963 matches
-
din lumea morților, va reveni la viață nu datorită unei statui care se însuflețește. Ea își va face apariția sub înfățișarea unei femei cu chipul acoperit de văluri, pe care Heracles i-o va prezenta lui Admet ca pe o străină. Admet încearcă mai întâi să nu-și facă speranțe deșarte (deși nu îi vede fața, străina seamănă mult la trup cu Alcesta). Ca și statuia plănuită, femeia cu văluri îi amintește de soția lui, dar „Morții nu se pot întoarce
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
va face apariția sub înfățișarea unei femei cu chipul acoperit de văluri, pe care Heracles i-o va prezenta lui Admet ca pe o străină. Admet încearcă mai întâi să nu-și facă speranțe deșarte (deși nu îi vede fața, străina seamănă mult la trup cu Alcesta). Ca și statuia plănuită, femeia cu văluri îi amintește de soția lui, dar „Morții nu se pot întoarce la lumină”, își va spune Admet, un Admet care vrea să se convingă pe sine că
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
întoarce la lumină”, își va spune Admet, un Admet care vrea să se convingă pe sine că nu are dinaintea ochilor fantoma Alcestei. Scena se va desfășura totuși ca și cum, într-un anume fel, fantoma defunctei s-ar ascunde sub vălurile străinei. Nu-i spune oare Heracles lui Admet: „Fă-ți curaj, întinde mâna și atinge-o” (adică îndrăznește să atingi această alteritate misterioasă ce seamănă atât de mult cu soția ta cea moartă)? Aidoma unui nou Perseu, Admet va întinde mâna
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
târziu Maeterlinck în Interior: „Lumea nu se sfârșește la poarta caselor”. Intrarea în locuință - sau, mai exact, toate acele obstacole în calea intrării reprezentate de uși și de ferestre - figurează fragila și imposibila separare de „dușmanul” nevăzut, de intrusa, de străina ce întruchipează o alteritate amenințătoare și ostilă, întotdeauna prezentă, întotdeauna secretă. Nici măcar un ritual al pragului - cum este, de pildă, acela din Pelléas și Mélisande - nu va putea schimba ceva. Intrusa poate lua uneori înfățișarea unei femei frumoase, așa cum îi
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ei, ca o posesie fizică reală. Mai mult decât atât, o relație de stranie înrudire se stabilește între femeia hărțuită și năluca ce nu-i dă pace. Ellida aparține și ea „oamenilor mării”, se simte și chiar se declară o străină. I se spune „Femeia mării” nu numai pentru că singura ei bucurie e să se scalde în mare, ci și pentru că această pasiune, ca și aceea pentru păsările de mare, fac din ea o ființă de pretutindeni și de nicăieri, aidoma
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în care fantoma nu e singura reprezentare a rătăcirilor fără țintă prin locuri vag definite și primejdioase. În Drumul Damascului, Necunoscutul apare, încă de la început, ca un străin sumbru și melancolic, ca o ființă venită dintr-o altă lume și străină de lume încă din pruncie. Nu lasă el să se înțeleagă că ar fi fost schimbat în leagăn cu Cerșetorul, dublul său hoinar, aflat mereu pe drumuri, și că ar fi copilul unui spiriduș? Nu are el, mai presus de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
pe plac; plăcut; plictisitor; ploaia; ploios; plouă; pocit; pozitiv; preconceput; problemă; profesor; puțin; Radu; rasism; rece; recunoscător; refuz; respingător; ridos; sărac; scîrbă; sec; semn; sentiment; sex; silă; sincer; singur; slab; soartă; sobru; speranță; sperios; spiritual; spîn; spînu; spus; stigmatizat; straniu; străină; stricat; strîmb; subiectivitate; la suflet; sufletist; supărare; șarpe; școală; șerpi; șoarece; șoarecele; șobolan; tare; tată; teamă; tiran; tocilar; trăsături; tricou; țigan; țipătură; umilit; unic; ură; vedenie; verde; vesel; viață; vînt; vopsea; vorbe; vorbește; vorbitor; vreme friguroasă; vulnerabil; zace; zălud; zîmbet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alegoric, destinul uman al naturii, dativul etic ilustrând natura ca alter ego al individualului: "Foaie verde de sulfină / Lângă Prut, într-o grădină, / Două flori dintr-o tulpină / Mi se pleacă, mi se-nchină, / Mă cunosc că sunt străină. / De străină ce-s străină / Apa, vântul, nu mă mână. De săracă ce-s săracă / Nici valul nu mă îneacă. Plânge pământul sub mine / C-am rămas și n-am pe nime; Plâng și eu deasupra lui / Cam rămas a nimănui. 130
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de twinningtc " Există un model european de administrație dominant în România? O analiză din perspectiva programelor de twinning" Un alt aspect legat de proiectele de twinning care a avut darul de a nemulțumi atât partea română, cât și pe cea străină a fost absența unei idei clare privind tipul de administrație pe care Uniunea Europeană îl dorește în statele candidate. Pe scurt, participanții la proiecte nu au apreciat ideea Comisiei de a lăsa în sarcina statului beneficiar alegerea țărilor cu care dorește
