1,184 matches
-
îndeplinită: Piserul de la carvasaraua făcu îndată hârtia, în care scria: „De vreme ce sluga domnească Vasile Ponici slujitor cu slujba Bacăului a pus în silă și peste cuvântul domnesc la dajdii pe popa, diaconul și 4 poslușnici ai mănăstirei Măstacanul, a dumisali stolnicului celui mare Gligori Hăbășăscul, poronca Măriei sale este a i se scrie pe frunte vina sa spre a tuturor știință și pildă". Soltuzul luă petecul de hârtie din mâna piserului, iar unul din pârgari dibaci în arta lipitului, îl lipi cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
veche, după 1675 - era nouă). Pentru ordine și disciplină în țară, domnitorii emiteau un fel de circulare către ispravnici, episcopi și locuitori, care aveau notă comună. Iată preocupările Domnului Grigore Ghica rezultate de pe o carte către Georgie Beldiman biv vel stolnic, ispravnic de Fălciu, dată la 31 martie 1766, referitoare la „buna orânduială creștinească atât a clerului cât și a creștinilor în general: - din ea rezultă că ispravnicul era îndatorat, îndată ce o primea, „a o citi în auzul tuturor, ca să înțeleagă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
timp Gherghel moare iar jupâneasa, soția lui, fata lui Andrei Abaza vornicul, se jeluiește domniei că Lazarov o prea încarcă. În ajutorul ei sar Andrei Abaza, tatăl, și Ilie Abaza, fratele. Afacerea este rânduită a fi judecată de Ilie, marele stolnic, acel Ilie Țifescu, zis și Frige Vacă, care a pârât pe Miron Costin la Cantemir Vodă - bătrânul (1685-1693) de i s-a tăiat capul în decembrie 1691 (vezi și lucrarea lui I. Tanoviceanu „Marele spătar Ilie Țifescu și moartea lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Frige Vacă, care a pârât pe Miron Costin la Cantemir Vodă - bătrânul (1685-1693) de i s-a tăiat capul în decembrie 1691 (vezi și lucrarea lui I. Tanoviceanu „Marele spătar Ilie Țifescu și moartea lui Miron Costin și Velișco Costin"). Stolnicul Ilie Țifescu, împreună cu cumnatul jupânesei lui Gherghel ia în discuție afacerea și după ce stabilesc dobânda oficială, din 10-12, adică 20% pe an, cad la învoială și prețăluiesc că pentru 394 lei capete, să se ia dobândă 154 lei, pentru cei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și după ce stabilesc dobânda oficială, din 10-12, adică 20% pe an, cad la învoială și prețăluiesc că pentru 394 lei capete, să se ia dobândă 154 lei, pentru cei aproape doi ani cât stătuseră banii luați cu împrumut. În fața marelui stolnic, în prezența vameșului cel mare, a neguțătorilor și a jidovului, desfac zapisul de zălog și prețăluiesc lucrurile zălogite, la anul 1699: 165 lei mărgăritarele; 150 lei - 150 berbeci, 40 lei - 2 cai; 20 lei - 2 inele cu 2 zafire și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și a altora, pornite și de la vornicul Palade, tot către Vodă", ajungânduse la alte procese și anaforale ale Divanului. La 20 ianuarie 1826, ispravnicii târgului Bârlad, în urma judecăților și a poruncilor Domnești primite, însărcinează pe paharnicul Costachi Ioan și pe stolnicul Vasile Mihail să ia bucata de loc și moara cu veniturile lor pe 8 ani de sub stăpânirea vornicului Palade și să le dea în mâna târgoveților Bârladului. Epitropia a fost obligată să determine întinderea imașului care fusese declarată proprietate obștească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
publicată în Monitorul oficial nr.82 din 7 aprilie 1933. Mihail Kogălniceanu Datele biografice ale lui Mihail Kogălniceanu ne spun că Vasile Kogălniceanu, căpitan al ținutului Iași înainte de 1741, este un străbun al său. Fiul lui Vasile Kogălniceanu, Constantin Kogălniceanu, stolnicul, era strămoșul lui Mihail, ajuns pe timpul ocupației rusești de la 1769 ispravnic al ținuturilor Botoșani, Hârlău și Dorohoi. Fratele mai mic al lui Constantin a fost Enache Kogălniceanu, sub a cărui nume a apărut în Letopisețe Cronica Moldovei de la 1733 până la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
străină, de vreme ce fusese la Școala de paji, la Petersburg (1769-1775). Nutrea interes pentru matematici, dovadă o aritmetică din 1795, probabil o copie după manualul lui Amfilohie Hotiniul. Boier velit, stihuitorul fu mai întâi vătav de aprozi, apoi vel sulger, vel stolnic, ispravnic, vel ban, vel spătar. Preocuparea pentru poezie a lui M. a fost statornică, dar versurile lui elegiace sunt naive și convenționale. Ele anticipă totuși - dacă nu cumva îi vor fi servit chiar de model - lirica erotică a lui Costache
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
CANTACUZINO, Constantin, stolnicul (c. 1640, Târgoviște - 7.VI.1716, Istanbul), istoric, umanist. Este fiul postelnicului Constantin Cantacuzino și al Elinei, fiica domnitorului Radu Șerban. Inteligență critică ascuțită și setoasă de cunoaștere, spirit politic pătrunzător și eficient, conștient de valoarea personală și de ascendența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
