1,470 matches
-
locuiam. 5. Decembrie Autor Maria Filipoiu Cuprinsă în Antologia ,,Cuvinte pe aripi de gand" ,2015 Publicată în Revista Creștin Ortodox/2014 http://www.crestinortodox.ro/poezie-ortodoxa/poezii-ortodoxe/copilarie-fara-mos-nicolae-147382.html Publicată în Revista Confluente Literare LEGENDA LUI MOȘ NICOLAE Din vremurile străbune, De sărbători creștine, La copii, ca prin minune, Sfânt Moș Nicolae vine. An de an la fel de darnic, Minuni poartă-n sacul sau. Misiune duce pașnic, Ca nemuritor erou. În încălțări lustruite Pune daruri pe furiș. Ca-n legendă sunt menite
SEGMENT DE AUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369890_a_371219]
-
în ceremonie/ Cu uleiuri aromate/ Afluență de suflet,/ Liturghie”. Și... de la imn...la descântec: „Cel care a trăit în vulturi”: „Acum, aici/ Să vină cel însigurat/ Cu viața amânată!”. O cumpătată dar nețărmurită dragoste de țară, de oameni, de pământul străbun, își face loc, spre exemplu, în poezia „Foșnetul gândului”: „Pământu-i leagăn de iubire/ Colț de rai, prietenos și cald/ Pe el stau așezate-n dăinuire/ Iarba și pietrele pe care calc” ori în „Nu râd, nu plâng”: „Stau aici împietrită
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
tăi dușmani, De plânsul tău mut,nu i-a durut! Unde-s eroii de-altă dată, Ce sângele-n luptă și-au vărsat, Ca să fi țară apărată, De viclenia celui spurcat? Azi deșteaptă-te popor român, Și-ți apără glia străbună, N-o îngenunchia la cel păgân, Nu-ți vinde casa și pe mumă! Tu vrei să îți lași copiii slugi, În țara și în pământul lor? Prin nepăsare o să ajungi, Să le fi altora cerșetor! Unde-i curajul tău române
TU TACI, DAR LACRIMA-ȚI RĂMÂNE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369915_a_371244]
-
spiritului: Dumnezeu, Omul, Viața și Mântuirea. Toată viața și întreaga sa cultură alcătuiesc un Tratat al neliniștilor matafizice înmugurite în Zorii purpurii ai Ortodoxiei. Călăuza lui Petre Țuțea a fost întotdeauna Adevărul revelat. Întreaga sa trăire este un prinos adus Străbunilor, prin independența milenară a spiritului lor strămoșesc. Petre Țuțea, nu numai că a fost, dar el este și va fi pururea. Fără asentimentul din lăuntru al ființei noastre, ca persoane sau Neam, nu poate încolți nici o marginalizare ori profanare din
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
în ogradă. Religia ți-o terfelește, Și cu legi te îngrădește. Lor li s-au dat drepturi depline, Credința să-ți ia,creștine. Ai noștri eroi ce s-au jertfit, Cu-a lor minciuni i-a umilit. Sorgintea noastră e străbună, DACIA,ne este mumă! Cu ai săi eroi mândrii și bravi, Nu„ cerșetori” la cei hulpavi! Cum fruntea muntele nu-și pleacă! La fel,și-a dacilor dacă. Domnul cu daruri ne-a înzestrat, Noi să le dăm la cel
NU UITA, ROMÂNE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369947_a_371276]
-
pe care și-o asumă ca pe o îndatorire evanghelică. Nefiind legat de Dumnezeu și de Nație, nefiind dator Tradiției și Cultului Strămoșilor, nefiind legatarul testamentar al moștenirii ancestrale, nefiind păstrătorul de taină al tuturor codurilor prescriptive, nefiind hotar Vetrii Străbune, toate aceste noi responsabilități de cunoscător, de călăuzitor și răscumpărător și le autoasumă net radical comparativ cu Clerul autoritar al Bisericii luptătoare. Sceptrul puterii intelectualului laic înclină fie spre respingerea totală a moștenirii spirituale, fie spre păstrarea unei părți a
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
31 octombrie anul 2009, la mănăstirea sa de metanie, mai sus menționată, unde se nevoia și ostenea în cele duhovnicești din anul 1953, sfântă slujbă la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare strângere de inimă, că nu
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
adună. Pentru Unire își dau mână cu mână, uniți de-a fi în neam și limbă română. Mândru spre Soare se-nalță Tricolorul, să-l aplaude Măria Sa, Poporul. În pace să își stăpâneasca ogorul, vlăstarelor să clădească viitorul. În graiul străbun, cu harul bucuriei, răsună glasuri pe Imnul României. Protipendadă intră-n hora frăției și evenimentu-n cartea istoriei. Că nu-i sentiment mai înălțător și sfânt, cum e înfrățirea pe românesc pământ, în horă mă prind, când pun gândul în cuvânt
MICA UNIRE PENTRU ROMÂNIA MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370408_a_371737]
-
Prefirând în mine primăvară Toamnelor m-ai dăruit doinind, Ruginiu brumat cu dor de glie, Iernile mi le-ai pictat, zâmbind, Cu omăt pe trup de Românie Legăn de visări, cu mir curgând - Graiul nost', limba română sfântă De la daci străbuni, sclipiri în gând, Colț de rai ce sufletu-ți încântă. Luminat-ai, Doamne, cugetul Copt-ai grâul, frământat-ai pâine Alinat-ai, tandru, plânsetul În descântecul limbii române Nu-i în lumea ast-atâta foc Jar de maci în trunchiuri
