1,477 matches
-
într-o mărturie hotarnică din 1817. Ce ne demonstrează această situație ? Nimic altceva decât faptul că obștea arhaică a Umbrăreștilor și-a avut marginile de vest peste apus de gârla Dimaciului, iar cu timpul unii membri ai obștii s-au statornicit cu locuințele la apus de Siret, în partea vestică a întinsei moșii strămoșești, întemeind ori contribuind la urzirea noilor așezări cu nume diferite, dar păstrând și denumirea moșiei și obștii lor de origine până destul de târziu, în secolul al XIX
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din martie 1835, în care găsim indicate acte și stări de lucruri mai vechi. Acum, în 1835, era în litigiu hotarul dintre partea răzeșească și aceea boierească „pentru care răzășii stăruiesc a să mărgini postelniceasa (Manu, n. n.) în linia îngiumătățirii statornicită din vechi”. Aceasta ca urmare că postelniceasa Elenco Manu, stăpâna părții boierești din acest timp, voia și cerea strămutarea hotarului în detrimentul răzeșilor, pe considerentul încălcării hotarului de nord al părții ei de către stăpânul vecin al moșiei Bârlădeni, actualul Podoleni. Vechia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să fie cu priveghere ca hotarele moșiei să nu fie încălcate”, ei îndatorându-se să suporte eventuale cheltuieli de judecată „ce i s-ar pricinui” în asemenea împrejurări. Solicitudinea pentru oamenii de pe moșie transpare și din stipulațiile prin care se statornicesc interdicții precum: -a nu-i îndatora mai mult la dijmă pe locuitori decât „după obicei”; -câte case de țigani vor fi pe moșie să lucreze numai câte 20 zile boierescul, „având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înscrisă suprafața totală boierească, în afara celor 1.093 fălcii ale răzeșilor, „2.962 fălcii 959 stânjeni p/ătrați/”. Prin urmare, se observă cu ușurință din compararea datelor de mai sus cum atât capitolul populație umbrăreșteană, cât și cel al teritoriului statornicit cu multe veacuri în urmă prin hotare distincte, hotare prezentate în prima partea a lucrării de fața și care, cu unele pierderi pe parcursul istoriei, s-au păstrat atât documentar, cât și în realitate până în zilele noastre, incongruențele sunt evidente. Căci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ca și în poezia de dragoste a lui Dante Alighieri, se insistă asupra imaginii ochilor, emblemă a interiorității, a sufletului, mărturisind indirect despre perfecțiunea nu doar fizică, ci și morală a femeii adorate: „și ochi, ce ochi avea, alei!/ Senini, statornici ochii ei,/ Surâzători, calzi, nu mari foarte,/ Privind de a dreptul, nu-ntr-o parte,/ Nici lunecos, șiatât de cald/ Încât te-nvăluiau ca-n fald/ și te răpeau pentru de-a pururi.”655 Ceea ce i se reproșează acestei femei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de al doilea soț al mamei. "Prin noțiunea de neputință în sensul art.54 din C.fam., urmează a se înțelege nu numai imposibilitatea fizică ori biologică de a procrea, ci și imposibilitatea morala, derivată, de exemplu, din relele raporturi statornicite între soți, în cursul unui proces de divorț, datorită unor denunțuri la autorități sau alte situații similare 193. "Se poate constata că "neputința" ca soțul mamei să fie tatăl copilului rezultă din cauze diverse care pot fi împărțite în trei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
va efectua o probă științifică care să clarifice paternitatea copilului. Sunt admise atit cauzele obiective în raport de care se determină starea de neputință 195, cât și cauzele subiective, cum ar fi : " imposibilitatea morală, derivată, de exemplu din relele raporturi statornicite între soți...196,, iar neputința nu este necesar să rezulte numai din cauze obiective, cum ar fi imposibilitatea soțului de a procrea sau absența din țară a unuia dintre soți în perioada concepției. Ea poate să rezulte și din alte
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
6 alin.1); dacă există motive temeinice pentru încuviințarea adopției deși diferența de vârstă dintre adoptator și adoptat este mai mică de 18 ani (art.5 alin.2); dacă în cazul încredințării prealabile adopției copilul evoluează bine și s-au statornicit relații favorabile între copil și viitorul adoptator care să justifice încuviințarea adopției (art.9 alin.5); în cazul adopției copilului de către o persoană sau familie cu domiciliul pe teritoriul altui stat, instanța se va pronunța asupra cererii de încuviințare a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
exigenților noștri dascăli (la fel de nenutriți ca și noi, datorită foametea de atunci). Iată rezumativ rădăcinile îndrumărilor pedagogice: „să iubim omul, copii pe care îi educăm, să iubim meleagurile pe care în misiunea de apostolat ne va fi hărăzit să ne statornicim, și să ne dăruim trup și suflet preocupărilor de zi cu zi. Să căutăm a fi modele de viață pentru generații întregi”. Acest crez se pare că și l-a repetat permanent colegul nostru Octav, zi de zi, până a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