al Elinei, fiica domnitorului Radu Șerban. Inteligență critică ascuțită și setoasă de cunoaștere, spirit politic pătrunzător și eficient, conștient de valoarea personală și de ascendența sa nobiliară (din Cantacuzini, legați de istoria Bizanțului, și din Basarabi, voievozi ai Țării Românești), stolnicul a știut să folosească până și pribegiile pe care ura boierilor Băleni le-a impus familiei sale: el a folosit fiecare dintre pribegiile politice pentru a-i studia pe învățații bizantini și occidentali, pentru a le recopia operele sau pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
printr-un efort constant de discernământ. Dornic de a scrie în spirit critic, autorul se străduiește să definească diferențele dintre cunoașterea dogmatică și cunoașterea științifică. Cunoașterea dogmatică se bazează pe credința în revelație, cunoașterea științifică se bazează pe cercetarea critică. Stolnicul demonstrează că apartenența noastră la comunitatea popoarelor romanice, conform surselor istorice, nu poate fi pusă la îndoială. El crede cu putere că, mai mult decât o realitate istorică, afirmarea acestei apartenențe constituie o acțiune constantă a românilor pentru comunitatea spirituală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
și culturală a popoarelor europene romanice. Istoriia Țării Rumânești... oferă cititorului o imagine modernă a Daciei, imagine izvorâtă atât din spiritul critic cu care sunt folosite izvoarele, cât și din cumpătarea cu care sunt recunoscute calitățile, dar și defectele dacilor. Stolnicul este cel care dă imaginii Daciei un nou tip de existență, diferit de mitul medieval. Datorită lui, dintr-un mit al geților, Dacia devine un concept-cheie, generat de o realitate istorică, imagine ce exprimă năzuințe cu implicații mentale și sociale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
de memorii poloni din vremea sa, la Constantin Cantacuzino avem toată lărgimea sonoră, toată armonioasa șerpuire a modelelor italiene din care se inspiră. Niciodată fraza românească nu fusese mai amplă, mai complicată și mai plină de înțeles. N. IORGA Cartea Stolnicului nu este o cronică. Locul marelui cărturar nu este printre cronicari, ci categoric alături de istorici [...]. Scrierea sa se disociază vizibil de textele contemporanilor, sclipirea geniului și capacitatea de a străbate spațiile ample ale trecutului îl despart de cărturarii letopisețelor, indivizi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
București, 1984, 1-79; Istoriia Țării Rumânești, îngr. Damaschin Mioc, introd. Damaschin Mioc și Eugen Stănescu, București, 1991. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 31, 79, 131-143, 149-151, II, 11, 106-109, 134, 151, 279-281, 334; Ramiro Ortiz, N. Cartojan, Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova, București, 1943; Cartojan, Ist. lit., III, 263-272; Corneliu Dima-Drăgan, Biblioteca unui umanist român: Constantin Cantacuzino Stolnicul, pref. Virgil Cândea, București, 1967; Corneliu Dima-Drăgan, Livia Bacâru, Constantin Cantacuzino Stolnicul (Un umanist român), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
31, 79, 131-143, 149-151, II, 11, 106-109, 134, 151, 279-281, 334; Ramiro Ortiz, N. Cartojan, Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova, București, 1943; Cartojan, Ist. lit., III, 263-272; Corneliu Dima-Drăgan, Biblioteca unui umanist român: Constantin Cantacuzino Stolnicul, pref. Virgil Cândea, București, 1967; Corneliu Dima-Drăgan, Livia Bacâru, Constantin Cantacuzino Stolnicul (Un umanist român), București, 1970; Virgil Cândea, Stolnicul între contemporani, București, 1971; Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, București, 1972, passim; Mario Ruffini, Biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino, tr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
Ortiz, N. Cartojan, Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova, București, 1943; Cartojan, Ist. lit., III, 263-272; Corneliu Dima-Drăgan, Biblioteca unui umanist român: Constantin Cantacuzino Stolnicul, pref. Virgil Cândea, București, 1967; Corneliu Dima-Drăgan, Livia Bacâru, Constantin Cantacuzino Stolnicul (Un umanist român), București, 1970; Virgil Cândea, Stolnicul între contemporani, București, 1971; Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, București, 1972, passim; Mario Ruffini, Biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino, tr. D. D. Panaitescu și Titus Pârvulescu, pref. Virgil Cândea, București, 1973; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
grande erudito romeno a Padova, București, 1943; Cartojan, Ist. lit., III, 263-272; Corneliu Dima-Drăgan, Biblioteca unui umanist român: Constantin Cantacuzino Stolnicul, pref. Virgil Cândea, București, 1967; Corneliu Dima-Drăgan, Livia Bacâru, Constantin Cantacuzino Stolnicul (Un umanist român), București, 1970; Virgil Cândea, Stolnicul între contemporani, București, 1971; Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, București, 1972, passim; Mario Ruffini, Biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino, tr. D. D. Panaitescu și Titus Pârvulescu, pref. Virgil Cândea, București, 1973; Al. Duțu, Umaniștii români și cultura europeană, București, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
