676 matches
-
se desfășoară pe micul ecran, "agora electronică" nu mai este cea a Atenei, ci a Cartaginei. Scrisul a fondat în fapt și în drept democrația greacă. El a permis egalitatea tuturor în fața legii sau isonomia. Încrustat pe table, pe o stelă, arătat în plină zi, el poate fi controlat sau interpretat de toți cetățenii. Precum nordul și sudul, ieri, ca și azi, alfabetizarea și democratizarea sunt inseparabile. Se va spune că imaginea-sunet este și mai democratică, de vreme ce chiar și analfabeții au
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Gabriela II. Ielenicz, Mihai 913(498)(075.33) Referenți: conf. univ. dr. NICOLAE ILINCA prof. grad I MARIAN NELLI Redactare: CĂTăLIN STRAT Hărți: MIHAI IELENICZ SILVIU NEGUȚ Cartografie: ION GHEUCA Coperta colecției: DINU DUMBRĂVICIAN LUCIAN CIUREA RADU ZAHARESCU Ilustrația copertei: STELA LIE Machetare și design: FLORIAN SĂPUNĂRESCU Paginare: CAMELIA POPESCU © HUMANITAS, București, 2008 HUMANITAS EDUCAȚIONAL Piața Presei Libere 1, sector 1, 013701, București Telefon: 021/408 83 57, fax: 021/408 83 51 e-mail: educ@humanitas.ro Comenzi: Telefon: 021/408
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
scurta "escapadă" monoteistă 344 a acestei civilizații aureolează trăsăturile definitorii ale spiritualității unei culturi de mult apuse, care mai trăiește încă prin lucrările de artă redescoperite și valorificate atât în Egipt, cât și în marile muzee ale lumii. Fig. 17. Stela lui Djed-Hor Fig. 18. Stelă egipteană Fig. 19. Statuia zeiței Sachmet Sub aspect stilistic și formal, la egipteni, imaginea sacrului este reconstruită printr-o mare varietate de expresii artistice. Numeroasele monumente și opere de artă înfățișează marea diversitate a formelor
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
acestei civilizații aureolează trăsăturile definitorii ale spiritualității unei culturi de mult apuse, care mai trăiește încă prin lucrările de artă redescoperite și valorificate atât în Egipt, cât și în marile muzee ale lumii. Fig. 17. Stela lui Djed-Hor Fig. 18. Stelă egipteană Fig. 19. Statuia zeiței Sachmet Sub aspect stilistic și formal, la egipteni, imaginea sacrului este reconstruită printr-o mare varietate de expresii artistice. Numeroasele monumente și opere de artă înfățișează marea diversitate a formelor de reprezentare a sacrului, între
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pe pânză. 135 x 110 cm. 1995. (Credite: Jenö Bartos). Fig. 16. Taur androcefal înaripat Lamassu. Detaliu. Basorelief din palatul regelui assirian Sargon al II-lea din Dur-Sharrukin (Khorsabad). 721-705 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 17. Stela lui Djed-Hor. Calcar. Circa 220 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 18. Stelă egipteană (Stela lui Iha). Calcar pictat. Circa 580 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 19. Statuia zeiței Sachmet. Granodiorit. 1410-1372 î.Hr.
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Detaliu. Basorelief din palatul regelui assirian Sargon al II-lea din Dur-Sharrukin (Khorsabad). 721-705 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 17. Stela lui Djed-Hor. Calcar. Circa 220 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 18. Stelă egipteană (Stela lui Iha). Calcar pictat. Circa 580 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 19. Statuia zeiței Sachmet. Granodiorit. 1410-1372 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 20. Venus din Milo. Detaliu. Sculptură în marmură
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
din palatul regelui assirian Sargon al II-lea din Dur-Sharrukin (Khorsabad). 721-705 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 17. Stela lui Djed-Hor. Calcar. Circa 220 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 18. Stelă egipteană (Stela lui Iha). Calcar pictat. Circa 580 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 19. Statuia zeiței Sachmet. Granodiorit. 1410-1372 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 20. Venus din Milo. Detaliu. Sculptură în marmură de Paros
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ele Pe verigi de aur montate, altele numai ca flo ri. Iar pe-arătătorul dreptei, ce i cam sugrumat oleacă, Avea numai unul singur, e a logodnei scump inel Pe el gravat cu măiestrie, tot a țării mândră marcă, Numai stela dintre coarne e un diamant mititel. * Cel ce a imortalizat în literatură un fragmen t din is toria Cotnariului și a împrejmuirilor sale, lăsând în urmă o Poemă ce vorbește despre strălucirea acelor vremuri , odihne ște astăzi în cimitirul Eternitatea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din cele mai vechi timpuri, În special odată cu apariția și circulația monedei din metale prețioase. Înscrisurile istorice menționează În acest sens, că În „Codul de Legi” al regelui Hammurabi, al Babilonului (secolul al XVIII-lea Î.H.), gravate pe o stelă Înaltă de doi metri, În 49 de coloane, prin care era stabilit sistemul de legi ale regatului (Mesopotamia și tot ce Însemnau regatele cuprinse Între Tigru și Eufrat), existau mențiuni cu privire la Împrumuturi, dobânzi, garanții și depozite de valori. Or, din
