45,803 matches
-
se afirme ca bun public. Obiectivele planului național de formare profesională sunt următoarele: creșterea gradului de calificare a capitalului uman pentru a deveni competitivă pe o piața concurențială; asigurarea unei rate de participare, la nivel național, de minim 8% din stocul mediu de șomeri Înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă teritoriale; creșterea gradului de cuprindere În formare profesională a persoanelor din mediul rural, atât În meserii corespunzătoare domeniului agriculturii, cât și În meserii din ramuri conexe și servicii; reinserția
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de către contabil, de exemplu: Proces verbal nr.... Astăzi ......... s-a întocmit prezentul proces-verbal prin care se confirmă primirea în bibliotecă ................ a publicațiilor din borderoul anexat. Publicațiile au intrat în bibliotecă de la ......... în perioada ......... conform ............. anexate în total ....... lei ........ unități. Intrarea stocului de publicații s-a înregistrat în RMF sub numărul ....... la data ......... Materialul este / nu este corespunzător. Șef departament, Recepționat și inventariat, 57. Care sunt etapele de parcurs de la intrarea unui document în bibliotecă până la înregistrarea sa? R: Fiecare lot de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
parte a RMF-ului? R: Evidența primară reflectă date despre: Ø Proveniența publicațiilor Ø Mărimea fondului Ø Valoarea fondului Ø Structura fondului Ø Coroborarea între intrările și ieșirile publicațiilor În RMF se menționează la fiecare achiziție numerele de inventar atribuite stocului. 60. Ce scop are evidența individuală? R: Această evidență are drept scop înregistrarea individuală a fiecărui document. Aceasta se realizează prin: Ø înregistrarea documentelor în registru inventar. Ø întocmirea fișei catalogului de serviciu. 61. Ce este registrul inventar (RI)? R
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
le poate folosi. Capitalul este controlabil de către agent, iar resursele pot fi accesibile sau neaccesibile agentului. Resursele controlate de către agent, apropriate în baza unui efort de investiție, constituie capital. Criteriul de diferențiere a tipurilor de capital sociouman îl constituie suportul stocurilor cu funcție de capital și natura investițiilor realizate pentru constituirea acelor stocuri. Din acest punct de vedere, opțiunea conceptuală este pentru „capitalul uman”, în conformitate cu G.S. Becker, dar are și o anume particularitate. În concepția lui Becker (1997) de interpretare a capitalului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fi accesibile sau neaccesibile agentului. Resursele controlate de către agent, apropriate în baza unui efort de investiție, constituie capital. Criteriul de diferențiere a tipurilor de capital sociouman îl constituie suportul stocurilor cu funcție de capital și natura investițiilor realizate pentru constituirea acelor stocuri. Din acest punct de vedere, opțiunea conceptuală este pentru „capitalul uman”, în conformitate cu G.S. Becker, dar are și o anume particularitate. În concepția lui Becker (1997) de interpretare a capitalului uman există trei componente ale acestuia: cea informațională, dată de acumularea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
participarea comunitară în 14 sate) arată că participarea la acțiunile comunitare organizate de primării este mai ridicată în cazul în care: - încrederea în primar este mai mare; - încrederea în ceilalți oameni are un nivel mai ridicat; - religiozitatea este mai accentuată; - stocul de educație este mai ridicat în gospodărie; - starea materială a gospodăriei este mai bună; - satul este de tip central în cadrul comunei, și nu periferic etc. Din analiza menționată rezultă că factorii materiali și relaționali au un rol foarte important în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Participarea la activitățile organizate de primărie este determinată de mult mai mulți factori decât încrederea în primar și centralitatea satului în cadrul comunei. Există și alți factori relevanți, de natură individuală și familială. La nivel de gospodărie, contează și starea materială, stocul de educație, distribuția pe vârste. Participarea comunitară instituționalizată este mai mare pentrugospodăriile înstărite, cu stoc de educație sporit și cu adulți tineri în componență. Implicarea gospodăriei în activități antreprenoriale este, de asemenea,semnificativă pentru participarea la lucrările comunitare organizate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în primar și centralitatea satului în cadrul comunei. Există și alți factori relevanți, de natură individuală și familială. La nivel de gospodărie, contează și starea materială, stocul de educație, distribuția pe vârste. Participarea comunitară instituționalizată este mai mare pentrugospodăriile înstărite, cu stoc de educație sporit și cu adulți tineri în componență. Implicarea gospodăriei în activități antreprenoriale este, de asemenea,semnificativă pentru participarea la lucrările comunitare organizate de primărie. Dacă cineva din gospodărie a avut un eșec în dezvoltarea unor afaceri private, atunci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
