7,303 matches
-
trebuie să fie adaptată acestei perioade, făcută pe tema religioasă, iar lectură predominantă să fie adecvată, indicată ar fi Viețile Sfinților (Creștin Ortodox) În perioada postului, pe lângă faptele de milostenie cu cei săraci, trebuie să ne îngrijim și de sufletele strămoșilor veșnic adormiți, prin respectarea tradiției moștenite în fiecare sâmbătă, la „Pomenirea morților", o datorie creștineasca. Se cuvine a încheia sfaturi și îndreptări creștine în perioada postului, cu urârea creștineasca: „Post binecuvântat! Amin!" Maria Filipoiu Referință Bibliografica: POSTUL - BUNĂ CUVIINȚĂ ȘI
BUNĂ CUVIINȚĂ ȘI SMERENIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1488214529.html [Corola-blog/BlogPost/375448_a_376777]
-
fie exemplificat, astfel încât spiritul religios să devină creator; nu să îi fie închis între ziduri păzite sub amenințarea pedepsei veșnice. Dar povestea de față are, pentru autor, o morală aparte: Am asimilat și mi-am asumat mitul originii pastorale a strămoșilor mei. Iar mitul a devenit creator de existență. Altfel spus, ideile în care am crezut mi-au modelat propriul univers. Povestea a devenit Viață. Al treilea mit cu Dumnezeu și Sânpietru a luat-o înainte și a trecut în articolul
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană by https://republica.ro/povestea-ca-viata-dumnezeu-cu-fata-umana [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
Babelul lingvistic ce a împânzit planeta, după înălțarea orgoliosului Turn al lui Babel, semețindu-se să ajungă la Dumnezeu, nu vor putea șterge granițele lăuntrice ale Cuvântului și cuvintelor ce definesc limba pe care ne-au transmis-o părinții și strămoșii. Bogăția culturii este dată și de bogăția și diferențele ce separă toate limbile vorbite pe pământ, așa cum bogăția câmpurilor și a grădinilor ține de mulțimea și diversitatea florilor. Toate țările lumii civilizate își serbează prin scris și prin viu grai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-limbii-romane/ [Corola-blog/BlogPost/93085_a_94377]
-
români din zilele noastre. Mi-a mai destăinuit că este cetățean al Republicii Moldova, locuiește intr-o localitate nu departe de „granița” cu România, și faptul că a venit la studii la Bârlad... cu scopul de a cunoaște mai bine patria strămoșilor ei, de a se apropia cât mai mult de matca națională. Toate acestea m-au determinat să îi solicit un interviu... Mi-a răpuns la întrebări timid, cu bună-cuviință. Consider că este bine-venit pentru cititori deoarece descoperă o latură delicată
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
Țară străveche de plugari, Rădăcină a pământului, Pom din pomi seculari. Undeva, unde cerul Curge-n vii și livezi, Unde-și deapănă basmul Capra cea cu trei iezi. Unde vine din lupte Și acum Făt-Frumos, Undeva, unde-i vrednic Al strămoșilor os. Undeva la răscruce Și sub cerul deschis, Undeva într-o doină Țara mea s-a întins. Natura vie e minunea cea mai miraculoasă din spațiul nostru. Nu există un tablou mai frumos decât lanul înverzit ce se leagănă în
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
pline de eșecuri, Dacă n-ai febra trupului meu bolnav de doruri fără leac, Dacă nu ai nimic din toate astea în evoluția ta Și ceva din imensa durere a acestei lumi deznădăjduite, Dacă ești cinică și nu-ți recunoști strămoșii În poveștile lor cu zâne, în doine și în balade, Dacă porți chipul dezordinii și al frigului apăsător căzut peste noi Ca o răpăială de ploaie cu grindină peste o grădină înflorită, Dacă nu duci visurile omenirii În poala vorbelor
NOU LA EDITURA ANAMAROL, 2016 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1467437780.html [Corola-blog/BlogPost/385247_a_386576]
-
popoare care să-și cunoască glia! Nu vă temeți să cunoașteți cine și de când am fost / Numai cunoscând trecutul putem da vieții un rost. / „Nu suntem urmașii Romei”, căci am fost și suntem daci / Noi avem în vine sânge din strămoșii noștri traci. Noi suntem născuți odată cu pământul nemuririi / Și ne-am războit prin veacuri cu tâlharii și vampirii / S-apărăm pământul sacru ca și legile nescrise / De hoarde năvălitoare cu legile interzise.” Și aceste poezii sunt cele care reflectă firea
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
a pustie / Din șeaua unui bidiviu/ Te deslușesc cu nostalgie // Te-am căutat pe vârf de munte, / Dar m-am oprit privind cum vântul / La cântul păsărilor mute / A-nfășurat tăcut pământul”. Sentimente patriotice răzbat din multe poezii, provenite din spiritul strămoșilor noștri care mureau zâmbind, în apărarea patriei.” Amintiri despre daci”:„Din întâmplările trecute / Îmi amitnesc un peisaj montan / Unde trăiau, fără redute / Dacii cu sica și cu buzdugan // Stăpâneau codrii de stejar / Roteau pe dealuri herghelii de cai / Cușma de
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
