1,700 matches
-
Cosmin Ciotloș Nichita Danilov, Portrete fără ramă, București, Editura Tracus Arte, 2012, 436 pag. Stilistica de tabloid și sărăcia conștiinței artistice fac din Portrete fără ramă o carte de ocolit. Aș fi trecut- o și eu cu vederea dacă n-aș fi citit în câteva reviste altminteri sobre o serie de articole elogioase (e drept
Eleganța, de azi pe mâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3756_a_5081]
-
devină amantă. Deși «prostituția» e o practică curentă în cercurile noastre literare, Ileana Zubașcu a fost atât de oripilată de gestul criticului, încât a renunțat definitiv la scris” (p. 130). Afirmația e mai prejos de orice comentariu. Spuneam că, pe lângă stilistica de tabloid, aceste Portrete fără ramă păcătuiesc și printr-o sărăcie a conștiinței artistice. Exprimarea e poate prea pretențioasă (mai ales în context). În tot cazul, estetica lui Danilov nu e, aici, deloc una sofisticată. Ea se reduce la un
Eleganța, de azi pe mâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3756_a_5081]
-
te lasă să dormi pleacă, du-te, eliberează-te, scutură lanțurile. Lumea-i mare, iar politica plină de oportunități", spune Pora. "Ce-i lipsește lui Lăzăroiu e discernământul. Măsura", continuă Pora. "Sare peste cal și în alegerea "subiectelor", și în stilistică, profită nepermis de toleranța lui Băsescu, punându-l în situații uneori imposibile. Ultima ispravă a consilierului a fost șocantă", referindu-se la postarea fotografiei cu vedeta Antenei 3 de pe pagina de Facebook a consilierului, fapt ce a dus ca Traian
Andreea Pora: Sebastian Lăzăroiu, autor de puțoisme by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36177_a_37502]
-
Cărtărescu, Norman Manea sau Paul Cornea), dar ele nu par rezultatul unor convingeri. Sunt mai degrabă toane. Nu o dată, adevărul e sacrificat de dragul unei formulări memorabile. Imprecațiile lui Fănuș Neagu nu sunt credibile pentru că nici măcar el nu crede în ele. Stilistica lui, de fapt, e una nonreferenț ială. Simt nevoia să stărui un pic asupra acestei observații, care, din câte știu, nu s-a mai făcut. Recitind de curând Frumoșii nebuni ai marilor orașe, am fost surprins să constat că, în
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
ea îl păstrează difuz. Probabil de asta, și nu ca să evite o prea mare asemănare cu mult mai echivocul Și dacă..., renunță Veronica Micle la întrepătrunderea de planuri. Punând alături această scurtă epistolă de despărțire, care se vrea tăioasă, dar stilistica n-o ajută de, să zic așa, original, singurul comentariu e al lui Mallarmé: le sugerer, voila le rêve. Sugestia, misterul nu sunt, de altfel, punctul forte al versurilor Veronicăi Micle. Biograficul, pe care o lungă tradiție interpretativă l-a
Dragostea moare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3654_a_4979]
-
uneori cînd adormeam/ iar acum cînd e gata noapte de noapte sting lumina și numai bănuind-o acolo/ încep să urlu de spaimă”. Iată un manifest post-expresionist, în care frapează realismul oblic al reprezentării. Un singur termen („desăvîrșeam”) aparține ariei stilistice Mureșan, în care ironia și autoironia sînt prezente și active. Minus acest predicat, textul e al unui Ion Mureșan fără Ion Mureșan: cu un discurs prozaic și prozastic, „anecdotic”, exact pe dimensiunea ce va fi explorată, tot mai mult, în
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
Christina - un spectru în fața oglinzii modernității” din cartea mea, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene. Sigur, nu așteptăm de la regizor să facă exegeză, ci să înțeleagă în profunzime textul și mai ales resorturile psihologice ale personajelor în raport cu stilistica gesticulației și reflexele mentalitare ale unei epoci. Ceea ce este înșelător în acest roman ține tocmai de facilul aparent care-l alocă unei specii în cadrul romanului, romanul gotic. Nu e de mirare că Alexandru Maftei a prins această pojghiță melo aliaj
