684 matches
-
fără ecou, apelul său la capitulații, convingând pe secretarul de stat al Munteniei să declare această decizie ca nulă și neavenită. Și gerantul viceconsulului prusian la Iași se plângea, în septembrie 1832, că nu întotdeauna președinții sfaturilor orășenești invita pe starosti să asiste la procesele dintre sudiți și pământeni. în plus, după pronunțarea sentinței, sfaturile însărcinau pe ispravnic cu executarea ei, fără a cere autorizația starostelui. După cum se vede, argumentul de bază al consulilor și agenților străini era că drepturile lor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
la Iași se plângea, în septembrie 1832, că nu întotdeauna președinții sfaturilor orășenești invita pe starosti să asiste la procesele dintre sudiți și pământeni. în plus, după pronunțarea sentinței, sfaturile însărcinau pe ispravnic cu executarea ei, fără a cere autorizația starostelui. După cum se vede, argumentul de bază al consulilor și agenților străini era că drepturile lor sunt stabilite prin tratatele încheiate de țările lor cu Poarta. Ei cereau aplicarea capitulațiilor ca în oricare alt teritoriu otoman, refuzând să accepte autonomia de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
1833, conform Manualului administrativ al Moldovei, în cazul arestării unui sudit, se impune obligativitatea informării Consulatului de care depinde într-un interval de 24 de ore. Același document confirma oficial scutirea străinilor de încartiruire. în legătură cu recunoașterea calității de supus britanic, starostele Furnarakis răspundea, la 8 mai 1832, unei note a postelniciei că „va reînoi ordinele sale tuturor administraților săi de a arăta patentele când guvernul le va cere cu blândețe și cu moderație”. El subliniază că numai cei care au patente
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ca și împotriva obligării sudiților de a se înscrie în corporațiile locale și de a plăti taxe ca membri ai acestor corporații, taxe destinate, după cum recunoștea însuși Divanul Moldovei, citat de Blutte, „cumpărării de lemne de foc pentru ruși”. Furnarakis, starostele britanic de la Iași, sublinia, într-o adresă către Postelnicie, că sudiții „au dreptul, în virtutea capitulațiilor, de a exercita orice fel de comerț, fără a face parte din nici o corporație”. El protestează și împotriva impunerii sudiților la patente. în realitate, după cum
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pe pluguri și merticele erau strânse de către posadnici, adunarea din vitele tamgăluite cădea în sarcina trimișilor speciali - mai târziu au fost numiți sulgerii, podvezile în grija podvodarilor, iar recrutarea oamenilor pentru oaste, călăuze și caii de olac stăteau în atribuțiile starostilor sau în Țările Românești a vatamanilor, ca șefi ai satelor (atta-man = tata mare, în limba tătară). Toate dările percepute de la sate erau concentrate, apoi, în mâinile voievozilor, care le predau baskakilor sau doroghilor, și aceștia le trimiteau la curtea hanului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu prietenii săi, pătrund apoi în Polonia și ard orașele Starodub și Novogradeț, iar în vara următoare ocupă Kievul, în timp ce alte hoarde operau spre Riazan și Columna. În cetățile lituane de margine Sthadorov, Radohoschi, Novogradeț, Syewski și Brasko, Mihail pune starosti dintre prietenii săi. Oastea polonă reocupă, în 1449, toate cetățile, punând pe castelani să-i ceară iertare regelui. În 25 iulie, acesta îi scrie marelui maestru al Ordinului Teuton, aflat la Königsberg (azi, Kaliningrad, în U.R.S.S.) numindu-l pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
-i șantajeze și pe unul, și pe altul, în realizarea politicii sale. Cazimir își dădea foarte bine seama de acest pericol pentru Polonia. De aceea, a și trimis la Suceava, în mod special, pe secretarul regal, Ian Lenka, însoțit de starostii de Halici și Sneatin, să-i ceară lui Ștefan cel Mare semnarea unui act, în care să se angajeze că nu va preda pe fiii lui Sed Ahmet decât regelui polon. Ștefan a înțeles destul de bine îngrijorarea lui Cazimir și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
privilegii: au primit pământ, au fost scutiți de taxe, au primit dreptul de a practica meșteșugurile, precum și dreptul de a se organiza în bresle. Breslele funcționau după statute cu precizări exacte, pentru fiecare treaptă profesională, pentru ucenic, calfe, meșteri, alegerea starostelui, etc. Breslele erau de trei tipuri: economice și comerciale, bresle sociale și bresle etnice (evreii, bulgarii, ungurii etc.). Breslele cele mai dezvoltate aveau biserică ridicată de către membrii comunității. Localitățile catolice în această zonă au fost la Craiova și Brădiceni. În
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
