1,130 matches
-
de tip civil. În acest context organizatoric, demn de remarcat este demersul de descentralizare a Poliției române și de democratizare a raporturilor funcționale ca premisă esențială a unui sistem judiciar eficient și independent. c) Responsabilitatea trecerea de la activități simple și stereotipe la cele extrem de complexe și subtile, determinată de amploarea luată de criminalitate ce a constat în creșterea, diversificarea și sofisticarea infracțiunilor; trecerea de la responsabilitatea națională la cea internațională, determinată de apariția conflictelor din jurul țării și de necesitatea implicării instituției în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de a influența prin comunicare (Alex Mucchielli, Arta de a influența) Influențarea normelor sociale (procedee, p. 165) Influențarea relațiilor sociale (procedee, p.126-127) - ținută vestimentară, mod de prezentare; - paralimbaj, postură corporală; - folosirea unor cuvinte semnificative, ; - fraze sau formule de limbaj stereotipe; - poziționare spațială; - modificarea diferiților parametri de mai sus; - evocarea unor evenimente trecute; - referiri la situații deosebite; - apelul la cunoștințe comune; - evocarea indirectă a normelor culturale de referință; - discreditarea unor atitudini, reguli sau norme. - zâmbetul, amabilitatea, atitudinile agreabile; - naturalețea discursului; - umorul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
garanția unei intervenții cu impactul scontat. Este nevoie de încă doi factori ce pot infuența succesul: pe de o parte, acceptarea modificărilor în sistemul de intervenții de către cei care trebuie să le aplice și, pe de altă parte, combaterea mentalităților stereotipe, recunoașterea diversității etnice și culturale atât în interiorul organizației, cât și în comunitățile cu care urmează să intre în contact. Dacă pentru acceptarea și integrarea elementelor de modificare tehnice (manuale, proceduri, regulamente, formulare, tip de intervenție) s-a folosit metoda implicării
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în plus, și participarea instanțelor afective și volitive ale personalității, a acelor stări sufletești și reacții comportamentale care apar, care apar, de obicei, în situații de constrângere, contrariere sau blocare, când oamenii nu pot reacționa șablon, pe baza unor deprinderi stereotipe. Când exigențele realității obiective exterioare ating, sau depășesc, limitele de rezistență ale individului sau când trebuințele și scopurile acestuia întâlnesc, în calea realizării lor, obstacole exterioare sau interioare importante, adaptarea ni se înfățișează sub aspectul dominant al „acomodării”. În general
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dresaj”. Sunt deosebit de revelatoare, în acest sens, remarcile lui V. Pavelcu: „Partea cea mai dificilă din opera educativă este formarea conduitei de «obligativitate», de sentiment al datoriei și răspunderii. Reacțiile infantile, perseverarea așa-ziselor «complexe de frustrație» nu sunt decât stereotipe vechi, refractare normelor sociale acceptate de lumea adultă. Așa cum la o ciocnire cu masa, copilul lovește masa în semn de pedeapsă, ca fiind vinovată de durerea simțită, așa, mai târziu, dacă aceste deprinderi nu se vor transforma, ele vor face
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
datoriei și al răspunderii, se năruie, copilul rămânând cu mentalitatea formată în familie că are numai drepturi nu și datorii, că i se cuvine totul. Așa cum remarcă V. Pavelcu, „Reacțiile infantile, perseverează așa-ziselor «complexe de frustrație» nu sunt decât stereotipe vechi, refractare normelor sociale acceptate de lumea adultă. Așa după cum la o ciocnire cu masa, copilul lovește masa în semn de pedeapsă, ca fiind vinovată de durerea simțită, așa, mai târziu, dacă aceste deprinderi nu se vor transforma, ele vor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
