1,728 matches
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Se înalță azi făclie Și în inimi de români Înfrățite peste glie Se-aud glasuri din străbuni. Ridică-te iar Ioane Să dai țării iarăși glas, Fără jalbe și plocoane Să scoți țara din impas! Doamne, saltă sus blazonul Moștenit din moși-strămoși, Că ne-am dat destul obolul Celor ce-au fost nemiloși! Și ne scoate din
ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370529_a_371858]
-
Acasa > Versuri > Istorie > GLOSSĂ Autor: Tamara Gorincioi Publicat în: Ediția nr. 2281 din 30 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt un vlăstar dintr-un copac milenar Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar În catedrala cu sfinți în lumina genunii Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe Port semn de săgeată pe ramul crescut. Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe Din amintirea
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
sfinți în lumina genunii Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe Port semn de săgeată pe ramul crescut. Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe Din amintirea unui sfârșit și nou început. Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Cetățile renasc din întuneric și din ruini Ostași cu sică de-argint răsar în aura lunii Un steag cu dragonul lup șuieră în rădăcini. Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar , Albastru e sângele neamului de atlanți Revin
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
Mi-e frate bun gorunul și șoimul în zbor. Renasc primăvară cu verdele falnic și crud Suntem fără moarte, copacii nu mor. Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe O rugăciune crescută din florile de mai. Un clopote sună, străbunii ne dau binețe Sunt ram milenar de stejar, un cântec de nai. Din amintirea unui sfârșit și nou început, Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe Port semn de săgeată pe ramul crescut Mi-e muntele flamură, blazon de
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
încrestat cu blândețe Port semn de săgeată pe ramul crescut Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe În catedrala cu sfinți în lumina genunii Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Sunt un vlăstar dintr-un copac milenar. Referință Bibliografică: Glossă / Tamara Gorincioi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2281, Anul VII, 30 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tamara Gorincioi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
deșertăciuni. Și ca orice narațiune care se respectă, în care se confruntă binele și răul, fiecare cu mijloacele sale, romanul ,,Comoara Blestemată’’ are un final fericit. Blestemul este spart și ultimul descendent al principilor Valdescu, Pătru, intră în posesia testamentului străbunului său ce-i dă drept de moștenire asupra comorii și castelului familiei. Dintr-un muritor de rând, ajunge să devină un prosper om de afaceri. Ilie Fîrtat Grădiștea, ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Comoara blestemată, de Ion Nălbitoru / Ilie Fîrtat : Confluențe
COMOARA BLESTEMATĂ, DE ION NĂLBITORU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369370_a_370699]
-
profundă, încât „și-n mormânt,/pentru mine, poate plânge” („Poem pentru mama”). Și pentru tată are aceleași sentimente de dragoste și de respect, căci el este cel ce i-a insuflat iubirea pentru țară, pentru pământul strămoșesc, datorie transmisă din străbuni, devenită „sacru legământ” pentru fiică și pentru urmașii ei („Icoana și pământul nu se vând”). Al doilea ciclu (Tabloul amintirilor), impresionant prin sensibilitatea și duioșia cu care poeta devine un peregrin al amintirilor evocând, cu nostalgie, copilăria inocentă, acel „rai
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
dedicate satului și meleagurilor natale din preajma Sebeșului de Sus. „Locurile de la poalele Moașei n-ar fi fost însă atât de frumoase fară însuflețirea pe care le-o dădea o comunitate de oameni cinstiți și harnici și care au învățat de la străbunii lor că omenia, munca, respectul față de sine și față de ceilalți sunt caracteristicile ce stau la baza caracterului unui om adevărat.” Răpuși de dor, unii chiar s-au întors înapoi din exil. Declarația plină de patos a unuia dintre ei este
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369441_a_370770]
-
Mihai Eminescu Tu nu ești sfânt și nici nu poți să fii ! N-ai fost martir și n-ai trăit în rugăciuni. Tu nu ești sfânt, nici n-ai fi vrut să fii ! Dar cel mai bun poet, al bravilor străbuni. Emin, mă plec în față-ți și te iubesc nespus, Românilor lăsat-ai comori cu nemurire, Dar închinare, iartă, o fac doar Lui Isus, Ce Și-a jertfit viața, spre-a noastră mântuire. Am remarcat și părerea unui critic literar
