1,031 matches
-
suflet care i se strecoară din trup ca un șarpe ce iese dintr-o scorbură îngustă, își concentrează toate gândurile și îndemnurile copiilor săi:„cu dinții am să te țin, cu dinții!” Însă, încet, pe nesimțite, sufletul-șarpe se eliberează din strânsoarea gândurilor. După el sunt trase și gândurile care scrâșnesc în neștire: „cu dinții!..cu dinții!” Un singur gând mai rămâne în trup, alinându-i înțepenirea: „scuzați, că mor!..scuzați, că plec!..” Într-un târziu s-a dezmeticit și Paliul. A
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
și e firesc, să mă-ntreb, cine ești, unde mergi, de unde vii? Sunt o mulțime de gânduri, spulberate deseori de tristețe, cea care, nu-mi da pace, mă caută mereu, de parcă, a cuprins-o disperarea. Timidă, mă ține de mână, strânsoarea-i rece, mă-nfioară, e ca o vraja, doar tu vei putea s-o dezlegi, îndrăgindu-mă... Dar eu, de ce mai sper, când, nici macar, nu cred, ca timpu-i efemer, dramatizând deoadată, fiind, inevitabil, inconștientul vieții mele, ajunsă într-un punct enigmatic
TRISTEȚE DISPERATĂ de COSTI POP în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374159_a_375488]
-
mânia împăratului. Norocel luă de mână pe prințesă și pe Mărțișor și vru să fugă cu ei, dar slujitorii împăratului aruncară spre ei jeturi de flăcări și toți trei fură înlănțuiți cu cercuri de foc. Căzură leșinați în nesimțire sub strânsoarea acestor cercuri. În câteva clipe toată grădina era un câmp pârjolit peste care uraganul purta trunchiuri de copaci, ghirlande de flori, pulbere de petale și dale sparte de gresie și marmură. Numai Soare-Împărat rămase în picioare, cu pletele-n vânt
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
slab. Se lăsa antrenată în această clipă plină de senzații ce-i dădea foc întregului organism, fără să uite totuși că oricând putea să intre cineva în birou, inclusiv Ramona. - Ești nebun? spuse ea când reuși să se desprindă din strânsoarea agronomului. Dacă intră Ramona acum pe ușă? - Poate să intre! Nu mai pot trăi fără tine. Ai turnat jar în sufletul meu și acum mă pârjolești. - Viorel, tu ești om inteligent, nu ești nea Costică de la padocul de porci, ce naiba
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
a o avea chiar acolo și în acel moment. - Viorel, te rog, te rog, încetează îi șopti ea la ureche. Nu aici că ne poate prinde cineva. Tânărul a simțit că fata va ceda insistenței sale și o eliberă din strânsoare. Cum se auzeau pași pe hol, o eliberă complet și se așeză pe un scaun ca și cum ar fi stat de vorbă ca între doi colegi. Dacă cineva le privea cu atenție figurile își dădea seama imediat ce se întâmplase între cei
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
nasc într-o clipă de răi, În beție de timp trag de funii uitări Răstignind înc-o zi în destine de păi. În trupuri dogoare de ploi și-amintiri, Sprijiniți în bastoane șubrezite de ger Se roaga dispneic, cerând dezrobiri, Din strânsoare de dor, la icoane din cer. Tânjesc după veri ochii muți de tăceri, Scrisori netrimise așteaptă în zori, Bolnavi fără leac, trestii vii dintr-un ieri, Prea des viscoliți de nevoi și vâltori. Porți se deschid mai deloc sau arar
DE-O VREME de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378659_a_379988]
-
între picioarele mele și a început să-mi mângâie pieptul peste cămașă. Tremuram de dorință... mâinile ei s-au urcat în sus, pe gâtul meu și-au început să-mi descheie nasturii de la cămașă, depunând sub fiecare nasture scăpat din strânsoarea butonierei, câte un sărut fierbinte, pe pielea mea... Când ea a terminat, terminasem și eu de scos rochița, jupa și sutienul de pe ea, așa că a urmat o îmbrățișare înflăcărată și pentru prima dată, trupurile noastre goale s-au atins.... Rămăsese
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
decît lăcomia, nu este mai mare virtute decît dărnicia" (326, 13); sau: "singurul nenoroc al bogăției este că nu caută pe omul bun" (332, 10). Și ce usturătoare este săgeata îndreptată împotriva celor ce nu reușesc să se degajeze din strînsoarea avuției: "Omul este sclavul avuției, avuția însă nu este sclavul nimănui" (332, 11), unde omul figurează ca sclav al unui lucru, care, lucru fiind, își păstrează independența față de om! De altfel, dacă nu se bucură de ea, sau nu o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
