1,879 matches
-
Acasa > Strofe > Delicatete > SĂ NU MAI VII! Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1164 din 09 martie 2014 Toate Articolele Autorului Nu-ți sunt datoare-o veșnicie, Cu strai de fluturi și de flori. Mi-ai fost izvor de apă vie, Ți-am fost doar vis purtat de nori. Îți sunt datoare doar o vară Răstălmăcită-n lan de gând. N-am vrut...n-ai vrut atât să doară
SĂ NU MAI VII! de AURA POPA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Sa_nu_mai_vii_aura_popa_1394375351.html [Corola-blog/BlogPost/353667_a_354996]
-
pot sări cu ele. Hai, hai! Catrincioara mi-i cu fir Și gurița trandafir Și bârneața din mătasă, Cămeșa din pânză deasă, Tulpănel cu franjuri multe, Cum se poartă pe la munte. Hai, hai! Când este strânsura-n vale Îmi pun strai de sărbatoare, Mă gătesc în grabă mare, Frumușică-s ca o floare. Da alta ca mine nu-i În tot capul satului! Și mi-s dragi horili-n lume, Bădița cu vorbe bune! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
Acasa > Poezie > Credinta > IMNUL ÎNVIERII Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2299 din 17 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Din sfinți părinți sau din părinți lumești Tot se mai nasc copii cuminți Să’mbrace straiele duhovnicești Să aibă neamul și-un sobor de sfinți. Poporu-acesta tras mereu pe roată Popor întins pe cruci de grea tortură A înviat de fiecare dată A treia zi ca Domnul în Scriptură. Și-a mai găsit în duhul său
IMNUL ÎNVIERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1492454679.html [Corola-blog/BlogPost/380343_a_381672]
-
perpetuu zidesc veșnicia Sacrificate, topite-n lut lăstăresc rodnicia Tot astfel, sevă crudă ne colindă, ne hrănește Până ne umple de trăiri, ne înțelepțește Deodată, harpa secretă sigiliul a rupt Ca o geometrie vie, a echilibrului sfânt Cântece zămislitoare noi straie -mi țes Si mă trezesc ca într-o lume de eres Sunt lângă tine, binecuvântat naufragiu Ce-aprinzi străluciri în torent de omagiu Cu șoapte arzătoare spulberi neîmplinirile Renăscând ca o izbândă, toate regăsirile Totdeauna, ne veghează nopțile luna și
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363249933.html [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
numai pentru ea. În odaie plutesc miresmele focului din lemne de fag, ce duduie în soba confecționată din teracotă de culoarea ciocolatei. Pe fiecare placă este ștanțat un model ce reprezintă un bărbat solid, pletos, cu barbă deasă, îmbrăcat în straie de blană. După oboseala zilei de muncă, mă odihnesc într-un fotoliu, cu o carte în mână și cu ochii ațintiți asupra bărbatului de pe una dintre plăci. Încet, încet, sub influența căldurii, mă copleșește moleșeala, corpul se face din ce în ce mai greu
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Timpuri_ancestrale_revizuita_stefana_ivanescu_1357326147.html [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
Totul este pregătit. În imensa cameră mortuară din lemn se află depus pe catafalc trupul tatălui meu decedat, iar alături de acesta al mamei și al celor patru slujitori credincioși, care îl vor însoți pe lumea cealaltă. Toți sunt îmbrăcați în straie de sărbătoare. Așa se cuvine. În jurul lor sunt așezate armele și bijuteriile din aur și argint, harnașamentele cailor, scuturile din fier cu un ornament central din aur, pe care este sculptată o acvilă în zbor. Se mai află aici săbiile
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Timpuri_ancestrale_revizuita_stefana_ivanescu_1357326147.html [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
un căpitan de haiduci, pe acest cântăreț cu voce care crapă pieptul muntelui și apleacă sub coroană gorunul, cine să-i explice cântecul dacă păsările tac și-l ascultă, cine să-i descrie portul, dacă zăpada-i cenușie față de bumbacul straielor sale, dacă nu are câmpul flori cum sunt broderiile straielor acestea, dacă nu-i netedă sticla ca ele?! Nimeni nu poate! Înseși cântecele izbutesc mult și fără eroare. Afară de ele, cuvintele-s rămase nevrednice dacă nu-s spuse de Marioara
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397648291.html [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
crapă pieptul muntelui și apleacă sub coroană gorunul, cine să-i explice cântecul dacă păsările tac și-l ascultă, cine să-i descrie portul, dacă zăpada-i cenușie față de bumbacul straielor sale, dacă nu are câmpul flori cum sunt broderiile straielor acestea, dacă nu-i netedă sticla ca ele?! Nimeni nu poate! Înseși cântecele izbutesc mult și fără eroare. Afară de ele, cuvintele-s rămase nevrednice dacă nu-s spuse de Marioara Murărescu, dacă nu-s scrise de cine nu le-a
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397648291.html [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
în mod permanent ea va locui în salonul dimineților albastre, căluții de mare și berzele o vor însoți. Din coșul lui cu rufe purtate va scoate cântecul de patefon pe care îl ascultau împreună, apoi meticuloasă îl va înveli în straie de duminică. După amiaza va pregăti cina pentru timpul șchiop 6-Telefonul La capătul firului sunt secunde pe care timpul le înrămează spaima de a nu pierde zâmbetul bogat al toamnei desprinde silabe din carnea cuvintelor se naște strigătul de iarnă
UNSPREZECE SEPTEMBRIE de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412233004.html [Corola-blog/BlogPost/353099_a_354428]