salazariști... supravegherea, așa cum ne-o dezvăluie lectura arhivelor din ce în ce mai accesibile, relevă această flagrantă înrudire. Puterea totalitară acționează în numele unor amenințări comune și înțelege să apere aceleași valori. În privința textelor, supravegherea nu are o culoare națională, ea este peste tot aceeași, stereotipă, inspirată de o autoritate dictatorială care ține să-și afirme poziția culturală mai degrabă prin refuzuri implicite decât prin programe explicite. Supravegherea cultivă practicile interdicției în numele unei viziuni banale, realiste și mic-burgheze. La toate acestea se adaugă o altă supraveghere
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
4. Crearea omului După crearea Puterilor cerești, narațiunile pe care le-am urmărit pînă acum introduc crearea omului. În AJ acest episod se leagă de pocăința Sophiei; În celelalte narațiuni, el urmează laudei de sine a Arhontelui. Secvențele se desfășoară stereotip: Ialdabaot rostește „SÎnt Dumnezeu” etc. (Isaia, 45:5), Însă Glasul Mamei Îl dezminte. Conform relatării lui Irineu 54, Arhonții sînt nemulțumiți de apariția unei puteri care le este superioară. Își pun În gînd să-l plăsmuiască pe om după chipul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de a se ascunde și de a se preface În ochii altora că urmează credința ortodoxă și cultul ortodox. Compendiul le mai pune În seamă și Întovărășiri promiscue 15; În Formulele de abjurare 16, acestea se transformă pe dată În stereotipele orgii de Anul Nou cu luminile stinse, puțin plauzibile. Structura canonului neotestamentar paulician ne este descrisă de Petru din Sicilia În capitolele 42-44 ale Istoriei sale: Ei nu recunosc decît tetrada Sfintelor Evanghelii și cele paisprezece epistole ale Sfîntului Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
unor activități casnice etc.), sociale (căutarea prieteniei unor persoane, cooperare, competiție, obținerea respectului celorlalți, afiliere la anumite grupuri etc.). Aceste scopuri generale își subordonează scopuri particulare, a căror diversitate poate fi redusă la scripturi comportamentale și comunicaționale, adică la comportamente stereotipe într-o situație dată. Planificarea comportamentelor verbale și adoptarea strategiilor de comunicare asigură atingerea scopului. Prin învățare și experiențe sociale diverse, individul învață să recurgă la acele comportamente comunicative care îi asigură atingerea scopului. 3.7. Stilul comunicativ individual Observarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
incerte în modul lor de viață, în timp ce indivizii orientați spre incertitudine acceptă elementele incerte și dezvoltă tehnici de reducere a incertitudinii. Dimensiunea masculinitate-feminitate se reflectă la nivelul persoanei prin rolul psihologic de gen. Rolul psihologic de gen masculin cumulează trăsături stereotipe ca agresivitate, tendință de dominare, spirit de competiție, iar rolul psihologic de gen feminin cumulează trăsături stereotipe cum ar fi: compasiune, sensibilitate, căldură. Astfel, s-a propus următoarea tipologie: (i) indivizi cu identitate de gen masculin (masculinitate puternică, feminitate slabă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de reducere a incertitudinii. Dimensiunea masculinitate-feminitate se reflectă la nivelul persoanei prin rolul psihologic de gen. Rolul psihologic de gen masculin cumulează trăsături stereotipe ca agresivitate, tendință de dominare, spirit de competiție, iar rolul psihologic de gen feminin cumulează trăsături stereotipe cum ar fi: compasiune, sensibilitate, căldură. Astfel, s-a propus următoarea tipologie: (i) indivizi cu identitate de gen masculin (masculinitate puternică, feminitate slabă); (ii) indivizi cu identitate de gen feminin (masculinitate slabă, feminitate puternică); (iii) indivizi cu personalitate androgină (masculinitate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