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
vom pluti spre moarte, noi din dureri mărunte, crunte, vom nălța temple pentru Marte. Erori peste erori se-așează, la orice edificiu antic, la fel și noile fațade se sprijină pe furtul cuantic. Iubind, noi le rescriem viața, bunicilor, părinților străbuni, un fel de furt din focul sacru, jucați, săltați peste tăciuni. Își face filosoful casă, dar nu mai intră niciodat, orice sistem e pentru mase, profeții spun doar ce-au visat. Iar Atlas geme sub povară, se-aude Cântul lui
VOM FACE LUNTRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370449_a_371778]
-
mai place graiul românesc. Bolnave minți ne spun cum că-n Moldova Trăiesc hibrizi, românii nu-s români, Că-n zecile de ani de plagă rusă Confrații au uitat de Mușatini. Când limba românească-i umilită Pe daco-getic, aspru plai străbun, Noi vom cânta mereu Hora Unirii, Vom aștepta să vină Ceasul Bun. Nu ne mai amăgiți cu baliverne, Nu vrem poduri de flori... Unire vrem! Astăzi ne este scris, prin suferință, Să izbăvim al neamului blestem. Vom aștepta... Cândva vom
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370460_a_371789]
-
sclavi sau de vite, devenind apoi și cozile de topor, ale celor ce au râvnit-o și au exploatat-o fără cruțare, iar după ce au vândut aproape totul, s-au pus să căsăpească și cea mai rămas din biata Pădure străbună: „...cu concursul politicienilor actuali, ni se fură bucată cu bucată. Iar lemnul se taie fără nici o socoteală, pentru ca unii să se îmbogățească prin jaf.”( Călin Kasper-De la inimă spre cer. Ed. Virtuală, Botoșani, p. 424) Dacul a fost înzestrat de
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
sau grădina lui, munca sau rugăciunea lui, nu rareori chiar mormântul, rămân în permanent contact cu natura.” (Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român. Ed. Humanitas, București, 2005, p. 104) Pământul fiind țărâna sfântă botezată în sângele martirilor străbuni, iar Codrul care-i frate cu Românul este Dumbrava copilăriei sale, cerdacul îndrăgostiților, lăcașul nașterii, bunăstarea gospodăriei, Altarul divin, platoșa și scutul în fața vitregiilor dușmane, Vatra haiducilor, imnul poeților, toiagul bătrâneților, Aurul verde al tuturor generațiilor care au fost și
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
Românul este Dumbrava copilăriei sale, cerdacul îndrăgostiților, lăcașul nașterii, bunăstarea gospodăriei, Altarul divin, platoșa și scutul în fața vitregiilor dușmane, Vatra haiducilor, imnul poeților, toiagul bătrâneților, Aurul verde al tuturor generațiilor care au fost și vor mai fi sub soarele Vetrei Străbune. Și atunci? Cum să ne ciopârțim Pădurea? Cum să ne ucidem Codrul în sânul căruia ne-am născut cu toții? Cum să o înstrăinăm străinilor, care o căsăpesc? Cum să o dăruim de pomană dușmanilor permanenți ai Neamului? Nici măcar să o
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
ZIUA TA, ROMÂNE! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului LA MULȚI ANI, FRAȚI ȘI SURORI DE ȚARĂ! LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! Azi, sub țarina bătrână drumu-și șterge doru-n barbă cărând datina străbună pe sub firul ars de iarbă. Sub omătul de aramă ștergând brazdele de soare români scriu pe tălpi la vamă ziua ce i-a rupt din floare. Munților văzduh de suflet le-a turnat în brațe plânsul făcând aripi lungi din
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
național unitar român. Cuza, domnul iscusit, A făcut multe reforme, Pas cu pas a reușit, Noua țară s-o transforme. Nouă, ne-a rămas menirea, Să dăm toți mână cu mână, Să slăvim ce-a scris Unirea, Să iubim glia străbună! Referință Bibliografică: Mica Unire / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1849, Anul VI, 23 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
MICA UNIRE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370531_a_371860]
-
cresc, păsări nu mai cântă Intrat-au cândva tineri pe astă poartă Lăsând lumii afară gloria deșartă Mitinguri, lozinci, preamăriri, ovații Pentru ”călăuzitorii” încercatei nații. Întreaga elită cu minte strălucită Ce dorea să aibă patria dezrobită, Morala sfântă, moștenită din străbuni Cutume, ritualuri, ca la noi la români. Bărbați cugetători, aproape ca sfinții, Cum îi invățase dascălii, părinții. Înhățați cu toții pentru îndrăzneala Că și-au iubit neamul, au proslăvit țara. Nu credeam să-nvăț a trăi vreodată Cum a străbătut valea
VALEA PIERSICILOR- JILAVA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370551_a_371880]
-