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
s-a referit la maghiari. DW remarcă și mesajul unionist, "inhibat totuși în ultima vreme din motive de conjuctură externă", prezent în discursul de sâmbătă al lui Eugen Tomac, și afirmă că, deși premierul Ponta a stat în centrul contestațiilor, "stilistica mitingului a trimis mai curând la agitațiile naționaliștilor post-ceaușiști din Ardeal. E deconcertant să vezi că, în disperare de cauză, PMP a abandonat toate exigențele. Se pare că nu mai e timp de finețuri, de campanii elaborate, căci mai sunt
DW critică mitingul Mișcării Populare: Un recital de populism veritabil by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/31566_a_32891]
-
de pionierat, fiind prima cercetare monografică asupra operei lui Creangă, precedând monografiile de mai mare amplitudine și profunzime analitică ale lui Jean Boutiére și G. Călinescu din perioada interbelică. Profesorul gherlean n-a putut beneficia nici de studii importante de stilistică despre opera lui Creangă, majoritatea contribuțiilor de până la acea dată axându-se pe evocări memorialistice sau întregiri documentare (v. Bibliografia de la finele studiului monografic). Autorul însuși a fost conștient de imperfecțiunile cercetării sale, căci spune în prefață că a fost
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Una dintre prietenele și confidentele sale este și prozatoarea Sandra Cotovu (1898-1987), care a primit îndrumări și lecții de stilistică literară, încă de la debut, de la George Topîrceanu, unicul redactor al revistei Viața Românească, ce selecta, citea cu un gust sigur și corija neglijențe sau erori în exprimare. Epistola ce se publică, acum, de dimensiuni apreciabile, conține o tulburătoare mărturie privitoare
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
sugerînd-o doar prin poza de sangvinar, precum un alibi. Cruzimea aceasta trufașă e un cifru al durerii comensurabile la scară normală însă care nu acceptă a se dezvălui, asemenea unei răni hidoase. În al doilea rînd, aerul decorativ, de „făcătură” stilistică al cruntei posturi confirmă condiția estetică a confesiunii deturnate, coeziunea discursului. O singură compensație își îngăduie acest monolog crîncen revendicativ și anume o muzică a verbului crispat, amară cantilenă ce răsună în răstimpuri (Candela). Citindu-i cartea, nu putem a
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]
-
și iar primăvară (2003) al lui Kim Ki-Duk. Într-un fel, genul acest de cadru devine definitoriu pentru artă lui Wong Kar-Wai. Pentru ca totul în ceea ce privește personajele sale, trăiri, reflecții, filosofie, confruntare, discurs, maniere se reduce la o problemă de adecvare stilistica. Ip Mân este invitat să ia o prăjitură din mână marelui maestru. Acesta rămâne impasabil în timp ce mâna tânărului maestru pare că vrea să atingă prăjitură, dar nu o face, pentru că apoi un intreg balet de mișcări să îl apropie pe
Kung Fu și estetism by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3230_a_4555]
-
pe Internet. Noutatea volumului, față de celelalte cinci anterioare, pe teme similare, o constituie prima secțiune, mai mare, care cuprinde o originală înșiruire de portrete sugestive ale unor iluștri artiști români și străini, în care autorul, cu știință asupra tehnicii și stilisticii cântului, analizează cu acuitate și simț critic și apreciativ darurile vocale importante ale acestora, pe care le așază în pagini pe diverse secțiuni: soprane, mezzosoprane, tenori, baritoni, bași și dirijori. Foarte potrivită ni s-a părut găselnița de a însoți
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
