1,379,654 matches
-
a ceva care nu știm dacă va merge, dar trebuie încercat (= coimunismul)?? Cam la asta se reduce “ideea”... Vorba aia, thanks, but no thanks! DB, ar fi fain să găsești notițele/înregistrarea etc., n-aș vrea să pierd dialogul. Unde ‘stat’ se scrie cu litera mare, ‘libertate’ nu se scrie deloc. G. mă tem că n-ai înțeles nimic din ce ți-a replicat Pleșu: o dezbatere din care toți se retrag fără să-și schimbe opiniile e egal cu zero
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
volum elaborat de un mare număr de istorici, scriitori și ziariști. Se pătrunde, răsfoind paginile acestei cărți, într-un domeniu asupra căruia conformismul la modă preferă să arunce tăcere. Este vorba aici despre inventarul tragic al războaielor (civile și între state), al foametei ce bântuie continentele chinuind populații întregi, a persecuțiilor urmate de deplasarea maselor de refugiați, al șomajului ce urmărește inexorabil fenomenul globalizării, ale sclavajului ce timp îndelungat a făcut ravagii pe mai toate continentele în secolele în care s-
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
s-a umanizat față de epocă descrisă de Ch. Dickens în românele sale, îndeosebi ca urmare a presiunii pe care au exercitat-o asupra să partidele socialiste. Și mai ales din spaimă ce i-a intrat în oase prin existența URSS, stat ce s-a reclamat de la teoria marxista. Pe de altă parte se ignoră experiență Chinei comuniste, care a pornit în 1948 mult mai de jos decât era Rusia în 1918. Un recent număr din revista „Der Spiegel“ are drept „cover story
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
și asta fără nici un ajutor iehovist și fără comploturi internaționale". Nu în mai mică măsură e luat la rost clișeul onctuos "blîndețea românească", un puternic impact cu istoria veacului al XX-lea, în decursul căreia o serie de șefi de stat au sfîrșit prin moarte violentă, iar vreo două sute de căpetenii politice, începînd cu Corneliu Zelea Codreanu, Virgil Madgearu, Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Ion Mihalache, Gheorghe Brătianu și mergînd pînă la Ștefan Foriș și Lucrețiu Pătrășcanu, au fost asasinați în locuri
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
la Ștefan Foriș și Lucrețiu Pătrășcanu, au fost asasinați în locuri de detenție. Ce mai rămîne, dacă ținem seama de aceste dramatice realități, din legenda plaiului mioritic, molcom, mărinimos, plin de duioșie față de aproapele? "Nici o republică sud-americană, cu lovituri de stat endemice și cu pronunciamientos ridicate la rangul de sport național, nu se poate mîndri cu asemenea performanță. Așa că, atunci cînd vorbim despre blîndețea românească, să o facem cu melancolică rezervă. Deoarece - în legătură cu această proverbială blîndețe - criteriul democrației românești devine ușor
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
Așa că, atunci cînd vorbim despre blîndețea românească, să o facem cu melancolică rezervă. Deoarece - în legătură cu această proverbială blîndețe - criteriul democrației românești devine ușor de formulat: ar fi acela ca, pe un interval de douăzeci-douăzeci și cinci de ani, șefii de stat și de guvern ai României să sfîrșească în paturile lor". Condiție rezonabilă! Nu vehemență, nu întoarcerea pozei autoelogiului etnic pe reversul său frivol-denigrator, ci - nota bene! - o melancolică, decentă constatare, implicînd un onorabil deziderat. Patriot totuși, la treapta intelectuală ce
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
el e tîrît prin tribunale de un fost director dat afară din teatru la revoluție, acum cu certificat de revoluționar, care vrea anularea concursului. După schimbarea guvernului, cei care vor capul directorului Ungureanu sînt noul ministru și secretarii săi de stat, o altă serie de zvonuri, privind demisia lui, apărînd în presă cu mult înainte să-i dea prin minte să demisioneze. într-un final de poveste absurdă, spre fericirea generală, directorul Cornel Ungureanu își dă demisia. Există niște fantome care
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
înalții specialiști în informații recrutează oameni de factura lui Treptow, atunci mitul "profesionismului" acestor ofițeri e o cacialma de cea mai joasă speță. Deocamdată, pentru a mușamaliza perversiunile amicului draculean s-au coalizat, în grade diferite, mai multe instituții ale statului: SIE, M.Ap.N., Poliția, Ministerul Justiției. Parcă e o adunătură prea mare pentru un Treptow atât de mic. Iar dacă n-ar fi existat și nefericita intervenție a lui Ioan Talpeș, "apărătorul zelos", cum îl descrie un ziar, poate c-ar
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
