1,401 matches
-
Kotilevo) (Z. Abramova, 1991). Grupa italiană. Poziția stratigrafică a acestor reprezentări este, pentru cea mai mare parte dintre ele, destul de incertă. Nu se știe, cu exactitate, căror civilizații arheologice aparțin statuetele de la Savignano, Chiozza di Scandiano, Trasimene sau Parabita. Singure, statuetele de la Grimaldi au fost descoperite într-un context stratigrafic mai sigur, aparținând Gravettianului italian. De la Grimaldi provin mai multe statuete, distincte prin modul de realizare. Una din cele mai cunoscute, numită, de altfel, „Venus de la Grimaldi”, realizată în steatit galben
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
incertă. Nu se știe, cu exactitate, căror civilizații arheologice aparțin statuetele de la Savignano, Chiozza di Scandiano, Trasimene sau Parabita. Singure, statuetele de la Grimaldi au fost descoperite într-un context stratigrafic mai sigur, aparținând Gravettianului italian. De la Grimaldi provin mai multe statuete, distincte prin modul de realizare. Una din cele mai cunoscute, numită, de altfel, „Venus de la Grimaldi”, realizată în steatit galben, se înscrie în construcția rombică specifică statuetelor feminine. O coafură în „coadă de cal” descinde până la ceafă, amintind de dispoziția
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
un context stratigrafic mai sigur, aparținând Gravettianului italian. De la Grimaldi provin mai multe statuete, distincte prin modul de realizare. Una din cele mai cunoscute, numită, de altfel, „Venus de la Grimaldi”, realizată în steatit galben, se înscrie în construcția rombică specifică statuetelor feminine. O coafură în „coadă de cal” descinde până la ceafă, amintind de dispoziția coafurii la unele statuete grecești. Capul, în care liniile feței nu sunt figurate, prezintă o formă ovală. Sânii sunt enormi și coboară până la abdomen, coapsele sunt masive
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de realizare. Una din cele mai cunoscute, numită, de altfel, „Venus de la Grimaldi”, realizată în steatit galben, se înscrie în construcția rombică specifică statuetelor feminine. O coafură în „coadă de cal” descinde până la ceafă, amintind de dispoziția coafurii la unele statuete grecești. Capul, în care liniile feței nu sunt figurate, prezintă o formă ovală. Sânii sunt enormi și coboară până la abdomen, coapsele sunt masive iar membrele inferioare sunt fracturate deasupra genunchilor. Mijlocul corpului prezintă o centură care nu se continuă, însă
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
rotunjit „un enorm falus”; H. Delporte (1979) pune sub semnul întrebării această interpretare, sugerând „pliuri de grăsime”; J.P. Duhard (1988) oferă altă ipoteză: o operă perfect realistă, reprezentând fie o împerechere, fie o naștere. M. Mussi (1995) vede în această statuetă o excelentă aplicare a principiului simetriei, deoarece este suficient să întoarcem imaginea pentru a obține o a doua figurină, ceea ce amintește de unul din basoreliefurile de la Laussel. Același principiu este aplicabil și pentru statueta de la Savignano (fig. 3b), una dintre
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
M. Mussi (1995) vede în această statuetă o excelentă aplicare a principiului simetriei, deoarece este suficient să întoarcem imaginea pentru a obține o a doua figurină, ceea ce amintește de unul din basoreliefurile de la Laussel. Același principiu este aplicabil și pentru statueta de la Savignano (fig. 3b), una dintre cele mai mari reprezentări feminine paleolitice în ronde-bosse, având 225 mm înălțime. Partea superioară a corpului, deasupra bazinului, formează o piramidă ascuțită, simetrică celei constituite de membrele inferioare. Fața este marcată printr-o creastă
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
spre vest, de cele din Belgia (Trou Magrite). Potrivit datelor 14C, de 25.820 B.P. și 25.950 B.P. (J. Svoboda, 1995), pentru Dolni Vestonice și de 25.020 B.P. și 26.730 B.P. (J. Svoboda, 1995), pentru Pavlov I, statuetele de aici par mai vechi decât cele occidentale (19.000-21.000 B.C.). Cel mai bogat sit în mărturii de artă mobiliară din această grupă este, fără îndoială, Dolni Vestonice. Reprezentările umane pot fi divizate în două grupe (B. Klima, 1995
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
mai mari, adevărate opere de artă, reprezentând personaje feminine cu caractere sexuale accentuate. Însă, lucru cu totul excepțional, ele sunt din lut ars. Nu găsim analogii ale acestei materii prime decât la Predmosti, Pavlov și un mic exemplar al unei statuete antropomorfe, în localitatea siberiană Maininskaja, datată însă la 16.000 B.P (S. A. Vasiliev, 1995). Totuși, Dolni Vestonice este unic prin faptul că s-au descoperit și structurile în care erau fabricate aceste statuete, constând în două vetre sau „cuptoare
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