filosofiei, Știință și raționalism, Cosmologia elenă, Antinomiile credinței, Kant și criticismul până la Fichte, Cunoaștere și existență, Reconstrucție filosofică, Metafizică și artă, Misticism și credință etc. Iubea însă și poezia: Eminescu, Arghezi, Voiculescu, poeți străini. Mircea Florian avea - am putea spune - stilistica gândirii germane și structura sensibilității franceze. Cu studenții își manifesta un fel de sociabilitate intelectuală. Unii i-au rămas alături toată viața, considerându-l unul dintre marile caractere din toate timpurile. "Recesivitatea ca structură a lumii" Orice filosof cu intenții
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
altfel pur și simplu nu ești, nu exiști în el. Astăzi, dacă nu scrii și nu ești văzut, poți fi tobă de carte, că nu ești de fapt, deloc. Un alt aspect important al construirii identității de autoritate jurnalistică e... ,stilistica" socializării. Un registru relativ redus. Mofturile superioare în anumite contexte și accesibilitatea gregară în altele. Trebuie să nu-ți placă organizarea și mâncarea dar să știi să bei solid noaptea. A te face ,pulbere", a te îmbăta cui, reprezintă ritualuri
Analiștii culturali by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/11107_a_12432]
-
în altele. Trebuie să nu-ți placă organizarea și mâncarea dar să știi să bei solid noaptea. A te face ,pulbere", a te îmbăta cui, reprezintă ritualuri de inițiere și confirmare. Dacă nu poți, ești exclus. Un amănunt important: dacă stilistica ta e destul de convingătoare pe viitor, la evenimente poți accede de la țarcul de presă la cel cu invitați.
Analiștii culturali by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/11107_a_12432]
-
Bârlea. Activistu-i activist până moare! Pentru el, arta e doar mărșăluirea victorioasa, pe ritmuri ceaușiste, spre țărmurile comunismului atotbiruitor, si nu năzbâtiile unor juni greu de convins să creeze "pe linie""15. Sau Herta Müller: literaturii îi este specifică libertatea stilistica, "atât timp cât literatura respectivă se dezvoltă în libertate și nu este supusă unor rigori extraliterare, impuse de factorul politic, cum face orice dictatură"16. Or, chiar dacă ar fi fost numai o simplă coincidență, prezența în fruntea Comisiei de Cultură a Senatului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de exemplu, în Mihnea-Vodă cel Rău ,porunci să se sfărâme până la pământ toate casele și toate bisericile", în loc de: ,porunci să se prade, să se arză și să se sfărâme până la pământ toate casele și toate bisericile". Dintre acestea din urmă, stilistice, cel puțin patru par a fi străine de penița lui Odobescu. Iată-le - în Mihnea-Vodă cel Rău: ,magistratul orașului" în loc de: ,magistrul orașului" (eroare din ignoranță editorială); ,un tânăr gata să spele în sângele tiranului necinstea unei surori jertfită de dânsul
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
V.F. Șișmariov, L.V. Șcerba, R.A. Budagov, V.I. Propp. Doctor în filologie, cu teza Limba și stilul "Confesiunilor" lui J.J. Rousseau (1947), teză elaborată sub îndrumarea acad. V.F. Șișmariov (1974-1957) și R.A. Budagov (1910-2001). Primele sale cercetări au în vedere domeniul stilisticii franceze: Studii de stilistică gramaticală a limbii franceze. Morfologia, Moscova, 1956; Studii de stilistică a limbii franceze. Morfologia și sintaxa, Leningrad, 1960; Formarea articolului în limbile romanice. Alegerea formei, Moscova-Leningrad, 1960; Modelarea sistemelor fonologice și metodele comparării sale, 1960; Dimensiunile
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