eficient rolul, facilitatorul trebuie să aibă o bună cunoaștere nu numai a posibilelor resurse mobilizabile pentru proiect, dar și a fenomenelor locale legate de identitatea grupală, cultura participării și posibilele interese de participare. 4. Este probabil că diferitele deficiențe de stoc de capital se pot compensa între ele. Atitudini de tipul „satul nu are capital social” sau „aici nu sunt oameni calificați pentru acest proiect” sunt riscante, întrucât ignoră faptul că o comunitate este un organism viu, totdeauna capabil să găsească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
emigrării temporare din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2002" Satele cu rate ridicate ale emigrării temporare în străinătate au un profil distinct, bine conturat. Ele sunt caracterizate, în esență, printr-o pondere mare a minorităților etnice și religioase, stoc ridicat de educație la începutul anilor’90 și o localizare în zone cu probabilitate sporită de comunicare cu orașul sau, în genere, cu societatea globală (figurile 8, 9) (vezi și Sandu, 2003, p. 32). Figura 8. Predictori ai ratei de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sate ca variabilă dependentă. „Localizarea la câmpie” este măsurată prin ponderea de teren arabil în totalul terenului agricol în cadrul comunei de care aparține satul; „mărime oraș apropiat” este valoarea logaritmată a populației orașului de peste 30.000 locuitori, care se află. Stocul de educație este măsurat prin EDSTOCK, izolarea satului prin ISOLATE, dezvoltarea fondului locativ prin QBUILDING, conform specificărilor descrise în Sandu, 2003, p. 259. Pentru „dezvoltarea județului”, vezi DEVJUD 98 la cea mai mică distanță de satul de referință, pe cel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
asumarea riscurilor de a trăi în străinătate, într-o lume ce diferă mult de cea de „acasă”. O pondere mare de minorități etnice și/sau religioase este nu numai o premisă favorabilă pentru experiența alterității, ci și pentru existența unui stoc ridicat de capital relațional și uman la nivel comunitar. Satele cu o pondere sporită de populație minoritară etnic sau religios sunt, în același timp, caracterizate prin stoc ridicat de relații utile în instituții, prin toleranță etnică sporită și prin consum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nu numai o premisă favorabilă pentru experiența alterității, ci și pentru existența unui stoc ridicat de capital relațional și uman la nivel comunitar. Satele cu o pondere sporită de populație minoritară etnic sau religios sunt, în același timp, caracterizate prin stoc ridicat de relații utile în instituții, prin toleranță etnică sporită și prin consum ridicat de cultură mediatică 1. Altfel spus, există o tendință de autorecrutare a migranților pentru lucrul temporar în străinătate în special din satele cu un nivel sporit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
instituții, prin toleranță etnică sporită și prin consum ridicat de cultură mediatică 1. Altfel spus, există o tendință de autorecrutare a migranților pentru lucrul temporar în străinătate în special din satele cu un nivel sporit de capital sociouman. Faptul că stocul de educație la nivel de sat contează mai puțin prin valorile sale din anii 2000 decât prin valorile de la începutul anilor ’90 sugerează că diferențierea educațională a satelor a fost un factor semnificativ pentru migrație, mai ales la începutul procesului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Dincolo de această regularitate generală, pot fi înregistrate conjuncturi regionale specifice care favorizează sau frânează propensiunea spre plecarea temporară în străinătate: - în sudul țării, în Dobrogea, Muntenia și Oltenia, plecarea temporară cea mai intensă nu s-a făcut din satele cu stoc mare de educație, ca în celelalte regiuni ale țării; - la nivelul Moldovei, propensiunea spre emigrare a fost potențată în satele cu o pondere mare de absolvenți ai școlilor profesionale și de ucenici; - plecarea accentuată a tineretului din mediul rural este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
relațional existent la nivel comunitar. Informația de care dispun oamenii, valorile pe care le susțin și relațiile pe care le au determină, probabil, comportamentele sociale de alegere ale populației la nivel comunitar (tabelul 9). Satele cu un nivel ridicat de stoc educațional sunt mai bogate nu numai în capital uman, ci și în capital relațional și în orientări valorice de tip modern, cu accent pe raționalitate și deschidere la schimbare. Pornind de la aceste criterii se poate avansa ipoteza metodologică a unortipuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