muncile agricole, cu ocazia sărbătorilor de peste an sau la nunți. Flăcăul, după ce cunoștea și-i plăcea fata, era cel care cerea consimțământul părinților acesteia pentru căsătorie, după cum arată pe la începutul secolului al XVIII-lea Dimitrie Cantemir: „...iar obiceiul țării a statornicit că flăcăii trebuie să-și aleagă ei înșiși nevestele și să nu-și aleagă părinții fetei ginerele”. Conform tradiției, flăcăul, însoțit de rude sau de părinți, mergea „în pețit” pentru a cere consimțământul de la părinții fetei. În duminica următoare, dacă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ca și în poezia de dragoste a lui Dante Alighieri, se insistă asupra imaginii ochilor, emblemă a interiorității, a sufletului, mărturisind indirect despre perfecțiunea nu doar fizică, ci și morală a femeii adorate: „și ochi, ce ochi avea, alei!/ Senini, statornici ochii ei,/ Surâzători, calzi, nu mari foarte,/ Privind de a dreptul, nu-ntr-o parte,/ Nici lunecos, șiatât de cald/ Încât te-nvăluiau ca-n fald/ și te răpeau pentru de-a pururi.”655 Ceea ce i se reproșează acestei femei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
după război, a stat sub auspiciile Societății literare „Academia Bârlăd eanăʺ... „Programul revistei: să oglindească tot ce are mai frumos și mai original sufletul românesc”. Pe umerii a cestei generații - scria G. Tutoveanu, apasă greutatea unei cumpli te răspunderi: să statornicească pe un singur pământ românesc, un singur grai, o singură năzuință și mai ales un singur suflet, pentru ca în ceasul marilor primejdii, întâi se ridică sufletele și apoi armele.” Corneliu Filipescu (Din „George Tutoveanu și mișcarea literară a v remii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o rezumează, prin viața marelui suflet colectiv al poporului pe care îl sintetizează opera literară”, grăia „Cronica „ din nr. 6 a revistei iar Tutoveanu în numărul următor completa: „Pe umerii acestei generații - a tineretului, apasă greutatea unei cumplite răspunderi: să statornicească pe un singur pământ românesc, un singur grai, o singură năzuință și mai ales un singur suflet; pentru că în ceasul marilor primejdii, „întâi se ridică sufletele și apoi armele.” De aceea „Florile Dalbe” n-a fost revista în care să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Singurul scop al armatei române, așa cum se prezenta în partea a doua a textului, era să apere proaspăt dobândita autonomie a moldovenilor. Finalul documentului se întrecea în promisiuni de corectitudine și imparțialitate, culminând cu angajamentul solemn că "de îndată ce se va statornici rânduiala și liniștea (s.n. C.M.)", mai precis, după ce noua ordine se verifica un timp, "ostașii români se vor întoarce la ei acasă (s.n. C.M.)". Documentul era datat "Iași, 12 ianuarie 1918" și semnat de "însărcinat cu comanda Armatei Române, General
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
semnificării și semiotica comunicării (U. Eco, 1982: 14). Această diadă este determinată de finalitatea cercetării, anume aceea de a studia "procesele culturale ca PROCESE DE COMUNICARE. Și totuși, fiecare din aceste procese pare să subziste doar pentru că dincolo de ele se statornicește un sistem de semnificare" (U. Eco, 1982: 19), fiind posibil chiar dacă nu de dorit să se imagineze o semiotică a semnificării independentă de semiotica comunicării (un sistem esperanto elaborat ca un joc gratuit și care nu va fi niciodată actualizat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
muruială se-aude numai mârâială; cei de dincolo de poartă, pizmă și necaz ne poartă, iar noi din chilii tânjim și unii pe alții ne bârfim"272. Nu numai coordonatele spațiale se modifică printr-o maximă deschidere, ci și cele temporale, statornicindu-se ca în respectiva mănăstire "să nu fie, nicăieri, nici cadran, nici ornic". Iar dacă la Thomas Morus drumul spre Utopia este deschis doar temerarilor visători și presupune, obligatoriu, călătoria, în cazul de față accederea la mănăstire nu rămâne apanajul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o sălbăticie libidinoasă. Literatura patristică este plină de episoade grăitoare despre curajul soldaților creștini implicați sufletește, pentru salvarea surorilor creștine din brațele proxeneților. O ultimă situație: vigilența gărzilor judiciare creștine, care acționau în secret pentru ca cei supuși proceselor să rămână statornici pe durata judecății, pentru a nu cădea în apostazie. Sub domnia lui Decius (249-251 p.Chr.), soldații Ammon, Zenon, Ingenuus, Ptolemaios și veteranul Theophilos aflați în slujba pretoriului din Alexandria, când își dădeau seama că vreun creștin începea să cedeze