opt, hipersatisfăcut de lapidarele "fiziologii" notate conspirativ în blocnotes, las în plină efervescență societatea din Vovidenie și mă strecor spre ieșire. Mai pot prinde finalul concertului. P.S. Aflu, a doua zi, cum s-a terminat soareaua: dom Chiriță-Chirițescu, nemaiputînd suporta strînsoarea pantofilor nou-nouți, și i-a scos pe jumătate, moment în care cei doi invitați de onoare s-au ridicat, au salutat ceremonios și au plecat. 17 mai Văzînd că, pe zi ce trece, tăcerea se lasă tot mai grea peste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
masiv dar marginal a determinat configurația recentului scrutin, însă, atașat celui fost proletar de la orașe la fel de lumpen și-acum a contat enorm în calculul (și așa lovit grav de fraudă). Dar care orașe? Pentru că Bucureștiul s-a salvat definitiv din strînsoarea actualei mafii activiste. Și ca el sînt încă alte cîteva mari și nobile orașe (apropo, voturile românilor locuind în metropolele civilizate ale Europei și Americii au fost, majoritar, contra iliescianismului, în favoarea Alianței DA). Iașul, din acest punct de vedere, nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui, provocată de scurtcircuitările comunicării, de degradarea unor idealuri, de măcinișul cotidian, îl împinge să-și caute un refugiu. Soluția de care se cramponează îl ajută să uite un timp neadevărul în care, ca într-o mlaștină, s-a împotmolit. Strînsoarea și injoncțiunile unui context vătămător generează, iată, și un asemenea marasm. Sub zarea plumburie, drumul egal al fiecărei zile. Singurătate, sastisire, griji cripta te absolvă de astfel de mizerii. Amenajînd un mormînt, te faci că nu-ți pasă că, din
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
să facă, auzi? Cînd ți-oi spune eu că... (nu-i clar ce va spune) în colțul ăla e un cal verde, apoi cal verde să fie! Să nu mă mai contrazici! Mina: (încearcă să spună ceva, să iasă din strînsoare) Ilie, lasă-mă, mă doare... mă doare! Ilie: (furibund) De azi înainte, în colțul ăsta, în ăla și nu în altul, va fi un cal verde. Mina: Da... Ilie: Jură! Mina: (presată, înfricoșată) Jur! Ilie: Nu, nu așa. Nu te
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
unu: Auzi, mai bine hai să mîncăm pîrjoluțele și să ne bem vinișorul... Gh. P. doi: Ai colaborat?! Gh. P. unu: Ești culmea! Gh. P. doi: Spune, nu fi prost... Hai că spun și eu... Gh. P. unu: (desfăcîndu-se din strînsoare) Lasă-mă...!, eu încă mai cred că toată chestia asta e un joc... Gh. P. doi: Bine, fie și un joc..., un joc dureros, știu..., cu scrîșnete..., în genunchi..., dar dacă-l jucăm de-adevăratelea, cinstit, cu curaj, vom fi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Tocmai de aia. Spune ce ascunzi în sufletul ăla care-ți duhnește a canal, a rușine... (îl apucă de gît) Gh. P. unu: Ești nebun de-a binelea! Ești bun de legat, du-te dracului! Dă-mi drumu'! (scapă din strînsoare) Gh. P. doi: (îl prinde) Vino-ncoace! Stai aici și spune! Dacă spui tu, spun și eu... Te rog...! Ajută-mă să spun adevărul! Să scap de el...! Gh. P. unu: (înțelegîndu-i disperarea) Bine, am colaborat cu securitatea... Gh. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ce-i cu tine?! Ce-i cu eleganța asta pe tine?! Ce-i cu lavaliera asta la gîtul tău?! Nu te strînge la gît? Gh. P. doi: Nu, lavaliera nu mă strînge..., altceva mă strînge... Și vreau să scap de strînsoare... Gh. P. unu: Am înțeles... Gh. P. doi: Adică vreau să spun ce cred eu despre mine... Gh. P. unu: Să-mi astup urechile...? Gh. P. doi: Nu... Gh. P. unu: Adică să ascult... și să înțeleg... Asta vrei de la
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-Traversarea de către România în deceniul al șaptelea al secolului trecut și pe plan intern: economic, social, cultural și chiar politic a unei "perioade faste", de relativă prosperitate și democratizare, în cadrul unei anumite relaxări politice și a cultivării valorilor naționale, după strânsoarea ideologică stalinistă anterioară, situație ce a schimbat, de asemenea, într-o măsură sporită, percepția României în lume. Formarea, pe baza unei selecții vizând cu prioritate și în mare proporție valoarea intelectuală, a unui Corp de diplomați români, bine pregătiți profesional
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
