15,855 matches
-
de salarizare din anexa Legii-cadru nr. 153/2017. ... 102. Din centralizarea datelor comunicate de instanțele naționale au fost identificate hotărâri judecătorești rămase definitive la nivelul curților de apel Alba Iulia, Brașov, Cluj, Craiova, Galați, Oradea și Ploiești, prin care s-a statuat că plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică și în privința drepturilor salariale recunoscute sau stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, în sens contrar fiind formulate numai opinii teoretice. ... 103. Opțiunea provizorie a instanței de
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
serios, din hotărârile pronunțate în cauze similare, atașate la dosar, reieșind opinii divergente, întemeiate pe argumente derivând din interpretarea coroborată a acelorași texte de lege. ... 32. De asemenea, s-a menționat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestei chestiuni de drept printr-o altă hotărâre prealabilă și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 33. Apelanta-pârâtă nu
DECIZIA nr. 41 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259417]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care
DECIZIA nr. 41 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259417]
-
astfel cum s-a conturat jurisprudența instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare; ... ... d) chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; și ... e) asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 65. Evaluând elementele sesizării formulate de instanța de trimitere, pentru a se stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a condițiilor care permit declanșarea acestui mecanism
DECIZIA nr. 41 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259417]
-
de Tribunalul Suceava - Secția a II-a civilă etc.). ... 98. Dată fiind absența legăturii cu cauza a chestiunii de drept sesizate, numai din punct de vedere formal se reține și împrejurarea că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat în cadrul vreunuia dintre mecanismele de unificare a practicii judiciare asupra chestiunii cu privire la care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile, iar potrivit comunicării Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la nivelul Secției
DECIZIA nr. 41 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259417]
-
că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia instanța supremă nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, solicitând Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011), cât și prin cea a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei, paragraful 41), s-a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Constituție, respectiv de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
referă la imposibilitatea exercitării oricărei alte funcții, cu consecințe implicite asupra veniturilor obținute, dar și fidelitatea celui care se pensionează din această profesie. Așa fiind, prin Decizia nr. 31 din 7 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că „foștii auditori publici externi care, la data îndeplinirii condițiilor standard de pensionare, aveau o altă ocupație, precum și foștii auditori publici externi care, la data solicitării, erau pensionari pentru limită de vârstă, ieșiți la pensie din altă ocupație, nu
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 pentru o vechime minimă de 4 ani în funcția de auditor public extern în cadrul Curții de Conturi. “ ... 31. De altfel, referitor la reglementarea condițiilor de acordare a pensiei, Curtea Constituțională a statuat în mod constant, în jurisprudența sa, că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
penale. Această prorogare de competență este justificată de buna administrare a justiției penale. ... 73. Prin Decizia nr. 231 din 6 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 22 iunie 2021, paragrafele 28-30, Curtea a statuat că operațiunea de disjungere a cauzei este reglementată la art. 46 din Codul de procedură penală, care prevede la alin. (1) că, pentru motive temeinice privind mai buna desfășurare a judecății, instanța poate dispune disjungerea cauzei cu privire la unii
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
Curtea a constatat că, potrivit art. 46 din Codul de procedură penală, pentru motive temeinice privind mai buna desfășurare a judecății, instanța poate dispune disjungerea acesteia cu privire la unii dintre inculpați sau la unele dintre infracțiuni. Curtea a mai statuat că disjungerea cauzelor are ca efect judecarea separată a acțiunii penale în ceea ce privește anumite acțiuni sau anumiți inculpați, indiferent dacă sunt sau nu însoțite de acțiuni civile, și că aceasta constituie o operațiune juridică distinctă de disjungere a
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
instanțelor judecătorești naționale, cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea actelor adoptate de instituții. Efectele juridice ale hotărârii preliminare a Curții de Justiție a Uniunii Europene au fost conturate pe cale jurisprudențială. Astfel, Curtea de la Luxemburg a statuat că o asemenea hotărâre, purtând asupra interpretării sau a validității unui act al Uniunii Europene, este obligatorie pentru organul de jurisdicție care a formulat acțiunea în pronunțarea unei hotărâri preliminare, iar interpretarea, făcând corp comun cu dispozițiile europene pe care
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