târziu prin procesul de fotosinteză al algelor și plantelor. Pentru toate viețuitoarele, glucoza este combustibilul de bază, sursa energiei necesară supraviețuirii, mișcării, etc. Deși organismele pot sintetiza glucoza, cantitatea necesară supraviețuirii o luăm din Natură. Timp de milioane de ani, strămoșii omului obțineau glucoza din plante și fructe. Dar, datorită schimbării climei, acum două milioane de ani, hominizii au devenit carnivori având o dietă săracă în glucoză, dar bogată în proteine și grăsimi. Acum aproximativ 10.000 de ani s-a produs
PARADOXUL GLUCOZEI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1493791613.html [Corola-blog/BlogPost/380063_a_381392]
-
din comun și ne arată pe ecranul minții noastre (al conștiinței celor care vor citi cartea) atât calitățile care au făcut din acest popor un mare creator de cultură cât și bolile de care a suferit în istorie, moștenite de la strămoșii noștri traci, care l-au condamnat să aibă destinul nefericit de victimă a Istoriei. Ștefan Dumitrescu este un fel de Dostoievski și de Yung al poporului daco-român, un analist de o finețe și profunzime remarcabile al istoriei și al universului
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_cantuniari_1436600259.html [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
of Sound, ediție bilingva, română-engleza Florica Madritsch Marin, Monologul păpușilor bolnave Chris Tanasescu, Cartea de la Curtea și alte 9 topologii Nicolae Tzone, viața aceasta și moartea aceasta Radu Vancu, Amintiri pentru tatăl meu Vremea Ion Burcin, Să nu ne uităm strămoșii Luca Dumitrescu,Hronicul Racului 22th Century Publishing Marius Stoian, 8215 ESEU. MEMORIALISTICĂ. PUBLICISTICĂ Biblioteca Bucureștilor Niculae Gheran, Arta de a fi păgubaș. Vol 2 - Oameni și javre Brumar Coriolan Babeți, Atelierul de arte, Timișoara Bela Kamocsa, Blues de Timișoara. O
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Premiile_revistei_observator_cultural_2011.html [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
Wagner Publicat în: Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cu forța! Ferește-mă Doamne de prieteni și cei ce-mi vor binele căci de dușmani și oameni de rău mă pot feri și singur. Dictonul din strămoși a trebuit să fie completat cu ceea ce se numesc astăzi „oameni buni” care, cu voie sau de nevoie mă alimentează cu agheasmă. Apa nu e bună că ruginești. Dar parcă vinul ar fi mai bun! Da! Îmi vor binele dar
A FACE BINE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1445817879.html [Corola-blog/BlogPost/384643_a_385972]
-
care se desfășoară, fără precedent, sub ochii lor, încă îndurerați de pierderea ființelor iubite? Eu cred că ar trebui, măcar în biserică și în cimitir, să se păstreze o anume decență și pietate. Așa se cuvine. Așa am apucat din strămoși, din părinți, care ne luau de mici, în zilele însorite, la mormintele bunicilor și ale străbunicilor, să le curățăm, să le îngrijim. Mama ne învăța, cu literă de lege, să nu luăm nici măcar o floricică de cireș din cimitir, că
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
cântă. Cuvintele psalmilor sunt niște domuri ale înțelepciunii. Rafinamentul vorbirii vine din măreția cuvintelor. În iezerele lor de aur cuvintele se adună într-o aură de curcubeu. Deseori cuvintele au pasiune pentru autor și compasiune pentru vorbitor. Cuvintele înțelepte din strămoși ne primenesc și rămân în noi ca niște divine-ecouri. Cuvintele nu se împletesc din flori de mucegai, ci din corole de foc. Cuvintele alese sunt pajii de lumină care-nsoțesc alaiul de nuntă al Limbii noastre, gătit în straiele populare țesute
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1377844053.html [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
mă eliberez din urzeala lor blestemata și crudă, Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră, Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar sunt neputincioasa și slăbită, Ma-nghit tot mai adânc și adânc, Până la strămoși, Până la origini, Până la neființă... Referință Bibliografica: Rădăcini / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1753, Anul V, 19 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Eleonora Stoicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
RADACINI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1445279194.html [Corola-blog/BlogPost/368328_a_369657]
-
farmec sfânt, / Și noaptea candela s-aprinzi/ Iubirii pe pământ.” Definiția dragostei ca “farmec sfânt” nu conduce spre ideea religioasă, exprimată în versurile din Rugăciune, ci ea este susținută de puterea ancestrală a trăirii, venind spre el de la moși și strămoși, așadar configurându-se astfel o altă dimensiune a absolutului:” Căci te iubeam cu ochi păgâni/ Și plini de suferinți,/ Ce mi-i lăsară din bătrâni/ Părinții din părinți.” Numai o iubire de o asemenea forță poate eterniza chipul muzei sale
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