voia să audă de măcelăria din Newport News, avusese parte de destulă măcelărire pentru o viață de om. în cele din urmă, a acceptat să se ducă la niște rude îndepărtate ale lui Hellen, familia Egiptus din Chickaboom, în vestul statului New York, și tot drumul pînă acolo, singură în autobuz, s-a întrebat de ce oare alesese maică-sa tocmai momentul acela ca să clacheze, acea zi memorabilă în care fiica ei mijlocie adormise în pădurea Jefferson Lick. Poate că nu fusese chiar
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
concretețea existenței atât de civilizate în raport cu Oceanul măreț, însă ilogic, ignar; pavimentele piețelor și caselor turburător de prezente cu urme de pași ce plisară abia vizibil marmura de pe jos împodobită cu chenare florale, animaliere; sala cu busturile marilor bărbați de stat romani, un adevărat tribunal al buletinelor de identitate clasice chemate spre audiere, ori confruntare cu omul modern atent mai mult la ce le lipsește capetelor ilustre... câte o ureche, nasul rupt, ochiul de marmură holbat, pleznit de cine știe ce lovitură. Fizionomii
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
dintr-un fapt real: o echipă școlară de fotbal american creată de un antrenor negru (formidabil, în rol, Denzel Washington) împotriva prejudecăților rasiale ale localnicilor. Reușita nu e doar de or-din sportiv, ci și social. Brusc o comunitate oarecare din statul Virginia se trezește din coșmarurile ei rasiale și acceptă că albii și negrii pot forma laolaltă o echipă. Filmul e povestea emoționantă a depășirii prejudecăților într-o lume obligată să trăiască după standarde moderne. Admirabil filmat, spectacolul nașterii unei solidarități
Ratingul are sex by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14736_a_16061]
-
după repetarea consultației? Se poate el vindeca între două porții, în așa fel încît să se dispenseze de injecții? Nu sînt medic, dar ceva nu mi se pare în ordine. Nu e în ordine nici că unul din secretarii de stat de la Sănătate a deniat să viziteze Centrul abia după ce presa și televiziunea au semnalat de cîteva ori situația. Și de ce să-l viziteze? Nu e clar ce va afla? Că sînt prea puțini doctori, că fiecare vede o mie de
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
cele mai faimoase au fost Alianța Civică și Grupul pentru Dialog Social. Ce se întîmplă după aproape un deceniu și jumătate este uimitor doar pentru cei care nu-și cunosc istoria. Nu este, din nefericire, prima oară cînd, reformîndu-se instituțiile statului, o adevărată societate civilă nu ia naștere. Ce înseamnă, îndefinitiv, societate civilă? Foarte simplu spus, ea este o solidaritate și o capacitate de reacție spontană a indivizilor și a grupurilor de indivizi față de deciziile statului și, mai în general, față de
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
prima oară cînd, reformîndu-se instituțiile statului, o adevărată societate civilă nu ia naștere. Ce înseamnă, îndefinitiv, societate civilă? Foarte simplu spus, ea este o solidaritate și o capacitate de reacție spontană a indivizilor și a grupurilor de indivizi față de deciziile statului și, mai în general, față de tot ce se petrece în viața de zi cu zi a țării. De regulă, la noi, cel puțin de la o anumită dată încoace, statul a luat ființă prin împrumut. Și în 1921, și în 1948
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
reacție spontană a indivizilor și a grupurilor de indivizi față de deciziile statului și, mai în general, față de tot ce se petrece în viața de zi cu zi a țării. De regulă, la noi, cel puțin de la o anumită dată încoace, statul a luat ființă prin împrumut. Și în 1921, și în 1948, și după Unire iar apoi în epoca lui Carol I, și după 1918 și iată, din nou, după 1989, România a împrumutat forme noi din Occident. Principală furnizoare, Franța
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
că forma fără fond este nenorocul nostru, ci, din contra, că fondul fără formă ne ține în loc de aproape două secole. Fondul de care avem trebuință astăzi este o societate civilă. O democrație a indivizilor și grupurilor care să controleze democrația statului. În locul ei sau pe necoagularea ei, s-a înălțat valul localist, izolaționist al extremei drepte. Nu există aproape nici o responsabilitate individuală și nici o reacție spontană. Solidaritatea este exclusiv de tip mafiot. Economia este de tip subteran. Politica este acaparată de
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
s-a înălțat valul localist, izolaționist al extremei drepte. Nu există aproape nici o responsabilitate individuală și nici o reacție spontană. Solidaritatea este exclusiv de tip mafiot. Economia este de tip subteran. Politica este acaparată de grupuri de interese. Forma nouă a statului român continuă a fi umplută de ideologia unui fond vechi, de mentalități desuete, așteptînd (a cîta oară în istoria noastră?) să se închege o societate civilă capabilă a juca rolul unui fond nou, compatibil cu forma.