și un mic exemplar al unei statuete antropomorfe, în localitatea siberiană Maininskaja, datată însă la 16.000 B.P (S. A. Vasiliev, 1995). Totuși, Dolni Vestonice este unic prin faptul că s-au descoperit și structurile în care erau fabricate aceste statuete, constând în două vetre sau „cuptoare primitive” (B. Klima, 1983). Datele, legate de cea mai veche ceramică, au fost pe larg precizate în studiile coordonate de P. Vandiver (1989) și O. Soffer (1993), care demonstrează că materia primă era loess
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
prelungit, decât o utilizare în cadrul unui singur ritual. Pe de altă parte, se pare că a servit ca prototip și forma sa clasică a fost imitată și de alte torsuri feminine. Sânii și fesele sunt voluminoase, chiar dacă nu prezintă obezitatea statuetei de la Willendorf. Bazinul este delimitat printr-o incizie adâncă, iar pe spate se observă două cute de grăsime, de o parte și de alta a coloanei vertebrale. Figura, simplificată, poartă două striuri longitudinale, reprezentând nasul, și incizii oblice, ținând loc
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
geometric, asemănător celui figurat pe diademele din fildeș (J. Svoboda, 1997). O reprezentare feminină deosebit de interesantă este și cea de la Petrkovice (fig. 8a): un tors feminin (4,6 cm), în hematit, ce pare a fi opera unui sculptor modern, cubist. Statueta reprezintă, fără îndoială, o tânără fată, ale cărei caracteristici sexuale nu sunt încă bine dezvoltate. J. Jelinek (1988) o consideră, însă, drept o operă schițată dar neterminată, din cauza durității materialului Un obiect rar pentru Gravettian, și anume o gravură feminină
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
mai cunoscute reprezentări feminine gravettiene (fig. 8c). Este vorba de o sculptură de o formă perfect echilibrată, fără îndoială opera unui sculptor experimentat: capul este lipsit de detaliile feței, dar prezintă un decor, cu analogii aproape exacte, cu o mică statuetă descoperită la Gagarino; sânii sunt enormi în contrast cu brațele încrucișate sub ei; bazinul este deosebit de voluminos (ceea ce face din ea, probabil, cea mai „grasă” statuetă paleolitică); picioarele sunt clar reprezentate, cu genunchii redați, însă fracturați în partea inferioară. Surprinde faptul că
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
este lipsit de detaliile feței, dar prezintă un decor, cu analogii aproape exacte, cu o mică statuetă descoperită la Gagarino; sânii sunt enormi în contrast cu brațele încrucișate sub ei; bazinul este deosebit de voluminos (ceea ce face din ea, probabil, cea mai „grasă” statuetă paleolitică); picioarele sunt clar reprezentate, cu genunchii redați, însă fracturați în partea inferioară. Surprinde faptul că este lucrată în calcar, în timp ce majoritatea statuetelor sunt în fildeș sau lut ars. O. Soffer (2000) consideră că decorul de pe capul statuetei pare a
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
în contrast cu brațele încrucișate sub ei; bazinul este deosebit de voluminos (ceea ce face din ea, probabil, cea mai „grasă” statuetă paleolitică); picioarele sunt clar reprezentate, cu genunchii redați, însă fracturați în partea inferioară. Surprinde faptul că este lucrată în calcar, în timp ce majoritatea statuetelor sunt în fildeș sau lut ars. O. Soffer (2000) consideră că decorul de pe capul statuetei pare a fi, mai degrabă, modelul unei „bonete” din fibre împletite, decât al unei coafuri. Examinarea acestui specimen indică o țesătură făcută cu mâna, în
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
mai „grasă” statuetă paleolitică); picioarele sunt clar reprezentate, cu genunchii redați, însă fracturați în partea inferioară. Surprinde faptul că este lucrată în calcar, în timp ce majoritatea statuetelor sunt în fildeș sau lut ars. O. Soffer (2000) consideră că decorul de pe capul statuetei pare a fi, mai degrabă, modelul unei „bonete” din fibre împletite, decât al unei coafuri. Examinarea acestui specimen indică o țesătură făcută cu mâna, în spirală sau radială, model ce pare să fi început din vârful capului printr-un nod
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
specimen indică o țesătură făcută cu mâna, în spirală sau radială, model ce pare să fi început din vârful capului printr-un nod, în aceeași manieră cu a coșurilor împletite, din siturile morave. Același sit a livrat și alte două statuete, total diferite de prima: din fildeș, de proporții reduse și destul de mediocru realizate, lipsite aproape de orice detaliu (M. Eppel, 1972). În grupa renano-danubiană este inclusă și „Venus roșie” de la Mauern. A fost confecționată din același material ca și cea de la
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
descifrat. Dacă încadrarea cronologică este corectă, atunci avem de-a face cu o piesă deosebită, deoarece gravurile feminine pe os din Gravettian sunt excepționale și nu putem invoca, în acest sens, decât piesa de la Predmosti. Grupa rusă. Marea majoritate a statuetelor ruse reprezintă femei într-o atitudine clasică pentru arta paleolitică: cu capul ușor aplecat în față, cu unele detalii anatomice exagerate (sâni și abdomen voluminoase, cute de grăsime în regiunea bazinului și a șoldurilor). Membrele inferioare sunt destul de bine proporționate