veniți și stabiliți, nu ca „fii ai satului”. Firește, au dreptul implicării în conducerea comunei. Însă, poate că venerabilul Vasile Ciubotaru i-a uitat pe unii, pământeni ai locului, „fii ai satului”, de drept de data aceasta. Ei, părinții și strămoșii lor nu au pus mai puțină piatră la talpa comunei. E o meteahnă a timpului contemporan ca toate să fie conectate la țîța politică și e o greșeală să fie uitați fiii satului. În rest, o reverență în fața venerabilului! Venerabilul
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_ciubotaru_odiseea_comu_aurel_v_zgheran_1391864697.html [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
am ajuns un sclav Și dangătul de clopot sună grav La ce bun să invoc pe dumnezeu Când Țarina respiră tot mai greu Acum, când anul moare de bătrân Noi ne-am pierdut statutul de stăpân Pe plaiuri moștenite din strămoși Ne-au atacat călăii lui Gavroche Nu-s fericit. Cum suntem colonie Ne-au invadat borfașii din pustie Și ne-au impus puteri imperiale Să ignorăm credințe ancestrale Nu-s fericit - străinii ne-au distrus Pervers și criminal ca un
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului pentru Divinul Zalmoxis, și strămoș, și Tată Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ . Luceafăr blând al devenirii noastre Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi. Citește mai mult Să ne amintim de Eminescuîn secolul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
de glieSă ne jertfim, să nu fim colonie.Chemat de Zeu să lumineze-n haosEl n-a-ncetat pe-un drum fără repaosSă mângâie cu raza-i de povesteCărările spre lumile celeste.Poporul dac i-a-ncredințat destinulSă-l ducă Tronului pentru DivinulZalmoxis, și strămoș, și Tată SfântCe s-a-nălțat la cer de sub pământ .Luceafăr blând al devenirii noastreRevino pe pământ din depărtate astreși luminează calea alor tăiSă nu fie conduși de nătărăi.... XXX. LA PORȚILE CERULUI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1831 din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
ar putea. La ce oare? Școala pregătește doctori (nu medici) specialiști în plagiat. De ar fi măcar în stare să facă în afară de „copy paste” și banii cinstiți necesari întreținerii lor cât și a patrimoniului pe care l-au moștenit de la strămoși pentru posteritate nu pentru ei. Dar pentru asta sunt necesare „Fonduri Europene” care însă nici ele nu se obțin fără muncă. De aia ne cam lipsesc. Educația nu începe nicidecum cu școala. Copilul începe să învețe cu prima sa respirație
EDUCAŢIE VERSUS INIŢIATIVĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1443277123.html [Corola-blog/BlogPost/378208_a_379537]
-
ale istoriei. El face parte din tradiția militară și zestrea de cultură, spiritualitate, civilizație a poporului român. Tricolorul are, pe lângă tradiția militară, o tradiție populară și creștină, precum și una revoluționară. Culorile roșu, galben și albastru au fost folosite și de strămoșii noștri. Dragonul, strămoșul Tricolorului, era structurat cromatic, în cele trei culori atât în Dacia cât și, ulterior, în provinciile romane, în care dacii au slujit ca ostași. Edificator în acest sens menționăm cohorta de 1000 de daci recrutată, începând din
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403771725.html [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
face parte din tradiția militară și zestrea de cultură, spiritualitate, civilizație a poporului român. Tricolorul are, pe lângă tradiția militară, o tradiție populară și creștină, precum și una revoluționară. Culorile roșu, galben și albastru au fost folosite și de strămoșii noștri. Dragonul, strămoșul Tricolorului, era structurat cromatic, în cele trei culori atât în Dacia cât și, ulterior, în provinciile romane, în care dacii au slujit ca ostași. Edificator în acest sens menționăm cohorta de 1000 de daci recrutată, începând din timpul împăratului Hadrianus
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403771725.html [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
trebuie să cauți să-l onorezi prin tot ceea ce faci, dar mai presus de orice, să-i respecți legile creștine”. (Răzvan Codrescu - Cartea Mărturisitorilor. Ed. Rost. Fundația Sfinții Închisorilor. București/ Pitești, 2014, p. 439) Înaintașii noștri spirituali, fie Moșii și Strămoșii din vechime, fie Luminătorii și Mărturisitorii mai apropiați ca timp istoric ne-au înfiiat nemuririi cerești și tocmai de aceea cinstirea lor, amintirea, slăvirea, mărturisirea întru Adevăr, suferința și jertfirea pentru ei, apărarea lor de asaltul premeditat al denigratorilor, al
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
nostru de rușine și ocara, Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s-arate-odată ce sunteți - niște misei! Da, câștigul fără muncă, iată singură pornire; Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire. Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb de cronici; Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici. Cum nu vii tu, Țepeș doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împărți în două cete: în smintiți și în misei, Și în
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]