515 matches
-
o să le-o zic de la obraz detractorilor ori naivilor ce mă acuză că scriu proză, de nu cumva poeziuni. Da, da, bețivanul Neculai Luca, prof la Facultatea de Matematici Iașiote, mă prezenta unui comesean de-al său drept poet din stirpea brumariană. Ce se afla în dovleacul dânsului? Sinonimia sălbatecă de bună seamă: între auctor de cărți, scriitor și stihuitor, că de cunoaștere a înțelesului verbului elin "poiein" nu putea fi vorba la pehlivanul în cestiune.) Ce raționament parșiv screme intelectul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o aparență; a fost singurul profesor care, în cuvinte cumpănite, puține și foarte științifice, îi făcea pe studenți să plângă numai când descria câte un prognostic inevitabil fatal. Dacă nu a avut pereche, a avut însă nume mari ieșite din stirpea lui de unic profesor. Sunt mai mulți decât aceștia pe care îi citez aici, pe cei pe care i-am, omis, fără să vreau, îi rog să mă ierte. Acești distinși colaboratori și elevi au fost: Asia Chipail, Marcel Burdea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
77-120. ---, Edizione nazionale delle opere di Niccolò Machiavelli, Salerno Editrice, Romă, 1997. Pellegrini, Marco, Ascanio Maria Sforza. La parabolă politică di un cardinale-principe del rinascimento, vol. 2, Istituto storico italiano per îl medio evo, Romă, 2002, ÎI. Pieraccini, G., La stirpe de' Medici di Cafaggiolo. Saggio di ricerche sulla trasmissione ereditaria dei caratteri biologici, vol. 3, rept. Firenze, 1986, I. Reinhard, Hilde, Lorenzo von Medici, Herzog von Urbino, 1492-1515. Ein biographischer Versuch unter besonderer Berücksichtigung der Vermittlerrole Lorenzos zwischen Leo X
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
and Medici Servant, Athlone Press, Londra, 1972, p. 103: "Dintre cei doi frați Vettori, Paolo era cel care avea bune relații cu Giuliano". 55 Niccolò Machiavelli, Lettere familiari, Edoardo Alvisi (ed.), Sansoni, Florența, 1883, p. XIV. 56 G. Pieraccini, La stirpe de' Medici di Cafaggiolo. Saggio di ricerche sulla trasmissione ereditaria dei caratteri biologici, vol. 3, rpt. Firenze, 1986, I, pp. 225-226. 57 Hilde Reinhard, Lorenzo von Medici, Herzog von Urbino, 1492-1515. Ein biographischer Versuch unter besonderer Berücksichtigung der Vermittlerrole Lorenzos
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ultimelor acorduri jubiliare (puține, totuși) ale anului Eminescu, dar cercetarea lor a continuat în demersurile temeinice ale unor oameni interesați a desluși aici adevărul, nu atât din litera scrisă, cât din subtextualitatea ei. Între aceștia, Dan C. Mihăilescu, eseist din stirpea celor mai rafinați pe care i-a dat literatura noastră în ultimele decenii, critic literar cu o fină pătrundere în mecanismele creației literare, formator de opinie culturală în emisiuni de radio și TV. Având ca punct de pornire cronicile sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dramatică Ghighi Marian, așa-zisa văduvă a lui Camil Petrescu (de fapt divorțaseră cu șase luni înainte de moartea acestuia), și strămutarea lui în frumoasa vilă dintr-unul din intrândurile bulevardului Dorobanți, unde, pe lângă mobila stil, moștenea și doi fii de stirpe ilustră, cuminți și drăgălași ca două fetițe. Din jurnalul lui Pierre Vara 1958 Din chilia singurătății mele am ieșit în stradă. (Plimbare pe străzile Bucureștiului, noaptea.) Dezmățul poate fi frumos: e frumos atunci când e prac ticat cu forță, cu credință
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Pentru merite literare, Adi Cusin a fost distins cu Premiul revistei „Luceafărul“ (1966), Premiul revistei „Cronica“ la Festivalul de Poezie „Mihai Eminescu“ (1968) și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști (1990). Apreciat de scriitori și critici literari ca un poet „de rară stirpe, aleasă inspirație și mari profunzimi ale trăirii lirice“, a fost ales, din 1968, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Deși plecat în București prin anii 80, Adi Cusin a rămas sufletește legat de Iași, orașul copilăriei, adolescenței și tinereții până
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Populare Iași. A fost redactor al Editurii „Junimea“ (19771990), bibliograf la Biblioteca Județeană „Gh. Asachi“ Iași (din 1990) al cărei director adjunct a fost un timp. În anul 1979 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România. Înzestrat prozator de stirpe moldovenească, imaginativ și cu șarmul glăsuirii, Vicențiu Donose s-a învăluit, în viața de zi cu zi, într-o discreție care i-a menținut și scrierile într-o nemeritată penumbră. A redactat numeroase montaje literare, texte pentru formații umoristice, texte