începutul secolului al XVIII-lea, “Breasla jidovilor” deținea un statut propriu și privilegii acordate sau întărite de domnie. În fruntea “Breslei Jidovilor”, cum era numită în epocă, se afla o instituție laică - Stărostia - și una religioasă, Rabinatul. Și rabinul și starostele erau aleși de adunarea breslașilor, însă ei trebuiau confirmați oficial de domnitor (primul pe o perioadă determinată, celălalt pe viață). Cu timpul, obștile evreiești din Moldova au devenit tot mai numeroase. Faptul a determinat alegerea a doi sau trei starosti
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
starostele erau aleși de adunarea breslașilor, însă ei trebuiau confirmați oficial de domnitor (primul pe o perioadă determinată, celălalt pe viață). Cu timpul, obștile evreiești din Moldova au devenit tot mai numeroase. Faptul a determinat alegerea a doi sau trei starosti al căror lider era numit Roș-Medina, iar conducătorul rabinatului ieșean prelua numele turcesc de Haham-Bașa (mare rabin). Stărostia era o „instituție politică”, creată la începutul secolului al XVIII-lea, a cărei autoritate se întindea la nivelul tuturor comunităților evreiești. În cadrul
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
numit Roș-Medina, iar conducătorul rabinatului ieșean prelua numele turcesc de Haham-Bașa (mare rabin). Stărostia era o „instituție politică”, creată la începutul secolului al XVIII-lea, a cărei autoritate se întindea la nivelul tuturor comunităților evreiești. În cadrul acestei instituții civile existau starostii, șefi ai tuturor comunităților evreiești și așa numiții starosti de orașe, care aveau sub autoritatea lor numai breslele evreiești dintr-un singur oraș. Wilhelm Schwarzfeld, într-un interesant studiu, care valorifică mărturiile epigrafice ieșene, a prezentat starostii mai importanți ai
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de Haham-Bașa (mare rabin). Stărostia era o „instituție politică”, creată la începutul secolului al XVIII-lea, a cărei autoritate se întindea la nivelul tuturor comunităților evreiești. În cadrul acestei instituții civile existau starostii, șefi ai tuturor comunităților evreiești și așa numiții starosti de orașe, care aveau sub autoritatea lor numai breslele evreiești dintr-un singur oraș. Wilhelm Schwarzfeld, într-un interesant studiu, care valorifică mărturiile epigrafice ieșene, a prezentat starostii mai importanți ai comunității ieșene. Instituția Stărostiei Mari s-a desființat înaintea
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
instituții civile existau starostii, șefi ai tuturor comunităților evreiești și așa numiții starosti de orașe, care aveau sub autoritatea lor numai breslele evreiești dintr-un singur oraș. Wilhelm Schwarzfeld, într-un interesant studiu, care valorifică mărturiile epigrafice ieșene, a prezentat starostii mai importanți ai comunității ieșene. Instituția Stărostiei Mari s-a desființat înaintea hahambașiei, din motive mai puțin cunoscute. Cea de-a doua instituție - hahambașia - de factură religioasă a avut și ea o existentă efemeră între anii 1719 și 1834. În
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
l-a ,,lucrat” și pe disidentul Dan Petrescu, așa cum reiese dintr-un document reprodus de noi zilele trecute. Dan Petrescu a depus o cerere la CNSAS pentru a afla dacă fosta Securitate i-a Întocmit un dosar. Răspunsul domnului Onișoru, starostele instituției pomenite, a fost că nu există nici urma de dosar... Or, documentele publicate de noi demonstrează exact contrariul celor afirmate de Onișoru. Motiv pentru care Dan Petrescu este hotărât să-l acționeze În instanță pe Onișoru, care, ironia sorții
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
acum un moment deosebit din viața de familie. La Costișa, în vederea unei căsătorii se practica "starostirea" (pețitul). La casa fetei, feciorul (viitorul mire) trimitea un om sau doi (cu vază) să propună căsătoria. Se întreba de pământ, vite, zestre. Pețitorii (starostele) la nuntă erau legați cu un prosoape (mineșterguri) frumoase, ca răsplată pentru strădania lor. Cu vreo două săptămâni înainte de nuntă se făcea logodna tinerilor și se strigau "vestiri" în biserică. Tinerii își alegeau nașii, de obicei (nașii de botez) și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și de buci (de cânepă) și peste ele plapomele, chilota și pernele (mari și mici). Lada se așeza pe două lăiți în "casa cea mare" (camera nelocuită) la răcoare. Pe grindari erau atârnate bundițele și cojoacele, sumanele (de ținut). Când starostele venea în pețit, mama se așeza de obicei în camera cu zestre (ca să vadă pe viu, că fata este pregătită pentru măritat). După stabilirea nunții, când se ia zestrea și se duce la casa mirelui, se joacă și se cântă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