Dioscurii Târziu mărturie că Zeus Posedă Frumoasa regină și mamă lor Ledă Pătându-i onoarea, jertfindu-i augurii. Ei, Castor și Polux, doi fii dimpreună, Spre Argos colindă, vestiți marinari, Focul Sfântului Elmo cu brațele tari, Binară lucire în noaptea străbună. Povestea-i mai multă, Ea nu se sfârșește, Înstrunând lăută, Blând, bardul rostește: A Racului zodie bolta presară Cu slaba-i lumină la fel ca Selene Semn al cuadraturii hiperboreene De însuși Heracle făcut de ocară. Amantă a zeilor, sfântă
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
rezidență americană. Și-a continuat educația și în Statele Unite devenind Master în “Management and Administration” la Polytechnic University din New York, promoția 1996. În Statele Unite a lucrat în domeniul transmisiilor de televiziune prin satelit și terestriale. Volume de poezii publicate: “Blestem străbun” - Editura Semne 2007, “Versete dumnezeiești”- Editura Semne 2008, “Pierdut în lume”- Editura Semne 2010, “Chemarea la judecată” - Editura Semne 2012, “Condamnarea” - Editura Semne 2013, “Execuția” - Editura Semne 2014 Flori de trandafir Mă-mbată fl ori de trandafir La ceasul de
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]
-
Scurtele rafale rătăcesc spre hăuri Gonite de neguri par că-s îngrozite Să-și refacă vlaga se adună-n găuri Ce duc în străfunduri nezăgăzuite * Mă-nfășoară gânduri de-un tunet stârnite Umbre fără număr mă-nsoțesc în noapte Spre locuri străbune, meleaguri sfi nțite Să-mi revăd destinul nescris în vreo carte! Fulgi de nea Fulguiește liniștit peste-o lume adormită Un covor fără sfârșit de zăpadă insolită S-a întins - de neoprit - cu un alb imaculat Peste fi rea răzvrătită
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]
-
din lemn ce servea credincioșilor din satele Faur și Scurta. Aceasta a fost așezată la M.Z. de cea existentă, în aceeași curte. Este demn de menționat și faptul că acolo a existat și un cimitir cunoscut ca ” cimitirul Familiei Străbune”, unde au fost înmormântați boieri din neamul Pârâianu. Acest cimitir, din nefericire, nu mai există. Locul respectiv a fost redat agriculturii. Biserica se găsește așezată pe un deal, cu vedere largă atât în amonte cât și în aval de râul
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
punctuația în compozițiile elevilor, pleacă viitorul scriitor cu un deosebit respect pentru limba română, fiindu-i veșnic recunoscător: „Să-i dea Dumnezeu odihnă bună bravului nostru dascăl, neuitatului meu Domnul Basile Drăgoșescu! În trei ani m-a învățat cu litere străbune, româneasca toată câtă o știu până în ziua de azi, că mai mult, după el, nici n-am avut unde-nvăța!” În amintirile sale, Ioan Slavici spune că „[...] în materie de limbă românească, Caragiale era deasupra”, iar, referindu-se la discuțiile
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
nou, divin, pământul cântă De trecere spre alt tărâm ceresc. E forfota în scoarță pământeasca Carbonul se transformă în cristal Și freamătă în carnea omenească Celulele, de trecere, de val. Ne doare lutul greu care robește, Apasă-n carne-atomii cei străbuni Ce ne-au ținut în limite terestre. Acum plecăm spre noi dimensiuni. Și totul se plătește cu durere, Zăvoarele ni se deschid cu greu, Măi suferim un timp sau o tăcere Pășind pe pragul către Dumnezeu. Referință Bibliografica: Între dimensiuni
ÎNTRE DIMENSIUNI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370614_a_371943]
-
adevărată viața!... Așa s-a întâmplat și în urmă cu opt ani, la aflarea veștii trecerii la cele veșnice a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Părtenie Apetrei la venerabila vârstă de 81 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun, al cântării bisericești autentice și al cărților teologice, academice și duhovnicești!... Părintele Părtenie a trecut hotarul lumii acesteia, născându-se în viață cea veșnică în ziua de 26 iunie anul mântuirii 2008, adică în urmă cu trei ani. Fiind moldovean
OPT ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT PARTENIE APETREI DE LA MĂNĂSTIREA NEAMŢ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370644_a_371973]
-
Publicat în: Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016 Toate Articolele Autorului Poetul Victor Burde, un veritabil poet al Ardealului, abordează în lirica sa varii teme și motive, din care transpar, de fiecare dată, dragostea de țară și de vatra străbună, de părinți, de copii, și devine recognoscibilă iubirea față de jumătatea sa, căreia îi dedică poezii pline de romanță și culoare. Sub retoricile cu substrat filosofic, predomină mirările omului asupra existenței, locului și rolului omului în univers, unele dintre poezii împrumutând
CUIBUL CU AMINTIRI (ANTOLOGIE LIRICĂ DE AUTOR, VOLUMUL II) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370728_a_372057]