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
au fost reeducați. La 3 Aprilie 1950 articolului 1 i s-au adus completări prin ordinul Cabinetului MAI Nr.100. Conform acestui ordin trebuiau internați și următoarele persoane: cetățenii care lansează sau răspândesc zvonuri alarmiste și ascultă posturi de radio străine (considerate imperialiste); cetățenii care frecventează bibliotecile țărilor imperialiste și care au relații de prietenie cu acestea; cetățenii care nu se supun măsurilor guvernului privitor la colectivizare, planuri de cultură, frânarea producției cât și cei considerați exploatatori; cetățenii care se opun
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
arătate mai sus) este o necesitatea impusă de realitățile vieții noastre sociale și juridice. Raporturile juridice în care sunt implicați profesioniștii se caracterizează prin risc, încredere și continuitate. Ideea de încredere și ideea de risc, fără să fie întru totul străine dreptului civil, sunt totuși atașate ombilical activității profesioniștilor 38. Acest specific reclamă construcția unui drept al profesioniștilor distinct de dreptul civil care este un drept al relațiilor stabilite între simplii particulari nonprofesioniști. Dreptul civil se ocupă mai ales de persoane
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
di ța, în timp ce soacra și soțul s-au grăbit să-și arate ră cea la și dez in teresul față de copilă și doar interesul pentru zestrea ei, „măcar că de dum nea voas tră să so co teș te ca o străină, din cele ce văz că ni se scrie“. Scri so ri le celor doi au reușit să in dispună pe toată lumea, inclusiv pe Ianache, fratele miresei, care „ca un copil au fost dă mâh nit pă dum nea voas tră
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
împotrivi. Îl mai păstrez puțin, până ce mă mai încălzesc. Apoi întoarse capul spre față: Pentru domnișoara, [...]" Abrupt, ca o declarație de dragoste aproape, Antim îi mărturisește nostalgia lui față de o altă lume și emoția de a o întâlni că o străină. Aparent, aceasta emoție poate fi confundată cu efuziunile unui bătrân libidinos, dar este altceva: este emoția maestrului care își descoperă discipolul. În continuare, conversația dintre Antim și Maria se desfasoara alternând imaginile celor doi (câmp-contracâmp). Indicațiile gestuale vor fi, treptat
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
fete bătrâne, țesătoare la o savant dozată rețea de clevetiri și otrăvite bănuieli, fac proba măiestriei clasice a lui Trevor, descriptor al retroscenei biografice a întregii familii Quarry, un adevărat viespar de ambiții, frustrare și mimetism. Viespar în care nimerise străina Rose și cu care se confrunta silențios, sfidarea ei fiind mai degrabă efortul de a-și autocenzura adevăratele afecte, porniri și convingeri. Stilul lui Trevor excelează prin arta disimulării și a insinuării, de unde și interiorizarea monologică a eroinei, trezită din
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de hohot) ori a exilului interior ("pasărea din mine/ a plecat în exil" Cu mare pompă din Galeriile amare). Ori, în fine, senzația copleșitoare a reiterării destinului christic ("trupul/ altar de jertfă/ poruncă divină/ pe umeri/ ca o cruce/ dezgroapă străine/ cuiele/ am început să le simt" Sfârșitul mai glorios decât începutul din Galeriile amare). Din perspectiva confesiunilor din ultimele cărți însă, aceste antecedente ale suferinței de sine nu făceau altceva decât să prefațeze drama majoră a poetului, resuscitată de o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și despărțirea continuă, ca într-un veșnic anotimp închis și rece (octombrie și decembrie sunt lunile în care este fixată istoria cuplului), poetul binecuvântează, totuși, apariția femeii. Căci femeia, convertită uneori într-un ciudat obiect al interdicției, alteori într-o Străină veșnic visată, "dulcea mea ucigașă", rămâne aceeași fascinantă forță, dorită, deși înstrăinată, oricum niciodată posedată cu adevărat. Cea mai mare parte a poemelor din volume detaliază, amar, istoria unui coup de foudre transformat în poveste de iubire (mereu te aleg
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mea hibridă", după cum notează autorul într-unul dintre puținele sale poeme-spovedanie, Mansarda. Femeia pentru el se confundă cu poezia, devenind o singură patimă, o singură Himeră, care-i dă bărbatului măsură trăitului: "ce aș fi ajuns/ fără clipa vieții tale?/ (...)/ străino, coapsa/ neprihănită a sfintei Maria,/ în care lume-ai dispărut?/ În loc de copil mi-ai născut poezia". Sau, și mai clar, feminitatea aptă să dea viață devine însăși Viața: "dacă există un dumnezeu/ nu poate fi decât femeie", conchide vocea dubitativă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