român: Constantin Cantacuzino Stolnicul, pref. Virgil Cândea, București, 1967; Corneliu Dima-Drăgan, Livia Bacâru, Constantin Cantacuzino Stolnicul (Un umanist român), București, 1970; Virgil Cândea, Stolnicul între contemporani, București, 1971; Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, București, 1972, passim; Mario Ruffini, Biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino, tr. D. D. Panaitescu și Titus Pârvulescu, pref. Virgil Cândea, București, 1973; Al. Duțu, Umaniștii români și cultura europeană, București, 1974, passim; Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuții la istoria umanismului românesc, Cluj-Napoca, 1979, passim; Dicț. lit. 1900, 142-147
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
D. Panaitescu și Titus Pârvulescu, pref. Virgil Cândea, București, 1973; Al. Duțu, Umaniștii români și cultura europeană, București, 1974, passim; Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuții la istoria umanismului românesc, Cluj-Napoca, 1979, passim; Dicț. lit. 1900, 142-147; Radu-Ștefan Ciobanu, Pe urmele Stolnicului Constantin Cantacuzino, București, 1982; Velculescu, Scriere, 96-111; Mazilu, Vocația, passim; Mazilu, Recitind, I, passim; Dumitru Velciu, Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică, București, 1995, 92-123; Svetlana Korolevski, Motive comune în opera lui Miron Costin și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
legate în unghi drept și judecă sufletele morților, la fel ca și în tainele Abydossului. 62 Ravindra Kumar și Jytte Kumar Larsen, Kundalini, DAO PSI, 2006. 63 Edmond S. Bordeaux, L'evangile essenien, ed. Soleil, Geneva, 1988. 64 Constantin Bălăceanu Stolnici, Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, Editura Harisma, 1995. 65 Solomon Marcus, Semiotica matematică a artelor vizuale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. 66 după Flinders Petrie și Stukeley. 67 Dumitru Daba, Adevărul Brâncuși. 68 Selecție din prelegerile susținute
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o dezvoltare excepțională a volumului și a funcțiilor acestui organ" . Iată de ce, în glumă, putem afirma și în zilele noastre că oamenii care au păr puțin pe cap sau nu au păr deloc, par a fi mai inteligenți. Constantin Bălăceanu Stolnici 118 vorbește despre apariția conștiinței de sine a omului ca despre un "eveniment extraordinar", care s-a petrecut "printr-un mecanism misterios în care mutațiile genetice au avut un rol deosebit..."119. Este un punct de vedere care ne apropie
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este scrisă din punctul de vedere al unui teolog, ci, în primul rând, din punctul de vedere al unui economist. Explicația teologică, de tip creaționist, este de ajuns prin sine însăși. "Organizarea neuropsihologică surprinzătoare"147, de care vorbește Constantin Bălăceanu Stolnici, nu mai este la fel dacă o privim în contextul complexității lumii în care trăim și universului în care trăim. Tot surprinzător este și că în fiecare primăvară pomii înfloresc. Perfecțiunea nu aparține omului și nu omul este surprinzător. Perfecțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European, Iași, 2011. Bastiat, Fr., Proprietate și lege, www.mises.ro Bataille, G., Suveranitatea, Editura Paralela 45, Pitești, 2004. Bataille, G., Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994. Bălăceanu Stolnici, C.,; Berescu, M., Gândirea magică. Geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009. Beaud, M., Istoria capitalismului de la 1500 - până în 2000, Editura Cartier, București, 2001. Bertrand, R., Cunoașterea lumii exterioare , Editura Humanitas, București, 2013. Besançon, A., Anatomia unei stafii, Editura Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
religiei, Editura Nemira, București, 2006. 11 Vezi Karl Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, Editura Humanitas, București, 2005, vol. I, p. 24. 12 Thomas Kuhn, Structura revoluțiilor științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 45. 13 Apud. Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică, geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009. Trimiterea se face în prefața lucrării amintite. 14 Jon Elster, Comportamentul social. Fundamentele explicației în științele sociale, Editura ALL, București, 2013, p. 62. 15 Hegel a afirmat că "tot
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
analiză complexă a etapelor devenirii umane, vezi Ernst Mayer, De la bacterii la om. Evoluția lumii vii, Editura Humanitas, București, 2008, pp. 261-294, cap. 11, "Cum s-a dezvoltat omenirea" 58 Pentru alte cifre de ordin istoric, vezi și Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică, geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2000, pp. 15-16. 59 Apud. Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, pp. 41-42. 60 "Ceva s-a strecurat, în mod misterios între om și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]