corectitudine, disciplină, rigoare; italienii sunt petrecăreți și vorbăreți; francezii - romantici, orgolioși și naționaliști; americanii - grași, nu prea inteligenți, superficiali, deschiși, pragmatici; rușii sunt alcoolici, duri, puternici, războinici (Ultima oră, 29.05.2006). De asemenea, fiecare cultură are propriile-i vederi stereotipe asupra membrilor ei. Într-un studiu realizat de studenții Universității din București, secția de Comunicare și Relații Publice, se relevă că românii se consideră ospitalieri, ingenioși, harnici, ipocriți, leneși, ignoranți, săraci; românul tipic este bărbatul între 30 și 40 de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sau care perpetuează sentimentul superiorității prezintă un nivel ridicat de etnocentrism. Stereotipurile (vezi capitolul II, „Stereotipurile”) sunt, în general, puncte de sprijin în comunicarea interculturală, oferind interactanților puncte de pornire pentru reducerea incertitudinii comunicative. Problemele de comunicare apar atunci când caracterizările stereotipe sunt absolutizate și devin bariere în interacțiune, în negocierea semnificației și a relației. Activarea stereotipurilor atrage după sine activarea prejudecăților și a predispozițiilor cognitive. Prejudecățile sunt în lumea contemporană mai puțin de natură etnică și rasială privind o presupusă inferioritate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Anton Pann [...] întăresc aceste caractere ale vechimii. Și ei sunt „muți”, cum s-a observat a fi Sadoveanu, în sensul că n-au o expresie subiectivă a experienței lor. Comunicarea cu lumea se face în proverbe ce condensează o înțelepciune stereotipă, atât de controlată prin vechimea rasei, încât contribuția individuală este neglijabilă. Creangă arată contemporaneitatea civilizației noastre cu cele mai vechi civilizații din lume, vârsta noastră asiatică. [...] Goga exprimă în cel mai artistic fel jalea rasei în fața tragicului național fatal, întrucât
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fie”, „să nu zică că n-a făcut”. De aceea, soluția de moment a românului este adeseori machiavelică: „Se face frate și cu dracul ca să treacă puntea”. „Veșnica nemulțumire, dorința de schimbări și prefaceri, iubirea de noutăți împletite cu trăirea stereotipă, sub semnul eternității, a istoriei creionează o imagine contradictorie a lumii umane.” Aș numi această imagine contradictorie coerența clipei care asigură reașezarea lucrurilor în matca lor. 2.5. Ambivalența Ambivalența îmbracă la români diverse forme, mai mult sau mai puțin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
toate culturile în care distanța față de putere este mare, nu se desfășoară de pe poziții interpersonale, ci de pe poziția de rol; apelul la mit (credințe, superstiții, proverbe, tradiții) este convingător „în sine”, pentru o comunitate pancronică, ancorată în valorile neamului, vehiculate stereotip prin proverbe și zicători; argumentele emoționale sunt preferate în fața argumentelor logice, acestea din urmă fiind preferate în special de persoanele instruite. Orientarea socioemoțională a indivizilor îi face să fie sensibili în special la argumentele emoționale care reflectă experiențe de grup
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Se spune că „se înțeleg din ochi”. Și ei sunt „muți”, cum s-a observat a fi Sadoveanu, în sensul că n-au o expresie subiectivă a experienței lor. Comunicarea cu lumea se face în proverbe ce condensează o înțelepciune stereotipă, atât de controlată prin vechimea rasei, încât contribuția individuală este neglijabilă. Muțeniei îi corespunde ritualitatea (Călinescu, 1941/1982, p. 976). Regulile de vestimentație sunt destul de generale și vagi (la evenimente importante „trebuie să te duci frumos îmbrăcat”, cu costum și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vizibili sau reprezentabili în lumea cibernetică. În acest sens, discursul cyberfeminist este criticat el însuși de adoptarea unei viziuni esențialiste a femeii occidentale, în sensul că femeile de culoare rămân categoriile defavorizate prin privilegierea viziunii occidentale asupra femeii, o perspectivă stereotipă, fără problematizări de locație, rasă, clasă sau sexualitate și fără acceptarea Celuilalt și a Celeilalte. Identificarea problemelor unilaterale de gender (în special prin diferențierea între feminin și masculină și identificarea cu un singur tip identitar, în lipsa evaluării problemelor de locație