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fidelității. Dar schimbarea aspirațiilor nu este urmată de o schimbare observabilă a comportamentelor. Se subliniază mai des importanța fidelității pentru sudarea cuplului, dar există la fel de multe despărțiri ca și înainte. Interpretăm acest fenomen ca o dorință mai puternică de a statornici atașamentele afective. Valorile centrale A treia grupă de valori "în circulație" este formată din valori centrale. Ele sunt în centrul culturii noastre și fac obiectul acordului general. Traversează epoci de tulburări și de metamorfoze. Se pot modifica în anumite moduri
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Ungaria de azi. De acolo s-au năpustit și au jefuit, de multe ori, pământul nostru. Vreme de optzeci de ani, lumea a tremurat de spaima lor. Dinspre miazănoapte, au venit slavii. Se deosebeau de ceilalți migratori pentru că erau mai statornici și se ocupau și cu agricultura. Cei mai mulți dintre slavi au trecut la miazăzi de Dunăre. Cei rămași prin părțile noastre s-au așezat în sate și s-au împrietenit cu românii. Treptat, s-au contopit cu masa populației românești. De la
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
năpustit asupra boierului, drept în clipa când cocoașele pistoalelor atingeau capsele. Un glonț a șuierat pe la urechea Vladimirescului. Altul a atins umărul stâng al Tincăi și-a nimerit în creanga unui copac, turtindu-se acolo. În liniștea care s-a statornicit, o clipă, în ograda conacului, Tudor a strâns frâul calului și-a poruncit aspru: Legați-I și puneți-l cu mutra-n fum de ardei! Într-o clipă, pandurii au pus pe boier cu gâtul în jugul de unde dezlegaseră țăranii
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
pe deasupra desăvârșind „tezele” „Calendarului”, a stat sub auspiciile Societății literare „Academia Bârlădeană”: să oglindească tot ce are mai frumos și mai original sufletul românesc”, căci zicea G. Tutoveanu, stâlpul ei: „Pe umerii acestei generații apasă greutățile unei cumplite răspunderi: să statornicească pe un singur pământ românesc, un singur grai, o singură năzuință și mai ales un singur suflet , pe ntru ca în ceasul marilor primejdii întâi se ridică sufletele ș i apoi armele”. Spuse care aveau la bază faptele. În Florile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ci și al altor câteva instituții; ea devine neîncăpătoare, mai ales că trădează nu numai o an umită grabă, ci și lipsă de documentare în susținerea subiectului. În plus, anumite afirmații contrazic realitatea faptelor dar și ceea ce autori și fapte statorniciseră ca adevăruri rămase în memoria colectivă. Adăugând la ceea ce a spus Gruia Novac despre cei care la bibliotecă au lucrat în calitate de direct or, oficializată ori nu, și pe Georgeta Staicu, omisă la enumerare, iar printre slujitori cu devoțiune, alături de cei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
măcelul cel cumplit trebuia să aibă loc noaptea și pentru a evita eventualele greșeli, în fiecare casă evreiască s-a mâncat miei, eventual iezi și evreii au făcut pe ușile locuințelor lor semne cu sânge de miel. Așa a fost statornicită sărbătoarea evreiască a Paștelui. Cred că ar fi fost mai mare hazul, să vezi cum Dumnezeu cu îngerii săi, horhăiesc pe la miez de noapte prin orașele egiptene, având asupra lor spade binecuvântate de Domnul, pentru măcelărirea pruncilor nevinovați și felinare pentru
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
europene, al literaturii, al artei, al mentalității păgâne în perioada de declin a imperiului roman”<footnote Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I, EIBMBOR, București, 1984, p. 5. footnote>. Teologia actuală nu trebuie să se abată de pe temeliile statornicite de Părinți și să nu rătăcească pe cărări străine, altele decât cele trasate de ei, ci să se alimenteze necontenit de la nesecatul izvor al învățăturilor lor, căci ele rămân valabile peste veacuri, își păstrează de-a pururi universalitatea, utilitatea și
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
în perioada din jurul anului 1900: Cecilia Cutescu-Storck (1868-1896, Arthur Verona (18681946, Nicolae Vermont (1866-1932, G.D. Mirea (18521934, Sava Henția (1844-1920. Deși puternica influență a lui Grigorescu era încă evidentă, în pictura începutului de secol XX, o nouă viziune picturală se statornicise, prin opera lui Ștefan Luchian (1858-1916, care a marcat evoluția picturii românești susținănd în arta sa un principiu important: sinceritatea totală a artistului în creația sa. Sinteza cutezătoare între palpabil și mister, între înțelesurile artei vechi românești și cele ale
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]