PE MARGINEA CENACLULUI LITERAR ARTHUR SILVESTRI AL L.S.R. de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370587_a_371916]
-
luceferi peste câmp căzute! Cumpărați, cumpărați! Viața asta trece - Strigă un bătrân la un colț de stradă Îmbiind drumeții în cuvânt să-i creadă Fluturând din mână : timpul vă petrece... Cumpărați, cumpărați urme pe-acest loc, Rădăcini pierdute, sânge de străbun! Tinerețea trece, mâine ești bătrân Rătăcind ca orbul fără de noroc... Cumpărați, cumpărați loc de primenire, Doinele de jale și-un ciob de trecut, Ca din amintire sâmburi de-nceput Mândru să rodească întru nemurire! Nenfricarea-n sânge, temeri - să le-ngroape
CUMPĂRAȚI, CUMPĂRAȚI! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370630_a_371959]
-
unde?... În adevărată viața!... Așa s-a întâmplat și în aceste zile, la aflarea veștii mutării la cele veșnice a Părintelui Profesor Dorel Mân de la Cluj, la vârsta de 63 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun și al catedrei teologice, universitare și academice!... Altfel spus, Părintele Dorel Mân - Conferențiar Universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj - Napoca a trecut, zilele acestea, la cele veșnice. Părintele Profesor având numai 63 ani și o vechime în preoție
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
viața de fiecare dată mai grea, mai anostă și fără de substrat, în care ne adâncim parcă de fiecare dată și mai mult, dar, speranța într-o viață mai bună, într-o continuitate a neamului nostru român, pe meleagurile moștenite din străbuni, ne face să luptăm pe mai departe, iar noi cei plecați în străinătățurile amare, ne vom întoarce pentru totdeauna în România, patria noastră și a neamului nostru de români, pentru că, NIMIC NU ESTE MAI BUN ȘI MAI SFÂNT CA LA
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
Marilor Străbuni, născuți odată cu pământul, culminând cu străvechiul neam al burilor, din care a făcut parte și străluminatul împărat Burebista, întâiul unificator al neamurilor geto-dacice. În cartea Loviște Mirific Plai, aurorul (Inspectoratul școlar Rm. Vâlcea), scrie, amintind o legendă din străbuni, cum, regele Decebal, atunci când s-a retras după ultima bătălie cu romanii, conduși de împăratul Traian (106 e.n), ar fi ascuns o parte din comori, sub albia pârâului Boișoara și în grotele ce au fost astupate cu stânci, ale
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
prezintă o imagine bucolică, de o frumusețe divină și simplitate ancestrală, ce parcă au rămas neschimbate, așa cum au fost de la facerea lor, din moși-strămoși. Intrând în Găujani, loc încărcat de istorie și prozelitism ce respectă și acum credința moștenită din străbuni, încă de pe când urci pe Panta lui Duroi, înspre sat, simți, cum, parcă ai deveni cu totul și cu totul alt om. Privirile tale nu se mai satură de frumusețile ce le întâlnești la tot pasul, datorită reliefului destul de variat
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
am crescut și am copilărit cu toții: surorile mele, fratele meu și eu, până la vremea adolescenței, în leagănul ancestral al ciobanilor, din sânul cărora cu cinste facem parte; o geneaologie ce se pierde în negura vremurilor de mult uitate, din timpurile străbunilor noștri geto-daci, ce-și aveau turmele la păscut, pe culmile munților Parâng și Făgăraș, din Carpații de Curbură. Majoritatea celor ce s-au născut în satele din zona Loviștei, au îmbrățișat, vrând-nevrând, frumoasa dar greaua îndeletnicire a ciobănitului, moștenită dealtfel
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
văzut străbătând ca fulgerul prin Veșnicie, așa cum este, „nemuritor și rece”, însă, foarte trist și mânios. L-am întrebat cu sfială: Care vi-I supărarea, Mărite Poet? Și l-am auzit tunând: „prea v-ați bătut joc de limbă,de străbuni și obicei!” -Nu ne sudui, Mărite Eminescu! Îți jurăm că nu suntem mișei! Poate...niște pigmei. Este adevărat că limba ta cristalină, ce curge în poeme ca susurul izvoarelor de munte, am otrăvit-o cu atâtea englezisme. Ce să facem
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
copilăriei mele... În ceruri îngeri cântă imnuri de Crăciun Amintind de pruncul ce s-a născut în iesle, Lăudând mărirea Domnului nostru bun. ”Ne dați ori nu ne dați, noi tot vă colindăm, C-așa e la români, lăsat de la străbuni: Să vă batem la porți, bine să vă urăm Să țineți sărbătoarea sfântă de Crăciun!” Referință Bibliografică: AJUN / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1819, Anul V, 24 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Pușa Lia