metalice erau topite și refăcute într-o greutate mai mică de metal prețios sau într-un aliaj ce conținea o cantitate mai mică de metal prețios decât cea declarată. Deoarece moneda metalică a ținut în permanență economia ca într-o strânsoare, epoca monedei metalice s-a caracterizat printr-o permanentă sub monetizare a economiei, o "foame de bani" resimțită ca un fier roșu pe întreg parcursul funcționării sale. "În consecință, scolasticii au studiat foarte puțin binefacerile pe care creșterile masei monetare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lumea occidentală avea în sânge sâmburele raționalității, al luxului și al expansiunii economice și civilizaționale pe care le-a moștenit de la vechii greci și romani. Poziția umană față de muncă era una dictată de către Biserică, păstrată în cadrele unei sclavii din strânsoarea căreia va mai trece mult timp până când ne vom elibera. Discutând despre economia occidentului medieval, Jacques le Goff o numește "o lume mai slab echipată. Ai fi ispitit să-i spui subechipată"547, chiar în comparație cu lumea musulmană, China și cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
datorită faptului că sunt ființe morale, care vehiculează și au viața rânduită de valori înalte, specifice, ca dreptatea, adevărul, binele, frumosul) un fel de poziție comună, un fel de justiție și egalitate în raport cu lumea care-i înconjoară. Omul ieșit din strânsorile Evului Mediu și-a dorit afirmarea și posibilitatea de a cere mai mult și de a avea mai mult. De aici însă și până la egalitatea și dreptatea oferită de socialism este un pas uriaș. Hayek arată: "Completa lipsă de conținut
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
stramonium) când erau epidemii de ciumă (de aici și numele popular al plantei) (85, pp. 45-125 ; 13, p. 476). Într-un manuscris din 1788 se recomandă afumarea cu „cânepă de vară” a celui bolnav „de lipitură” (sindrom depresiv) sau „de strânsori la inimă” (mss. BAR nr. 3750, 1788). În același manuscris, pentru ameliorarea tusei se recomandă inhalarea fumului provenit de la o ciupercă psihotropă : „Pentru tuse, să se afume cu burete de cruce, acoperit la cap” (155, p. 337). „Când vrei să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care le și limitează sever răspunsurile și reacțiile la care pot să recurgă. Un adevărat "dans financiar", din care nu știm cum se va ieși. Fiecare partener își declară fidelitatea, dar construiește, nu este nici o îndoială, variante de desprindere din strânsoarea celuilalt. Întrucât în analize se vorbește mai mult de "capcana dolarului" în care a căzut China, să insistăm asupra situației sale, atât asupra preocupărilor sale de a prelungi dansul, cât și de a se desprinde treptat, într-o perioadă de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
sale valutare peste 30 de miliarde de dolari în fiecare lună. Ceea ce o "împinge" spre noi plasamente. Pentru că are nevoie de materii prime și folosește contextul prielnic al prețurilor scăzute pentru a face noi achiziții. Pentru că dorește o desprindere din strânsoarea partenerului american, dar ține să o facă treptat, calculat, am putea spune cu eleganță. În această extensie a prezenței economice și financiare chineze, va trebui să descifrăm un proces de dislocare geopolitică pe mai multe paliere. La nivel asiatic, moneda
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
secole în urmă. În 1820, Asia deținea 57% din PIB-ul global, calculat în termenii puterii de cumpărare. După aceea, a fost depășită de puterile vestice, care au beneficiat de cuceririle revoluției tehnologice. Prima țară care s-a desprins din strânsoarea feudală a Asiei a fost Japonia. Japonia a realizat că nu va putea susține efortul de modernizare pe cele două planuri esențiale: economic și social. Atunci a ales să modernizeze viața socială, structura ei de organizare, iar în domeniul economic
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
înțepenit în mod artificial și eronat. Vocea curge, numai ea contează. Urma acestei voci înseamnă deja ceva mai puțin decât ea... încă o vorbă despre oralitatea lui Michel de Montaigne. Despre gustul lui pentru cuvântul liber, despre verbul scăpat din strânsoare, capricios și vesel; despre pasiunea lui pentru această muzică compusă ad hoc, câteodată notată, dar uneori imediat după momentul improvizației, fără partitură a pirori; numai o vorbă despre sfârșitul său despre moartea lui - el care știa atât de bine cât
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
evantai! Arată beton! Hai să mergem! MÎna lui Luke mă trage ușor Înapoi, exact În clipa În care voiam să traversez strada. — Becky, Înainte să mergem, vreau să-ți spun doar un lucru. — Ce? Încerc să-mi extrag mîna din strînsoarea lui, exact ca un cîine care vrea să scape dintr-o lesă. Ce e? — Încearcă să pari relaxată, de acord? Nu vrem să părem excesiv de doritori. Prima regulă a negocierii În afaceri, Întotdeauna trebuie să ai aerul că poți pur
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]