În cele patru puncte cardinale, Otto, minte ascuțită, Își Întocmi planul cu istețime. Mai Întâi, trimise doi dintre slujitorii săi, pe cei mai devotați, unul de la Curtea de pe Schlossberg și altul din Zürich, la casa bancherului Urs, tatăl lui Bodo, starostele breslei negustorilor și omul cel mai influent din bogatul oraș de pe malul lacului cu același nume. Amândoi aveau sarcina să se an gajeze ca rândași sau simpli zilieri și să observe totul cu atenție. După câteva săptămâni, Otto știa fără
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a-l preveni pe Bertold. Nici dovezi concrete nu existau și uneltitorii ar fi putut face pe nevinovații, pentru a lovi mai târziu. Deci signoria a hotărât să aleagă alt drum. De ce să nu folosească bunele legături dintre Veneția și starostele negustorilor din Zürich? Toată lumea știe că acesta este un bun prieten al principilor din Freiburg. El părea cu adevărat cel mai potrivit să le transmită vești acestora, cu Îndemânare și fără să bată la ochi. Încă În aceeași seară, tatăl
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
negustori și străini bani de rohatcă. Cernăuții au început a se ridica abia după decadența orașului Țețina (așa dar de la 1456), precum reiese aceasta dintr-un document al lui Petru Aron (1456). În anul 1457 se numește pentru Cernăuți primul staroste. Din acel an el devine oraș districtual. Districtul Cernăuților cuprindea mai multe cercuri și acestea mai multe sate. În fruntea unui cerc sta un „namestnic; în fruntea satului un „vornic”. De se iscau certuri între țărani, intervenea în primă instanță
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuților cuprindea mai multe cercuri și acestea mai multe sate. În fruntea unui cerc sta un „namestnic; în fruntea satului un „vornic”. De se iscau certuri între țărani, intervenea în primă instanță vornicul, în a doua namestnicul, în a treia starostele. În certurile dintre boieri întreolaltă sau cu țăranii decidea întâi starostele, în linia a doua Voievodul, apoi Divanul. Starostele sau pârcălabul era locțiitorul domnitorului. El avea trei logofeți (scriitori sau secretari) și până la 8o de scriitori din oficiu. Poruncile le
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fruntea unui cerc sta un „namestnic; în fruntea satului un „vornic”. De se iscau certuri între țărani, intervenea în primă instanță vornicul, în a doua namestnicul, în a treia starostele. În certurile dintre boieri întreolaltă sau cu țăranii decidea întâi starostele, în linia a doua Voievodul, apoi Divanul. Starostele sau pârcălabul era locțiitorul domnitorului. El avea trei logofeți (scriitori sau secretari) și până la 8o de scriitori din oficiu. Poruncile le primea de la Divan, căruia avea să și raporteze. La dispoziția lui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
satului un „vornic”. De se iscau certuri între țărani, intervenea în primă instanță vornicul, în a doua namestnicul, în a treia starostele. În certurile dintre boieri întreolaltă sau cu țăranii decidea întâi starostele, în linia a doua Voievodul, apoi Divanul. Starostele sau pârcălabul era locțiitorul domnitorului. El avea trei logofeți (scriitori sau secretari) și până la 8o de scriitori din oficiu. Poruncile le primea de la Divan, căruia avea să și raporteze. La dispoziția lui stau și 100 călăreți, comandați de un căpitan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de la Divan, căruia avea să și raporteze. La dispoziția lui stau și 100 călăreți, comandați de un căpitan și 4 vice-căpitani. De la începutul secolului al 15lea și până la împreunarea Bucovinei cu Austria ne sunt cunoscute numai puține nume de ale starostilor din Cernăuți. Din documentele care stau la dispoziție, s-au aflat numai 9 și anume: Ion Grumaz (1499), Enakaki (1760), George 141 (1765), Grigoraș (1767), Potocki și Turcul. La aceștia se adaugă: Sidorie (1595), Gavrilaș (1767) și Nicolai Costin. Cernăuții
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dincolo e haosul de anarhie al Ucrainei, dincoace de pe înălțime stăpânesc tunurile noastre. Chiar în fața Sorocei, satul malorus Tichinăuca, se pare că nu trăiește și nu se bucură de ogoarele sămănate, decât pentru că se află sub traiectoria proectilelor de dincoace. Starostele de acolo bucuros urmează poruncilor de pe țărmul drept numai să poată scuti sărmanele așezări ale gospodarilor lui de fierul și focul care cutreieră în ținuturile învecinate... În noaptea de 24 spre 25 Iulie, în liniștita noapte a Sorocei s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
3. Marele vornic al țării de jos are putere de jurisdicțiune asupra țării de jos, afară de procesele bunurilor boierești. Încasează veniturile stărostiei Bârladului. Poartă un toiag cu împletitură de aur pe fond albastru. 4. Marele vornic al țării de sus. Staroste de Dorohoi. Poartă toiag la fel. 5. Hatman pârcălab al Sucevei. Judecă pe slujitori arcași, călărași, darabani, seimeni, lefegii. Poartă toiag roș cu împletitură de aur. În tabără poartă buzdugan. 6. Marele Postelnic umblă înaintea Domnului, cu toiag îmbrăcat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]