt închinate. Sfânta Fecioară Maria le poartă la toți de grijă. Este de-ajuns să îi încredințeze Ei toate câte se întâmplă la Giurgeni, că toate se întâmplă exact așa cum trebuie
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
a văzut, Maica Domnului a plecat acasă, la Giurgeni. Am ajuns mașina în care era icoana, printr-o minune. Un învățător știe întotdeauna cum să ajute copii, să își urmeze Mama... Arhimandritul Antonie și ceilalți călugări răsuflă ușurați. Maica lor Stareță s-a întors acasă, așa că își pot continua viața obișnuită, pe care o duc de 15 ani la Giurgeni. Crinii Bunei Vestiri ai Maicii Domnului au înmiresmat în cântec sfânt fericita apropiere dintre oameni și cer. IMNUL MAICII DOMNULUI DE LA
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Această biserică a fost construită cu fonduri din contribuțiile a diverși donatori, ale căror nume nu sunt cunoscute, deoarece arhiva a dispărut la desființarea mănăstirii. Mănăstirea a avut, sute de ani la rând, temeinica gospodărire și vrednica cârmuire. Pe la 1900, stareța asezământului mănăstiresc era Xenia Sion, singura femeie monah care, prin vrednicia și credința sa în Domnul, a fost numită de Sfântul Sinod drept arhimandrit rang bisericesc acordat, după regulile creștin-ortodoxe, doar slujitorilor de parte bărbătească ai lui Hristos. Stareța Xenia
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
1900, stareța asezământului mănăstiresc era Xenia Sion, singura femeie monah care, prin vrednicia și credința sa în Domnul, a fost numită de Sfântul Sinod drept arhimandrit rang bisericesc acordat, după regulile creștin-ortodoxe, doar slujitorilor de parte bărbătească ai lui Hristos. Stareța Xenia și-a câștigat un asemenea renume în rândul creștinătății ortodoxe a vremii, încât a primit, în semn de aleasă cinstire, o tapiserie epitaf pentru slujba de prohod a Mântuitorului, chiar de la țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. 1928
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
PE LA GIURGENI Legenda spune că însuși Cuza Vodă a trecut prin ținut Giurgenilor și și-a lăsat calul să pască în voie pe câmpul cu grâne al mănăstirii. Lăsând calul slobod acesta a păscut și a făcut stricăciuni maicilor. Mânioasă, stareța de atunci, Xenia Sion, i-a confiscat animalul acela deosebit de frumos și, fără să se lase impresionată de veșmintelor domnești, nu l-a înapoiat decât după ce Cuza s-a rugat de iertare și a făcut canonul de penitență dat.
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
săi, unii reprezintă nume de refarinta în teologie, cultura și arta românească: Dan Zamfirescu - istoric, lingvist și critic, preotul Alexie Buzera - profesor și muzicolog, preotul Constantin Sarbu - director al Seminarului Neamț și vicar al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, maica Nazaria - stareța Mănăstirii Văratec, maica Eustochia Ciucan - stareța Mănăstirii Agapia, preot Gh. Dragulin - teolog cărturar, preot Gh. Izvoranu, preot Teodor Irimia - protopop de Iași, preot Gh.Bistriceanu, ș.a. După obținerea diplomei de absolvire a Institutului Teologic, Dragoș Bucescu, s-a înscris la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
în teologie, cultura și arta românească: Dan Zamfirescu - istoric, lingvist și critic, preotul Alexie Buzera - profesor și muzicolog, preotul Constantin Sarbu - director al Seminarului Neamț și vicar al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, maica Nazaria - stareța Mănăstirii Văratec, maica Eustochia Ciucan - stareța Mănăstirii Agapia, preot Gh. Dragulin - teolog cărturar, preot Gh. Izvoranu, preot Teodor Irimia - protopop de Iași, preot Gh.Bistriceanu, ș.a. După obținerea diplomei de absolvire a Institutului Teologic, Dragoș Bucescu, s-a înscris la cursurile de masterat, pe care le-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
Lăpușneanu a fost călugărit - cam cu forța - sub numele de Pahomie. Dar, să intrăm în biserică. Aici era singura mănăstire a Iașilor în care viețuiau maici. - Se spune, mărite Spirit, că Domnița Sultana - fiica lui Lăpușneanu - ar fi fost prima stareță a acestei mănăstiri.Numai că vodă Lăpușneanu nu a avut o fiică cu acest nume, omule. Mai degrabă poate fi vorba despre fiica voievodului Mircea Ciobanul, din Tara Românească. - Nu este sigură nici informația din pomelnicul mănăstirii, întocmit pe la 1894
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nu a avut o fiică cu acest nume, omule. Mai degrabă poate fi vorba despre fiica voievodului Mircea Ciobanul, din Tara Românească. - Nu este sigură nici informația din pomelnicul mănăstirii, întocmit pe la 1894 de preotul Dârțu, care spune că prima stareță a mănăstirii Socola ar fi fost Magdalina monahia. Poate...Se știe însă că, pe la 1671, dintre călugărițele Socolei zece erau „dascale”. Adică învățătoare. Printre acestea erau: Marina, Avramia, Lichirie, Mălana și Mitrofana. - Aceste măicuțe nu erau „dascale” numai cu numele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