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
a împărtășit din toată înțelepciunea lumii; a văzut ceea ce era de tăinuit și a cunoscut ceea ce a rămas ascuns oamenilor. A dat în vileag vremile dinaintea Potopului. A trăit și a suferit străbătând Drumul cel Lung. A săpat pe o stelă toate frământările sale. El a fost cel care a poruncit să se ridice zidul Urukului-celui-împrejmuit și sfânta piață a sacrului Eanna 1324. Turnul e un zigurat, o piramidă, inversat e puțul spre infinitul tenebrelor. Oricum e athanorul alchimic, viața creatorului
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
deveni operă "reprezentativă" prin exhaustivitatea proprietăților sal pertinente - o operă, deci, simbolică pentru categoria ei. Artefactul va fi în acest caz calificat drept "frumos" și, în consecință, selecționat 25. Așa ajunge un estet precum Odobescu să vorbească despre o "frumoasă stelă cu doi lei culcați pe frontonul ei"26, despre un "foarte frumos corp trunchiat de centaur"27 sau despre "minunata colecțiune de grosolane vase de pământ"28. Tot așa, Cezar Bolliac spune despre un vestigiu pe care nici măcar nu l-
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dedicat de N. Cartojan materialului narativ atât de divers din cultura română axat pe tema Minunilor Maicii Domnului, nu mai există nici o altă cercetare de ansamblu. Ediții: Mântuirea păcătoșilor, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 133-140. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 431-432, 436; M. Gaster, Die rumänischen „Miracles de Notre Dame”, în Miscellanea di filologia e linguistica. In memoria di N. Caix e Ugo A. Canello, Florența, 1886, 333-344; Louis Petit, Le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287994_a_289323]
-
pulbere și hoit. Pe lut și oase / Încremenita de prisos în piatră, / muta, privind cum anii trec puzderii, / de pază-i stă durerii / și amintirii, numai ea, icoana / trecutei tale frumuseți (La portretul unei femei frumoase sculptat în propria-i stela funerară, vv. 1-7).302 În descrierea basoreliefului, oglindă pietrificata a frumuseții, nemișcata într-o liniște golita de sentimente, se află imaginea simbolică a tăcerii și imobilității din lumea de dincolo. Întregul fragment stă sub semnul afirmației inițiale: tal foști, în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a acceptat că varianta foscoliană a Iliadei a constituit un model atât pentru Leopardi, cât și pentru Quasimodo. Chiar si in opera originală a creatorului romantic regăsim o serie de tematici foscoliene, printre care: contemplarea morții din La o antică stela funerară și La portretul unei femei frumoase sculptat în propria-i stela funerară, din Micile opere morale (Corul morților în biroul lui Frederic Ruysch), din Silviei, Brutus cel tânăr, Catre Angelo Mai sau Sieși; apoi respingerea prezentului în favoarea vârstelor antichității
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pentru Leopardi, cât și pentru Quasimodo. Chiar si in opera originală a creatorului romantic regăsim o serie de tematici foscoliene, printre care: contemplarea morții din La o antică stela funerară și La portretul unei femei frumoase sculptat în propria-i stela funerară, din Micile opere morale (Corul morților în biroul lui Frederic Ruysch), din Silviei, Brutus cel tânăr, Catre Angelo Mai sau Sieși; apoi respingerea prezentului în favoarea vârstelor antichității, motiv prezent în Mormintele.448 Din Ultimele scrisori ale lui Jacopo Ortis
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a recunscut pe Riccardo, îi aduce mulțumiri acestuia: O figlio d’ Inghilterra. Actul ÎI Un deal destinat execuțiilor prin spânzurătoare. La miezul nopții își face apariția Amelia, ascunsă în voaluri, pentru a culege iarbă magică a uitării (Mă dall’ arido stelo divulsa). Riccardo vine să o protejeze. Amelia este incapabilă să-și ascundă iubirea care i-o poartă (duetul O qual soave brivido). Apare Renato care fără să o recunoască pe Amelia, vine să-l avertizeze pe Riccardo că la poalele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și îi cere acesteia să-i prezică viitorul. Aria È scherzo od è follia - din cvintetul din actul I, scena 2. Rezumat : Riccardo ia în derâdere profeția Ulricăi, deși o asigura în continuare de protecția să. Aria Mă dall'arido stelo divulsa - din actul ÎI. Rezumat : La miezul nopții își face apariția Amelia, ascunsă în voaluri, pentru a culege iarbă magică a uitării. Aria Morró, mă prima în grazia - din actul III, scena 1. Rezumat: Amelia neagă acuzațiile de adulter aduse