capital relațional și în orientări valorice de tip modern, cu accent pe raționalitate și deschidere la schimbare. Pornind de la aceste criterii se poate avansa ipoteza metodologică a unortipuri culturale de sate pentru România anilor 1990-2000 structurate în funcțiede: - diversitatea etnico-religioasă; - stocul de educație sau de capital uman; - gradul de izolare a comunității; - experiența de migrație internă. Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelortc "Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelor" + = relație de semnificare de directă proporționalitate; - = relație negativă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a populației, iar ultimul poartă marca situației ecologice, de context de comunicare. Cele șase tipuri trebui înțelese nu în sensul de „clase”, ci de „tipuri ideale” fundamentate teoretic și empiric. Același sat poate fi, spre exemplu, și izolat, și cu stoc redus de educație.El va fi considerat însă ca aparținând tipului izolat în măsura în care caracteristicile de izolare se abat mai puternic de la media națională decât cele de educație. Cele patru măsuri empirice propuse sunt relevante nu numai pentru cele trei tipuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
riscului sau, altfel spus, printr-o cultură a deschiderii. Cultura comunitară a deschiderii este de așteptat să fie mai bine structurată în comunitățile rurale cu un grad redus de izolare în raport cu orașul, cu rețeaua rutieră. Tipul tradițional de sat cu stoc redus de educație se întâlnește în special în județele sărace din estul și sudul țării (figura 10). Concentrarea cea mai mare de populație rurală cu un nivel redus de educație este specifică județelor Vaslui, Călărași și Ialomița. În satele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
populație consistent marcată prin diversitate religioasă este specific vestului Moldovei și Transilvaniei, exceptând aria Covasna-Harghita (figura 10). Satele cu specific maghiar sunt localizate mai ales în Covasna, Harghita și Maramureș-Satu Mare. Satele al căror specific cultural decurge în principal din stocul sporit de educație - în condiții de omogenitate etnic-religioasă de populație românească ortodoxă - sunt cele din nordul Munteniei și din Oltenia. În fine, ariile culturale rurale cu profil marcat în special prin ponderea mare a imigranților din alte localități ale țării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
marcat în special prin ponderea mare a imigranților din alte localități ale țării sunt Banat, Arad-Bihor, Alba-Hunedoara și Brașov-Sibiu1. Atât satele tradiționale, cât și cele izolate sunt sărace. În primul caz însă, sărăcia este asociată mai mult cu compoziția populației - stoc redus de educație, pondere scăzută a salariaților etc. -, iar în cel de-al doilea cu izolarea satului (tabelul 11). Satele de imigrare au compoziția de populație de maximă favorabilitate pentru dezvoltare, cu mulți tineri și un stoc ridicat de educație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu compoziția populației - stoc redus de educație, pondere scăzută a salariaților etc. -, iar în cel de-al doilea cu izolarea satului (tabelul 11). Satele de imigrare au compoziția de populație de maximă favorabilitate pentru dezvoltare, cu mulți tineri și un stoc ridicat de educație școlară. Firesc, acestea au și nivelul general de dezvoltare cel mai ridicat. În ordinea descrescătoare a nivelului mediu de dezvoltare urmează satele cu maghiari și cele „moderne”. Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sattc "Figura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
maghiari; comunitățile cu un nivel mediu de experiență migratorie sunt specifice satelor de imigrare (cu populație sosită din alte localități ale țării); comunitățile în faza incipientă a procesului de migrație circulatorie externă sunt prezente în special în satele moderne, cu stoc mare de educație. Deși datele disponibile sunt de tip sincronic, măsurate la un moment dat, ele sugerează o ipoteză interpretativă asupra valurilor de emigrare temporară din mediul rural în străinătate. Primul val, la începutul anilor ’90, pare să fi fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fost asigurate prin diversitate religioasă și prin experiență de migrație în interiorul țării. Cel de-al treilea val pare să fie cel al plecărilor din satele omogene din punct de vedere religios și etnic, fără experiență de migrație internă, dar cu stoc mare de educație. Tabelul 13. Tipuri de sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internaționalătc "Tabelul 13. Tipuri de sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internațională" * Măsurată prin rata de prevalență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
înțelese nu în sensul de „clase”, ci de „tipuri ideale”, de clasificări în care se pune accent diferențiat pe caracteristici diferite ale clasei, în funcție de opțiunile teoretice sau de argumentele empirice. Același sat poate fi, spre exemplu, și izolat, și cu stoc redus de educație, dar el va fi considerat de tip izolat dacă abaterea sa de la media de izolare este mai mare decât abaterea de la media de educație. • Cele șase tipuri culturale de sat se prezintă în bună măsură ca blocuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]