școală de învățătură pentru feciorii de preoți și diaconi, unde să se paradosească bogoslovia și tălmăcirea Sfintelor Scripturi”, a împărtășit gândul lui Alexandru C. Moruzi voievod. Apoi s-a trecut la fapte. Au mutat călugărițele de la Socola în frunte cu stareța Elisabeta schimonahia - sora mitropolitului - la Agapia și călugării de acolo au fost aduși la Socola, cu poruncă să pregătească deschiderea Seminarului de la Socola. S-au pus călugării pe treabă și în 1804 a fost deschis Seminarul, care a rămas acolo
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cincizeci de ani, cum să nu fie și un Deal al Călugărițelor? Am găsit printre zapisele domnești unul al lui Ioan Theodor Calimah, din 21 iulie 1760 (7268), în care voievodul spune: „Dat-am carte domnii mele rugătorii noastre Susanii stareță și a tot soborul să...fie volnici a-și stăpâni moșiile sfintii mănăstiri anume: Vale Socolii, i Dealul Coroiului, i Vale Lupului, i Balciul i Găurenii...și să aibă a-și lua dijma din hotaru în hotaru din tot locul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Racoviță voievod către slujbașii domnești, din 5 dec. 1751 (7260): „Scriem domniia mea la boiarii noștri Tănasă Meleghe vornicul de poartă și la Simion Cheșco uricarul. Vă facem știre că aice, la domniia mea, au datu jalobă rugătoarele noastri, Condachie stareța și cu tot săborul de la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul di Cetățuie, dzicând stareța și călugărițele di la Socola că moșie mănăstirii lor este hotărâtă și stâlpită dispre locul Cetățuii și au și scrisori în semne, hotarnică, dar egumenul de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
boiarii noștri Tănasă Meleghe vornicul de poartă și la Simion Cheșco uricarul. Vă facem știre că aice, la domniia mea, au datu jalobă rugătoarele noastri, Condachie stareța și cu tot săborul de la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul di Cetățuie, dzicând stareța și călugărițele di la Socola că moșie mănăstirii lor este hotărâtă și stâlpită dispre locul Cetățuii și au și scrisori în semne, hotarnică, dar egumenul de Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apuc de dijmuiește di
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ce mai fac călugărițele de la Socola.Din câte am văzut, mărite Spirit, mănăstirea a adunat ceva avere și, ca urmare, a început să mai vândă câte ceva. Una din vânzări a fost cea făcută la 7 mai 1666 (7174), când Elisafta, stareța, și soborul mănăstirii Socola spun: „Scriem și mărturisim cu acest zapis al nostru, cum noi...am vândut un loc de prisacă deasupra Iezerenilor, în Rediu, și loc pen pregiurul prisăcii în toate părțile...dumisale lui Gligorașco vătavul părinelui mitropolitului Ghedeon
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la toate celi ce v-ar poronci starița, căci care să va arăta împotrivitoare i s-au dat voie să le arate preasfinții sale părintelui mitropolitului. Si după vina lor să să pedepsască. Asta poroncim.” - O fi fost tinerică noua stareță - bag samă - și nu avea autoritate față de altele mai în vârstă sau față de poslușnicii mănăstirii. Altfel, eu nu văd de ce era nevoie de o poruncă domnească, mărite Spirit.Totuși, poruncile domnești în ajutorul călugărițelor se înmulțesc. Una din aceste porunci
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ajungă în cele din urmă să traverseze drumul Sucevei și s-o pornească spre mătușile sale de la Agafton. Schitul acesta singuratic a avut printre maicile sale două dintre surorile Ralucăi: Olimpiada 28, femeie citită și inteligentă, care a și ajuns stareță, și Fevronia, care se remarca prin firea ei originală, căci s-a fotografiat 29 spune Matei într-o scrisoare, ba avea și album 30, lucru pentru care i se spunea Jurăscioaia cea nebună 31. Însă tocmai aceasta îl atrăgea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ea însăși se fotografiază în 1868 lucru nepermis în cin. Mihai o cultiva, căci îi era dragă. A murit la 90 de ani, schivnică la Agafton. Olimpiada vine de la schitul Orășeni la cel din Agafton (1840), unde va fi și stareță în intervalul 1888-1902. Locuia aproape de chilia Fevroniei, era isteață, darnică și se pricepea la administrație. Sofia se călugărește și ea pe la 1840, tot la Agafton, unde moare în chilia ei, în 1878, la 57 de ani. Aproape tot ce lucra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
era Antonie Pantaleon Petroveanu, fiul lui Pantaleon Petrov și al Tomaidei. În anul 1812, Anton Pann s-a refugiat În București, iar În anul 1827 a fost numit profesor de muzică bisericească la Seminarul din Râmnicu Valcea. Îndrăgostit de nepoata stareței de la Mânăstirea „Dintr-un Lemn“, a fugit la Brașov Împreună cu tânăra domnișoară, căsătorindu-se la biserica din Schei. În această perioadă el și-a schimbat numele inițial În cel de Anton Pann. Din anul 1828, revenit la București, Anton Pann
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]