secol al Franței, al revoluțiilor, al Parisului, al femeilor. Literatura face din femeia pariziana o constantă pe care Balzac o eternizează prin majuscula la Parisienne. În viziunea conceptului propus în lucrare, Pariziana este produsul mentalității franceze, dar și al celei străine, pe care ideologia națională îl transformă în tip esențial. Importantă să este determinată de capacitatea de a oferi un raspuns neordinar și nuanțat la marile principii ale secolului Luminilor și Revoluției franceze legate de libertatea individului. Pariziana este versiunea unei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
început prin a arunca în jurul lui o privire realistă. O examinează pe tînăra așezată în fața lui într-un mod realist. Deodată, totul basculează, privirea lui se transformă, se schimbă natura raportului său cu realitatea cu firul de mătase purtat de străină: "Mai mult decît atît, ghicesc amorurile, tainele și sufletul tuturor acelora care au lucrat pentru ca femeia care se află în acest tramvai în fața mea să poarte în jurul gîtului său de muritoare, șerpuitoarea banalitate a unui fir de mătase verde închis
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de evaluare și recompensare a favoriților, fără să aștepte votul indirect, și uneori greu de înțeles al criticilor de meserie. Prin urmare, iată-l pe românul nostru pribegind cu dezin voltură prin limbi și teritorii ce-i erau cu totul străine înainte de Revoluție, savurîndu-și succesul cu senină distanță și sfredelind cuvîntul cu pătrunzătoarea-i privire cenușie, într-o incantație obsesională, agasantă și jubilatorie. Redăm, în continuare, cîteva fragmente dintr-un interviu acordat recent lui Abeline Majorel: Este doliul un punct de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
tendinței sale de autoabsorbție care se opune producerii sensului, determinând apariția seducției: "Saussure a avut intuiția, la final, a eșecului acestei întreprinderi lingvistice, lăsând să planeze o incertitudine și să se întrevadă o slăbiciune (...) dar asemenea scrupule au fost perfect străine urmașilor care se vor mulțumi să administreze o disciplină care nu va mai atinge niciodată ideea unui abis al limbajului, a unui abis de seducție a limbajului, a unei operații radical diferite de absorbție și nu de producere a sensului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
migdalați și, la început, nu îndrăznea să vorbească. Cerea pîine sau ciocolată mai mult prin gesturi. Apoi surîdea, de parcă ar fi fost dintr-o carte pe care Sabina o citise demult, cu pampas, indieni și gauchos. După cîteva luni, vocea străinei a început să se-audă timid. După un an, Claudia și-a dat primele examene în limba română. Bolivia era departe, un platou doldora de fructe exotice, cu piețe pestriț pictate, cu oameni blînzi, cu crucifixuri, poncho-uri și, în
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
să-i amintească de ea. De-altfel, dacă o să mai vină-n Fundeni, o să-i caute. Nici unul nu bănuia că nu se vor mai vedea niciodată. Din ultimul octombrie al căminului, în camera Claudiei avea să stea Erika. După plecarea străinei, brățările împletite de indieni începură, încetul cu încetul, să se risipească. Tița, colega Sabinei, pregătindu-și ceva de mîncare, a scăpat-o pe-a ei pe reșou. Ața împletită a-nceput într-o clipă să ardă. Pînă la chiuvetă, mai
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
cut e, în schimbul asumării riscului operațio nal al firmei sale. În cercetările economice, din punct de vedere c ant itativ, investițiile străine sunt exprimate prin doi indicatori corelați, respectiv fluxurile de investiții străine directe și stocurile de inve sti ții străine directe. Fluxurile de investiții pot fi de intrare - inflows (investițiile făcute într-o țară sau grup de țări de firme sau investitori nereziden ți) sau de ieșire - outflows (investițiile făcute de firme sau investitori r ezi denți în alte țări
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cele cu venit ridicat, acestea au continuat să crească în anul 2007, marcând al patrulea an co nse cutiv de sporire puter nică (graficul nr. 3.11.). Globalizarea piețelor de capital Graficul nr. 3.11. Fluxurile globale de investi ții străine directe (1991 - 2007) Sursa: Prelucrarea proprie a autoarei, conform est imărilor Băncii Mondiale, 2008 Pe baza graficului de mai sus, putem observa că in trările globale de ISD au crescut destul de mult la începutul anului 2007, ajungând la o valoare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]