o marjă de apreciere în ceea ce privește delegarea competențelor specifice în această materie. Așa fiind, în condițiile în care inițiativa legislativă propune delegarea unor atribuții organului administrativ, fără a le decela pe cele pur administrative de cele judiciare, cele statuate de instanța de contencios constituțional cu privire la soluțiile tranzitorii instituite prin Legea nr. 71/2011 sunt incidente și în cazul normelor propuse prin inițiativa legislativă, cu consecința că adoptarea unor soluții legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
inițiativa legislativă, cu consecința că adoptarea unor soluții legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară dispozițiilor Constituției, echivalează cu încălcarea, de către legiuitor, a obligației constituționale rezultate din art. 147 alin. (4). Invocă, în acest sens, cele statuate în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la caracterul general obligatoriu al deciziilor sale și la importanța principiului constituțional al comportamentului loial al autorităților publice (deciziile nr. 1.018 din 19 iulie 2010, nr. 195 din 3 aprilie 2013, nr. 463 din 17
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
atât principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție, precum și principul interzicerii discriminării consacrat de art. 14 din Convenție. Se invocă, în acest sens, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, prin care Curtea Constituțională a statuat că instituirea pensiei militare de serviciu nu reprezintă un privilegiu, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii. Or, dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
pensiei militare de stat. ... 36. Totodată, se invocă o discriminare a militarilor față de magistrați, sub aspectul reglementării referitoare la pensia de serviciu, sens în care se invocă Decizia nr. 20 din 22 februarie 2000, prin care Curtea Constituțională a statuat că „nu se poate identifica o rațiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraților față de cadrele medicale permanente“. Instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
netă este pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit potrivit legislației în vigoare, însă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a stabilit o altă definiție a pensiei nete, respectiv s-a statuat că pensia netă nu poate depăși media salariilor nete din baza de calcul. Or, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă în elaborarea actelor normative, un act normativ nu poate cuprinde dispoziții contrare. ... 38. De asemenea, se susține
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
alții împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Totodată, se arată că are loc o încălcare a principiului drepturilor câștigate, deoarece actualizarea pensiei raportat la soldele militarilor activi este un drept câștigat. În acest sens se afirmă că, așa cum a statuat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dacă prestațiile acordate în temeiul reglementării vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu noua reglementare, acestea nu trebuie să fie reduse. Totodată, principiul drepturilor câștigate este expres stipulat în jurisprudența Curții
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
2), art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că, referitor la competența Guvernului de a adopta acte cu caracter normativ cu putere de lege, s-a pronunțat printr-o jurisprudență vastă în care a statuat că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În sistemul constituțional român, regula este
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
nr. 785 din 24 noiembrie 2010, potrivit cărora art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate stabilesc reguli privind reîncadrarea personalului salarizat din fonduri publice și aplicarea etapizată a Legii-cadru nr. 153/2017, cu referire la perioada 1 iulie-31 decembrie 2017. ... 14. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Constituția prevede, în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui
DECIZIA nr. 892 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253198]
-
țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 887 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 14 aprilie 2021). ... 15. De asemenea, Curtea a statuat că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în
DECIZIA nr. 892 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253198]
-
reprezentând norme de procedură, adoptate de legiuitor în cadrul competenței sale, astfel cum este consacrată prin prevederile constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. ... 33. Curtea a statuat deja, prin Decizia nr. 725 din 5 noiembrie 2019, precitată, că obligația instituită în sarcina organelor prevăzute de dispozițiile art. 61 din Codul de procedură penală reprezintă, în fapt, o reglementare particulară a obligației de a încunoștința organele judiciare competente
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
aceste aspecte, Curtea reține că, în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea legii, în jurisprudența sa, de exemplu, Decizia nr. 464 din 5 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 26 octombrie 2018, a statuat că dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, iar dacă este lacunar, neclar, sistemul de drept recunoaște judecătorului competența de a tranșa ceea ce a scăpat atenției legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]