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
El va recunoaște apoi, în tot restul vieții, schemele cognitive deprinse în perioada formării sale. Contextul influențează gândirea socială, o marchează, dar determină și practicile sociale. El are rol „mobilizator”, polarizează, provoacă anumite consemne- de exemplu, poate determina conformism, gândire stereotipă, naște structuri cognitive (scheme cognitive de bază) care pot fi controlate din exterior și manipulate. Istoria morală, culturală, economică, ideologică impregnează gândirea socială dominantă, practicată într-un anumit context, inclusiv practicile educative, o particularizează și o ancorează. Influența contextuală facilitează
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pătrunzător, care obligă și cele mai puțin sensibile urechi să asculte. (Eva Sârbu) Ne-am obișnuit să caracterizăm imaginea unui film prin intermediul unor epitete frumoasă-urâtă, funcțională-nefuncțio nală, adecvată-neadecvată, șocantă-neutră care adeseori se dovedesc a fi prea sărace, prea superficiale, prea stereotipe, prea generale. Iată un caz concret. Imaginea lui Vivi Drăgan Vasile la Înghițitorul de săbii de Alexa Visarion e fără îndoială frumoasă, funcțională, adecvată și șocantă. Frumoasă prin compozițiile ei picturale, prin rafinamentul gamei cromatice, prin încadraturile ei clasice. Adecvată
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
teatrului filmat), personajele /protagoniștii cu evoluție analitică (întrupați de actori capabili să alterneze instantaneu concretețea naturalistă cu stilizarea expresionistă). Numai un regizor total, polivalent, poate pune în confluență cele două limbaje, cu o variabilitate estetică atât de mare încât orice stereotipii rețetare sunt excluse; dar, dincolo de toată această bucătărie internă, rămâne puterea lui Alexa Visarion de a se reinventa, devenirea celui mai recent film al său, Ana, explicând (ca un autoportret perfect) însăși devenirea acestui cineast unul dintre creatorii de vârf
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ/RETORICĂ/INJONCTIVĂ rezidă în capacitatea mesajului de a realiza o conexiune între actanții comunicării, fiind centrată pe receptor. Apare pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita contactul interlocutorilor (funcția conativă precomunicativă). Se activează frecvent și în sfera comunicării oficial administrative (texte cu caracter directiv, discursuri politice, texte oratorice, pledoarii în instanță
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de prezentare, imaginile ilustrative presupun opțiuni subiective); - nivelul lexicosemantic se evidențiază prin diversitate lingvistică, prin utilizarea variantelor lexicale literare, prin sinonimie (lexicală, sintactică și stilistică), prin omonimia valorificată în jocuri de cuvinte; sunt inserate frecvent citate, maxime, parafraze ori formulările stereotipe specifice culturii media; - nivelul morfosintactic nu are mărci distinctive, apelând la elemente ale stilului artistic: construcții retorice (interogații și exclamații retorice, gradații, enumerări, recurență, sime trie sintactică etc.), topică afectivă (inversiuni, dislocări, formulări eliptice etc.); - nivelul stilistic evidențiază o mare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ion de L. Rebreanu, Enigma Otiliei de G. Călinescu etc.), rezumativ (Alexandru Lăpușneanul de C. Negruzzi; utilizat frecvent în schițe și fabule), enunțiativ (formularea unei cugetări, a unei judecăți de valoare, precum în Moara cu noroc de I. Slavici) sau stereotip (în basme: Povestea lui HarapAlb de I. Creangă). - Incipitul modern apelează la semnale metatextuale care reliefează convenția ficțiunii/convenția producerii textului. Incipitul de tipul ex abrupto prezintă elemente textuale ca și când ar fi deja cunoscute lectorului (Sărmanul Dionis de M. Eminescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]