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
și abdomen voluminoase, cute de grăsime în regiunea bazinului și a șoldurilor). Membrele inferioare sunt destul de bine proporționate, cu genunchii redați în detaliu, însă extremitatea lor este, în general, fracturată. Brațele superioare sunt atrofiate, așezate pe abdomen. Aceste caracteristici apropie statuetele est-europene de cele din Europa Centrală și Occidentală. M. Gvozdover (1989) subdivizează statuetele orientale în trei tipuri: statuete de tip Kostenki (fig. 9a): caracterizate printr-un profil foarte articulat, picioare repliate, fese și dos protuberante. Aceste statuete sunt prezente la
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
inferioare sunt destul de bine proporționate, cu genunchii redați în detaliu, însă extremitatea lor este, în general, fracturată. Brațele superioare sunt atrofiate, așezate pe abdomen. Aceste caracteristici apropie statuetele est-europene de cele din Europa Centrală și Occidentală. M. Gvozdover (1989) subdivizează statuetele orientale în trei tipuri: statuete de tip Kostenki (fig. 9a): caracterizate printr-un profil foarte articulat, picioare repliate, fese și dos protuberante. Aceste statuete sunt prezente la Kostenki I dar și la Avdeevo, iar un mic exemplar a fost identificat
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
cu genunchii redați în detaliu, însă extremitatea lor este, în general, fracturată. Brațele superioare sunt atrofiate, așezate pe abdomen. Aceste caracteristici apropie statuetele est-europene de cele din Europa Centrală și Occidentală. M. Gvozdover (1989) subdivizează statuetele orientale în trei tipuri: statuete de tip Kostenki (fig. 9a): caracterizate printr-un profil foarte articulat, picioare repliate, fese și dos protuberante. Aceste statuete sunt prezente la Kostenki I dar și la Avdeevo, iar un mic exemplar a fost identificat și la Gagarino; statuete de
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Aceste caracteristici apropie statuetele est-europene de cele din Europa Centrală și Occidentală. M. Gvozdover (1989) subdivizează statuetele orientale în trei tipuri: statuete de tip Kostenki (fig. 9a): caracterizate printr-un profil foarte articulat, picioare repliate, fese și dos protuberante. Aceste statuete sunt prezente la Kostenki I dar și la Avdeevo, iar un mic exemplar a fost identificat și la Gagarino; statuete de tip Avdeevo: au un profil mai drept, deci unghiuri mai înguste. Acestea sunt prezente în situl eponim, dar și
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
tipuri: statuete de tip Kostenki (fig. 9a): caracterizate printr-un profil foarte articulat, picioare repliate, fese și dos protuberante. Aceste statuete sunt prezente la Kostenki I dar și la Avdeevo, iar un mic exemplar a fost identificat și la Gagarino; statuete de tip Avdeevo: au un profil mai drept, deci unghiuri mai înguste. Acestea sunt prezente în situl eponim, dar și la Kostenki I; statuete de tip Gagarino (fig. 9b): suprafața pieptului și a coapselor este oblică în raport cu axele, ceea ce generează
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Kostenki I dar și la Avdeevo, iar un mic exemplar a fost identificat și la Gagarino; statuete de tip Avdeevo: au un profil mai drept, deci unghiuri mai înguste. Acestea sunt prezente în situl eponim, dar și la Kostenki I; statuete de tip Gagarino (fig. 9b): suprafața pieptului și a coapselor este oblică în raport cu axele, ceea ce generează unghiuri superioare la 350. Găsim astfel de statuete la Gagarino, Kotilevo și un singur exemplar la Kostenki. Z. Abramova (1995) propune o altă clasificare
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
drept, deci unghiuri mai înguste. Acestea sunt prezente în situl eponim, dar și la Kostenki I; statuete de tip Gagarino (fig. 9b): suprafața pieptului și a coapselor este oblică în raport cu axele, ceea ce generează unghiuri superioare la 350. Găsim astfel de statuete la Gagarino, Kotilevo și un singur exemplar la Kostenki. Z. Abramova (1995) propune o altă clasificare, bazată pe existența a patru grupe sau tipuri: statuete corespunzând, mai mult sau mai puțin, proporțiilor clasice ale formelor anatomice feminine normale. Statuetele din
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
a coapselor este oblică în raport cu axele, ceea ce generează unghiuri superioare la 350. Găsim astfel de statuete la Gagarino, Kotilevo și un singur exemplar la Kostenki. Z. Abramova (1995) propune o altă clasificare, bazată pe existența a patru grupe sau tipuri: statuete corespunzând, mai mult sau mai puțin, proporțiilor clasice ale formelor anatomice feminine normale. Statuetele din fildeș și două statuete din marnă de la Kostenki, unele statuete în fildeș de la Avdeevo și o figurină acefalică de la Gagarino sunt cele mai reprezentative. Sânii
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]