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Evreica, de la munte până la Dunăre, În Țara Românească”. Și „curtezana” evreică Rașelica Nachmansohn - din romanul lui Mateiu Caragiale Craii de Curtea-Veche (1929) - Își seduce victimele (Pașadia, Pirgu etc.) cu mijloacele unui tip de erotism exotic : „În trufia fără margini a stirpei alese”, „ovreica” este „conștientă de minunata ei frumusețe răsăriteană”. Seducătoare la ea nu este atât frumusețea, cât misterul erotic pe care-l emană alteritatea : „De aproape Însă, fără ca frumusețea ei să-și piardă din strălucire, dânsa avea ceva respingător, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unde popolii mai sunt Încă barbari sau demi- barbari. [...] Hebreii, iar o zicem din convicția noastră cea mai intimă, nu sunt și nici n-au fost vreodată popolul sau nația care să manânce la oameni sau la copii de oricare stirpe sau credință ; În religia lor nu se află asemenea precept inuman și barbar ; stirpea lor din origine n-a fost stirpe de sălbateci și antropofagi. Din contra. Cu toate că deplânge situația ca un cărturar european și liberal, influențat de ideile generoase
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
convicția noastră cea mai intimă, nu sunt și nici n-au fost vreodată popolul sau nația care să manânce la oameni sau la copii de oricare stirpe sau credință ; În religia lor nu se află asemenea precept inuman și barbar ; stirpea lor din origine n-a fost stirpe de sălbateci și antropofagi. Din contra. Cu toate că deplânge situația ca un cărturar european și liberal, influențat de ideile generoase ale Revoluției din 1848, Ion Heliade-Rădulescu nu poate să-și depășească limitele de conservator
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și nici n-au fost vreodată popolul sau nația care să manânce la oameni sau la copii de oricare stirpe sau credință ; În religia lor nu se află asemenea precept inuman și barbar ; stirpea lor din origine n-a fost stirpe de sălbateci și antropofagi. Din contra. Cu toate că deplânge situația ca un cărturar european și liberal, influențat de ideile generoase ale Revoluției din 1848, Ion Heliade-Rădulescu nu poate să-și depășească limitele de conservator, „cu gesturi de aparență liberală”, cum l-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
n-are cine le sta împotrivă cu sabia! Ai mei, cei dragi n-am nici o știre -, sunt, poate, descăpățânați; au, mai rău, sunt robi, în lanțuri, pe drumul Stambulului... Și...și, poate, în Scaunul Moldovei se lăfăie "omul turcilor", Alexandru-Aron, stirpea ucigașului tatălui meu. Se îneacă, tușește, tușește... I s-au umezit ochii. De arșiță și de lacrimi, pereții, lumânările, totul îi joacă pe dinaintea ochilor... Daniil, copleșit, îngână: Mult chinuită țară... Moldova-i o jale! O ruină fumegândă! Jur împrejur, vrăjmașii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Bodea. Doamna Maria se ridică din jilțul domnesc alăturat, puțin mai mic ca al Domnului. Cu o distincție princiară, așteaptă să se facă liniște. Vă mulțumesc! spune ea scurt, cu o voce limpede, înclinând ușor capul, cu demnitate. Doamna Maria, stirpe coborâtoare din dinastia Paleologilor Bizanțului, este o prea frumoasă femeie de vreo treizeci și cinci, treizeci și șapte de ani, înaltă, cu părul negru, lins, împărțit de o cărare la mijloc; ovalul feții cu bărbia ascuțită îi trădează voința și mândria; ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ei, se mulțumește și cu copia! Nu! Nu-i adevărat! o înfruntă cu mândrie Voichița. Adică mint eu?! se dezlănțuie Maria cu ură. Te-ai strecurat hoțește în așternutul bărbatului meu! Și eu sunt aceea care mint?! Ești o stricată! Stirpe de Basarabi corciți cu Mușatini, niște stricați! Te-ai aruncat în partea tătâne-tu preafrumosul cadân al Marelui Sultan! Abia ți-au înmugurit țâțele, dar te pricepi la farmece de zăpăcit bărbații! Viperă, ai mușcat mâna ce te-a ocrotit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
armia otomană, cu Măritul Mahomed în frunte, e pe picior de plecare către Moldova, dezvăluie Isaia. A dat Domnul! se închină Negrilă cu entuziasm. Să vină! Să vină!! L-au ajuns blestemele noastre. Padișahul aduce cu sine pe Alexandru Aron, stirpe a binecredinciosului răposat Aron Petru-Vodă, să-l pomăzuiască domn în Scaunul Moldovei. Să trăiască! Măria sa Alexandru Aron mi-a trimis carte cu poruncă să lovim de moarte fiara încolțită, de vrem să ne întoarcă vechile noastre drepturi: "Pregătiți calea Domnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nimic nu-i stă în cale. De aceea, să nu zicem hop până n-am sărit! spune Isaia frământat de un gând. De aceea, bine ar fi să "netezim căile Domnului", dar să nu uităm că și Alexandru e tot stirpe blestemată de Mușatin. Parcă poți știi ce venin de năpârcă zace și-n gușa aistuia... Ne-am fript în ciorbă, suflăm și-n iaurt"... Oricum, ne-a fost învățătură. Ochii pe el! Alexa înfierbântat, ia cuvântul: Mă bate un gând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