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
Trebuie însă subliniat că, afară de aceștia, au beneficiat de burse de studiu la Universitatea din Udine o serie de cadre didactice universitare dornice de a-și completa studiile de românistică, italianistică, științe politice, în Italia, profitând de o lege a statului italian anume creată pentru intelectualii din țările din Est. Putem însă afirma - fără exagerare sau eroare - că Udine, Provincia Udine și mai ales Universitatea au fost extrem de generos deschise către România. Să nu uităm: Universitatea din Udine a fost cea
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
dreptul la viață; b) dreptul la libertate; c) dreptul la proprietate. 3. Guvernarea este responsabilă de garantarea acestor drepturi, altfel contractul este încălcat, iar cel condus are dreptul să se revolte. 4. Guvernarea asigură libertatea omului prin separarea puterilor în stat : a) Legislativul elaborează legile; b) Executivul impune legile; c) Justiția judecă disputele care apar. 5. Nici o putere a guvernării nu este mai presus de celelalte două. Mulțimea tuturor normelor, regulilor, legilor, care răspund proprietăților 1 - 5 și corolarelor acestora (de
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
Justiția judecă disputele care apar. 5. Nici o putere a guvernării nu este mai presus de celelalte două. Mulțimea tuturor normelor, regulilor, legilor, care răspund proprietăților 1 - 5 și corolarelor acestora (de exempu, amendamentele cu pricina la Constituția americană), definește un stat democratic. Conform acestui cadru au fost organizate statele pe care le numim, în zilele noastre, democratice. Cum stau lucrurile la noi? Este neîndoielnic faptul că, în decembrie 1989, în România a avut loc o schimbare care poate fi denumită revoluționară
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
a guvernării nu este mai presus de celelalte două. Mulțimea tuturor normelor, regulilor, legilor, care răspund proprietăților 1 - 5 și corolarelor acestora (de exempu, amendamentele cu pricina la Constituția americană), definește un stat democratic. Conform acestui cadru au fost organizate statele pe care le numim, în zilele noastre, democratice. Cum stau lucrurile la noi? Este neîndoielnic faptul că, în decembrie 1989, în România a avut loc o schimbare care poate fi denumită revoluționară, cu observația că revoluția la care au participat
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
Dacă respectiva țară se pretinde și democratică, atunci normele constituționale trebuie să se miște în interiorul cerințelor 1 - 5 și ale corolarelor acestora. La noi? a1) Nicăieri în articolele aparținând celor șapte titluri nu este prevăzută, expressis verbis, separarea puterilor în stat. Dealtfel, Consiliul Europei a tras (de mai multe ori) un semnal de alarmă, privind acest aspect, cu niciun folos pâna acum. De asemenea, niciunde nu scrie că Justiția este independentă. Dacă la Art.124(2), este scris că judecătorii sunt
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
impune ascultare, asta este "traducerea" ultimei părți a articolului 131(1). a2) Preeminența dreptului ca parte integrantă a noțiunii de democrație ș2ț însemnează: faptul că guvernele, autoritățile publice și instituțiile politice sunt supuse legii în aceeași măsură ca și cetățenii. Statul, suveran, nu se află deasupra legii și nici partidul conducător ca în cazul sistemelor totalitare fasciste sau comuniste. în Constituția României, la articolul 16 (1) este scris: Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
cuiul lui Pepelea! Pe vremea comunismului, proprietatea colectivă însemna: noi - comuniștii - dispunem de tot, dar de răspuns, răspundem toți. Adică nimeni! Părinții (vitregi) ai Constituției românești aveau și ei alergiile lor la cuvântul proprietate. Iată două mostre: Art. 135(1) Statul ocrotește proprietatea . Art. 41(2) Proprietatea privată este ocrotită ....... Guvernanții de atunci, care sunt, de fapt, aceiași și azi s-au ferit, ca dracu' de tămâie, să garanteze proprietatea. Ba, chiar mai mult, au avut grijă, conform Art.41(8
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
nimic! într-o societate unde Dreptul este suveran, asemenea specimene ar fi umplut pușcăriile și n-ar fi rămas nici cu chiloții pe ei, dacă desu-ul respectiv nu a fost dobândit în mod cinstit. a4) Despre obligații. Art. 43(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. Art. 33(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătații publice. Pe vremea
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]