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de Sud. De acolo trebuia să iau trenul spre Urziceni și să cobor la stația Ciorani, unde-mi rămăseseră părinții și frații la data arestării mele. În autobuz nimeni nu m-a băgat în seamă; era aglomerație și căldură înăbușitoare. Stela Pe vremea arestării mele trenurile aveau trei clase. Am căutat un vagon de clasa a treia și era gata să pierd cursa. Un muncitor de la calea ferată s-a uitat lung: Măăă..., da’ de unde vii? Suie-te, că acuș pleacă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Cobori la halta Fulga, și de acolo poate găsești o ocazie, căci sunt 7 kilometri. Da’ ce cauți la ei? Mă privea cu ochi pătrunzători. Sunt fiul lui Constantin Maxim, Virgil, Gicu cum mi se zicea în sat. Eu sunt Stela, colega ta de bancă din clasele primare. Eram aproape sigură că tu ești, s-a auzit că se va da drumul la închisori. Lăcrimând amândoi și cei din jur, ne-am îmbrățișat, apoi am coborât. Deci părinții se mutaseră în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
D. Balan, președintele Comitetului orășenesc de Cultură. 880 36 C.P. Fălticeni, 7 apr. 1971 Dragă domnule Eugen, Am vorbit cu Tov. D. Balan, care ne-a programat pentru marțea viitoare. Azi am stat mai mult de vorbă cu D-na Stela Lovinescu 442, Îți voi spune ce am discutat. Eu lucrez la tabloul cel mare, pe care Îl cere Dr. cela din New-York. A mai fost o ședință de Cerc al intelectualilor, la care m-am cam plictisit. Chestia noastră este
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lumea literară: cunoscuți scriitori și redactori sunt acuzați de complicitate în asasinarea poetului Nicolae Labiș După 40 de ani de la moartea marelui poet Nicolae Labiș, un eveniment editorial vine să provoace unul din cele mai mari scandaluri ale lumii literare. Stela Covaci, văduva celui mai bun prieten al lui Labiș, Aurel Covaci (cunoscut traducător al „Luisiadei”, al lui Pablo Neruda, Ernesto Sabato, Byron și Lope de Vega), s-a hotărât să spargă zidul tăcerii și misterului care înconjoară moartea celui care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Dorin Spineanu, Liviu Antonesi și multe alte personalități ale breslei, care apar doar cu inițiale. Turnătoarea „grupului Labiș” a fost Georgeta Naidin-Dimisianu, actuala directoare a editurii Albatros Partea a doua a volumului poartă numele de „Nicolae Labiș - 1956 - Anul ocultat”. Stela Covaci, văduva celui mai bun prieten al lui Labiș, face o dezvăluire senzațională. A existat în 1958 un proces politic, în care Labiș se află pe lista acuzaților unde, alături de Aurel Covaci, mai apar Gloria Barna, Steliana Pogorilovschi, Vasile Albu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pe care eu personal le doresc stopate. A trecut prea multă vreme, aproape jumătate de secol, de la întâmplările care au marcat viața mea și a Getei Dimisianu. Vina e în altă parte. Oamenii s-au schimbat și noi odată cu ei. Stela Covaci IAȘII ÎN 1956 Anuarul liceului Național anunța că instituția împlinește o sută douăzeci de ani, fapt neadevărat, deoarece, înființat în 1828, colegiul era mai bătrân. Evenimentul a fost sărbătorit cu fast, chiar dacă, oficial, nimic nu trebuia să covârșească cota
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
evrei (tinichigii, sticlari, fierari) sunt Înregistrați ca negustori <endnote id="(536, p. 191)"/>. La fel se Întâmplă În „catagrafia” (recensământul) evreilor „sudiți” (supuși străini) din Moldova anilor 1824-1825. „O delimitare riguroasă Între comercianți și meseriași este foarte dificilă - observă corect Stela Mărieș -, pentru că unul și același [evreu] sudit putea să producă marfa pe care o vindea ulterior În prăvălie” <endnote id=" (777, p. 67)"/>. Într-o scenetă comică, Vasile Alecsandri scrie că „În Iași nu Întâlnești decât dughene jidovești : Leiba croitor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Evreul stereotip. Schiță de istorie culturală, Editura Eminescu, București, 1996. 64. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ediție Îngrijită de Iordan Datcu, Editura Grai și Suflet, București, 1995 (prima ediție : Editura Socec, București, 1915). 65. I.C. Chițimia și Stela Toma (coordonatori), Crestomație de literatură română veche, Editura Dacia, Cluj, 1984, vol. I, pp. 217-221 ; vezi și 19, I, pp. 149-155 ; 20, pp. 225-226. 66. În propaganda antisemită interbelică evreii sunt asimilați fie cu animale necrofage („hienele morții”, „șacali”, „stoluri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]