poate flutură steagul verde al Profetului!... De ai mei, cei dragi, n-am nici o știre; sunt, poate, descăpățânați au, mai rău, sunt robi, în lanțuri, pe drumul Stambulului... Și... și, poate, în Scaunul Moldovei se lăfăie "omul turcilor" Alexandru Aron, stirpea ucigașului meu tată!... Pentru câte sacrificii am făcut, parcă n-am meritat aiastă vitregă Soartă!... Dacă nu ne trădau! se dezlănțuie Ștefan. Dacă nu ne părăseau! Dar... dar singuri!... Singuri!... Am luptat singuri... Am murit singuri... Turcii fac istoria veacului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
șosea. Din pricina bărbii băgate sub guler, tineri l-au crezut jidov și l-au făcut zob, rostogolindu-l din unul în altul. Cuviosul Teoctist era fecior părintelui Petrea, cel dintâi diacon de mir care a slujit mănăstirea Probota după secularizare. Stirpea lor se trăgea din trei frați bucovineni care, fugind din Stupca, trecuseră peste „cordun” din cauza cătăniei. Împroprietărit la 1864, diaconul și-a făcut casă lângă biserica din Gulia. În toate încrengăturile lui, neamul Stupcanu avea o fire ușoară. Îi plăceau
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
aplicat la istoria Moldovei, luînd-o cu Dragoș-vodă și ducînd-o până la Alexandru Lăpușneanu, are interesul său. Eminescu înțelegea să urmărească după principiul tragediei eline (cu multe elemente laterale din Shakespeare, Schiller, Goethe, Laube etc.) fatalitatea sangvină, mai clar ereditatea criminală în stirpea Mușatinilor. Această problemă a eredității a atras atenția și lui Alecsandri în Gruiu-Sînger și a format în definitiv tot programul eugenic din romanele lui Duiliu Zamfirescu. Ideea, la superficie, e zolistă. Dar cum la noi tema e adoptată în poezie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mister albastru, Ce griji pot fi predomnitoare, M-ai ridicat peste dezastru, Și ce destin, balaur? Peste blestem și ură. Aducîndu-și aminte că e prinț (se credea descendent de prinți lituani), poetul ascultă din stepă chemările nelămurite ale pretinsei lui stirpe, se simte țar și se afundă în imensitatea stearpă: În acea sălbăticie de pustiuri onduloase, În picioare calc trecutul, corp și suflet mă cufund, Uit o viață amărâtă de ultragii sângeroase, O renaștere întreagă într-un vis tot mai profund
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
său pamflet „Literatura bolnavă”, în fața generației lui Călinescu, chiar în fața generațiilor create și rămase în emulația „divinului critic” dar acum, de câțiva ani buni, parantezele au sărit în aer, Aron Densușianu, Alexandru Grama, Petre Grădișteanu, Anghel Demetriescu și ceilalți din stirpea loc sufletească s-au liberat, circulă, reînvie prin ei înșiși dar și prin emulii lor conștienți sau nu. Textul „Literatura bolnavă”, de pildă, există în cărți actuale și n-ar fi lipsit de interes să cităm întemeierea teoretică a lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Debutează în „Tinerimea Moldovei” (1968), iar editorial cu volumul Scuzați pentru deranj..., apărut în 1974. Este laureat al mai multor concursuri și festivaluri ale umoriștilor din România. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1993, 1995). Umorist din stirpea lui Al. O. Teodoreanu, T. și-a adunat poeziile, parodiile, epigramele, aforismele, fabulele în volumele Scuzați pentru deranj..., Tatuaje (1977), Revers (1980), Complimente necesare (1983), Acarnița (1986), Zâmbete cu supliment (1987), Asta-i situația (1989), Cartușiera (1991), Dioptrii pentru ochelarii
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
abisul sufletesc, descurajarea în fața lipsei de țel spiritual, golirea de sensuri înalte a dragostei, creației, chiar a existenței. Versurile, senine altădată, devin „supărate rău”, iar poetul se preschimbă dintr-un abstras trăind în turnul de fildeș într-un revoltat de stirpe romantică, ce nu mai crede în ieșirea din zodia răului. Nu e de mirare că Ț. cultivă acum, cu oarecare insistență, poezia religioasă, publicând un volum de „rugăciuni și viziuni”, intitulat Cartea iluminării (2000), care grupează câteva texte esențiale, de
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
IAȘI Nu permit disidenți pe platforma combinatului. Te arestez ca dușman al țării și al poporului! Gheorghe Buhac, director general. Gestul depunerii semnăturii l-am făcut dintr-un principiu moral omogen și neântrerupt, potrivit culturii și preocupărilor politice personale, adecvat stirpei din care provin: Șase bărbați din familia macedo-românului GHIȚA TACU, tatăl meu, începând cu anul 1948, s-au luptat decenii întregi cu moartea prin temnițele și lagărele comuniste de exterminare. Să nu mai amintesc de calvarul eroicului răzeș din Valea
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]