R.A. Budagov, V.I. Propp. Doctor în filologie, cu teza Limba și stilul "Confesiunilor" lui J.J. Rousseau (1947), teză elaborată sub îndrumarea acad. V.F. Șișmariov (1974-1957) și R.A. Budagov (1910-2001). Primele sale cercetări au în vedere domeniul stilisticii franceze: Studii de stilistică gramaticală a limbii franceze. Morfologia, Moscova, 1956; Studii de stilistică a limbii franceze. Morfologia și sintaxa, Leningrad, 1960; Formarea articolului în limbile romanice. Alegerea formei, Moscova-Leningrad, 1960; Modelarea sistemelor fonologice și metodele comparării sale, 1960; Dimensiunile informaționale ale limbii, 1968
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
și stilul "Confesiunilor" lui J.J. Rousseau (1947), teză elaborată sub îndrumarea acad. V.F. Șișmariov (1974-1957) și R.A. Budagov (1910-2001). Primele sale cercetări au în vedere domeniul stilisticii franceze: Studii de stilistică gramaticală a limbii franceze. Morfologia, Moscova, 1956; Studii de stilistică a limbii franceze. Morfologia și sintaxa, Leningrad, 1960; Formarea articolului în limbile romanice. Alegerea formei, Moscova-Leningrad, 1960; Modelarea sistemelor fonologice și metodele comparării sale, 1960; Dimensiunile informaționale ale limbii, 1968; Lingvistica matematică (în colab.), Moscova, 1977; Textul, mașina și omul
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
convinși numai de la Moscova și Leningrad" (apud Vințeler, op. cit., p. 245). Cunoscând toate limbile clasice, romanice, germanice și slave, profesorul Piotrowski este, în același timp, prototipul lingvistului total, care a abordat, în cercetările sale, toate compartimentele limbii: fonetică, morfologie, sintaxă, stilistică, dialectologie, lingvistică generală, lingvistică matematică etc. * - Stimate Domnule Profesor, am aflat multe lucruri despre activitatea Dvs. din cartea profesorului Onufrie Vințeler, Portrete și cărți (Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2005). În această carte, profesorul Vințeler spune, între altele: "Regretatul acad. Emil Petrovici
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
fac decât de dragul preciziei) îmi aduce plasarea într-o categorie de intelectuali pe care îi disprețuiești profund. Ce vină (sau ce merit) am că lucrurile scrise de mine mă alătură ,grupului cultural" al celor care - tu o susții! - ,determină astăzi stilistica dezbaterii în România"? Personal, n-am nici cea mai mică pasiune în a mă erija în lider de opinie și nu găsesc vreo satisfacție în a fi membrul vreunui ,grup de presiune". Sunt doar un particular care scrie. Îi împiedică
Scrisoare lui Gabriel Andreescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10715_a_12040]
-
crede-mă, cel dintâi să mă ridic împotriva oricărei încercări de a li se pune pumnul în gură. Decide cineva asupra lucrurilor care stârnesc interesul și-asupra celor sortite să provoace doar plictisite căscături? Evident, cititorii înșiși! Dar, după cum știi, ,stilistica dezbaterii" presupune și altceva decât o imensă dorință de afirmare. Ea pretinde și talent, și idei, și expresivitate, și originalitate, și capacitate de a convinge. Să sperăm că nu din eventuala presimțire a absenței acestor calități la prietenii tăi apropiați
Scrisoare lui Gabriel Andreescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10715_a_12040]
-
precis, individualist și discursiv în substanța lui" etc. Inserarea acestei trilogii a cunoașterii în roman ar putea fi o parodiere a sistemului filosofic al lui Lucian Blaga. Însă indiciile parodierii sunt foarte puține, abia găsim câteva sintagme de genul: ,diferențialele stilistice", ,dogmatismul ideii", ,fenomenul originar", ,unanimul anonim", care ar putea fi luate ca niște reminiscențe. Concluzia Logosului nu poate fi decât ironică: ,Adevărul Absolut e în arterele noastre. Nu le deschideți. Nu găsiți decât provizoratul" - o concluzie care nu are nimic
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]