AJUN de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369635_a_370964]
-
Nici vorbă să le ducă Evanghelia. Pe la anul 700, pe când anglo-saxonii erau creștini, le-au reproșat acestor vecini atitudinea lor “necreștina”. Soția regelui anglo-saxon Ethelbert, pe nume Bertha, este fiica regelui francilor, cel mai puternit regat din vestul Europei. Patru străbuni de-ai ei au fost regi ai francilor, incepand cu stra-strabunicul Clovis I care se botează în religia catolică la îndemnul soția sale, în anul 508, devenind sabia Papei pentru răspândirea catolicismului, dar și unsul Domnului, strălucind cu aură supra-omeneasca
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
învățat, încerc să-mi imaginez cu drag un Galați prăfuit de vreme și realizez că fostul proprietar a lăsat propriului său oraș un testament istoric de neegalat: casa moștenită samavolnic de regimul trecut. Orașul părinților și al bunicilor noștri, al străbunilor așezați pe lutul uitării, într-o cută a timpului, unde sufletele eterne își mângâie umbrele pe obrazul pământului își va duce în veșnicie misterul hașurat de farmec al asfințiturilor învăluite într-o apă curgătoare, pe cât de fascinantă pe atât de
PARFUM DE ANOTIMP TĂCUT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368121_a_369450]
-
De-a pururea! să Te mărim , oricând. Gura mea Doamne, plină fie mereu De lauda numelui Tău! Să văd în ea veseli copii, tineri și bătrâni Cu conștiința, sufletul, deschise ca o carte Cum Te slăvesc pe Tine, cinstesc pe străbuni Iar viața și-o petrec în smerenie, frățietate. ! Văd lumini, ghirlande aninate de-nserare Sunt un cărbune aprins de dor nestins Fă-mă Doamne flacără cu vâlvătaie mare Mă-nvăluiască focul Tău sacru, necuprins! Gura mea Doamne, plină fie mereu
GURA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368177_a_369506]
-
În paginile acestui volum este reînviată o bună parte a istoriei noastre. Simți mândria neamului când îți vorbește de Decebal, Vlad Țepeș, Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regina Maria, amintindu-ne că „Simbolul luptei pentru toți,/ Pentru cei vii, pentru străbuni,/ Glasul lui Iancu dintre moți/ Răsună-n suflet de români”. (Avram Iancu) Pe chipul său frumos și armonios, așa cum se desprinde din toate fotografiile, se citesc rădăcinile acestor sentimente adânc înfipte în ființa sa. Se vede că există și un
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368201_a_369530]
-
Limba română Dulcea mea limbă română, Încrustată de străbuni în sufletul meu, În slova ta , toate se-ncunună, Ancestrala chemare ne adună mereu. În tine susură izvoare, Munții falnici îi zărești, Foșnetul pădurii în șoapte, Spice de grâu unduiești. Ești primul cuvânt de pe lume Și ultimul de pe pământ, Iubirea
LIMBA ROMÂNĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368263_a_369592]
-
cerești. Zamolxe parcă renaște, din sanctuarul muntelui sfânt, Vorbește aceeași limbă, ca și noi pe pământ. Comori s-ar zice că poartă, Munții noștri bătrâni, Inima lor de piatră, Tresare la cuvântul români. Memoria pietrei păstrează, O limbă veche din străbuni, În care om și piatră cuvântează, Limbă română, comorile aduni! Limba mea Limba-n care am spus întâia oară ,,mamă”, În care eu mă odihnesc, Străbunii-nvie fără teamă, Ades la ei eu mă gândesc. ,,Acasă”, am spus în limba
LIMBA ROMÂNĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368263_a_369592]
-
lor de piatră, Tresare la cuvântul români. Memoria pietrei păstrează, O limbă veche din străbuni, În care om și piatră cuvântează, Limbă română, comorile aduni! Limba mea Limba-n care am spus întâia oară ,,mamă”, În care eu mă odihnesc, Străbunii-nvie fără teamă, Ades la ei eu mă gândesc. ,,Acasă”, am spus în limba mea română Și-am prins în caldă slova sa, Câmpii și munți și cer curat, Izvoare susurând și m-am rugat, Marea, valul înspumat. Iubirea mi-
LIMBA ROMÂNĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368263_a_369592]
-
am spus în limba mea română Și-am prins în caldă slova sa, Câmpii și munți și cer curat, Izvoare susurând și m-am rugat, Marea, valul înspumat. Iubirea mi-am spus-o prin tine, Tu, dulcea mea limbă din străbuni Și visul îmi vine în minte, Românești sunt visele din anii buni. Oriunde în lume aș merge, În inima mea eu te port Și gândul pe tine te-alege, Oriunde-aș fi, în orice port. Când o fi să plec
LIMBA ROMÂNĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368263_a_369592]