-
era de acord cu părerea exprimată, aceea că, într-adevăr, adepții galileeanului puteau încerca să fure trupul acestuia generând în acest fel o rătăcire și o dezbinare și mai mare, care ar fi putut lua conotații nebănuite. Tetrarhul își aranjă straiele cusute în fir de aur, își îndesă inelele mai tare pe degete și păru că îl ia transpirația. Devenise dintr-o dată nervos. -Ce vom face dar? întrebă el punându-și sceptrul alături pe un suport aflat lângă jilțul său. Fariseul
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1400826644.html [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
țin Capetele aplecate. Fără vlagă se ițesc, De sub păpușoi, bostanii, Vrăbiile ciripesc, Vântul scutură castanii. Se întinde și în crâng Toamna blândă, fermecată, Fluturii în vii se strâng, Unde-i poama parfumată. Măcieșii, cu năduf, Se dezbracă-n deal de straie, Să își spele finul puf, O gutuie cheamă-o ploaie. Ultimele berze trec, Gâfâind pe bolta rece; Un harbuz bătrân și sec Le-ar urma, dar cum să plece? Referință Bibliografică: TOAMNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1438972484.html [Corola-blog/BlogPost/368103_a_369432]
-
atelier de teatru pentru amatori. Așa am ajuns să joc cu un grup atașat Teatrului din Holon, grup denumit "Microbul scenei", întâi într-o piesă bazată pe operele lui Hanoh Levin; apoi, în „Bolnavul închipuit" al lui Moliere, am îmbrăcat straiele doctului (chipurile!) Doctor Diafoirus, devenit de data aceasta doctoriță Diafoirus! Era să uit să menționez că întâmplător, în timp ce avansau repetițiile cu spectacolul după operele lui Hanoh Levin, am aflat că un grup de francofoni din Tel Aviv, sub direcția unei
TEATRUL ÎN VIAŢA MEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1423238578.html [Corola-blog/BlogPost/374710_a_376039]
-
luat esențe parfumate Stropindu-ne florile toate. Ești zâna din povești frumoasă Ce-alungă iarna somnoroasă Ești adierea cea mai lină Ești zumzetul de prin grădină. Ești raza caldă ce trezește Bătrânul codru ce-nverzește Azi ești narcisă zâmbitoare În straiul alb de sărbătoare. Ești în văzduh o simfonie Ești a naturii armonie Ești revărsat multicolor Ești zbor geometric de cocor. Referință Bibliografică: Primăvara / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 430, Anul II, 05 martie 2012. Drepturi de Autor
PRIMĂVARA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_elena_armenescu_1331014820.html [Corola-blog/BlogPost/354756_a_356085]
-
prezenți colaboratori ai revistei Candela de Montreal precum poetul George Filip, scriitorii Mircea Gheorghe, Florin Oncescu, Alexandru Cetățeanu, Miruna Tarcău, Ortansa Tudor, Wladimir Paskievici, poeții Dumitru Ichim, Mariana Gheorghe, Teodor Curpaș și mulți alții. Candela de Montreal, aflată acum în strai de sărbătoare, e un dar minunat pe care ni-l face în fiecare lună colectivul redacțional condus de domnul Victor Roșca, prin efortul căruia a și luat ființă acum 15 ani, în 1997. Sunt mulți, sunt puțini cei 15 ani
LA 15 ANI DE LA APARIŢIE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Candela_de_montreal_la_15_ani_de_la_ap_elena_buica_1330896085.html [Corola-blog/BlogPost/357923_a_359252]
-
Peskerendar bibahta Cu mintea să închipuia. Peskia goghiatar ankala"las. Dar alții pentru dans' prindea Thai aver anda lește astar'nas Prin mreaja peștii și vânat Astarniasa azir thai mashe Și pentru iarnă-i pregătea Thai anda ivendeste Din blane, straie de-mbrăcat, Poshtinatar, gada huriavimaste Iar el nici c-a putut deprinde Thai vo chi-na-chi sikilo Nevoii îngrijăluiri, Le arakhimnasko kampimo', Si blestemând cu mari cuvinte, Th"armandinoi bare alaventsa, A soartei lui învăluiri, Leskia bahtakă astarimata, Zicea că dumnezeii grea
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
el acasă. “Închină-te unei fântâni,/ răcoarea ei/te va striga pe nume;/ Arșița te va încolăci, liană/ de pădure tropicală...” “Clipa” lui “ Era plină de lumină/ Și știam că o să vină;// Era zbor, era cuvânt,/ Era mantie de sfânt,// Straie de istorii multe,/ Tata mirosind a munte!// Era după cum se știe/ Fin miros de veșnicie,// Luna ce veghea pe deal/ Glas de corn și de țambal...” El caută fericirea în cântec: “De la mine la oameni alunec/ Ca un an în
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
humă De ploile prodige, reci și groase. De-o săptămână supărat e cerul, Întunecându-mi inima și gândul, Mă simt bătrân și coroziv ca fierul, Stă optimismul așteptându-și rândul. E prima brumă... Uit ușor de ploaie, Pădurea îmbrăcată-n strai de nuntă Îmi luminează anii ce-or să vină, În era glacială și căruntă. E o părere, doar... Tristețea-nfige Subtile ace, pesimiste gânduri... O minge spartă e întreg Pământul... ( E cazul să închei aceste rânduri ) Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor
SEPTEMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1443378132.html [Corola-blog/BlogPost/377535_a_378864]
-
îi zărea prin veacul orb și mut,/ Le tot șoptea ceva despre iubire/ (Dar preciza că-s vorbe de-mprumut).// Cândva a stat un ceas cu ei la masă,/ I-a dojenit că nu s-au pregătit/ Să-și strângă straiele de după coasă,/ Că-n toate e-ntr-o zi un asfințit// Într-un ierbar cu zodii împletite/ Din poli sălbatici aspru luminați./ Și-ar fi rămas, în lanul cu ispite,/ Pe-un fapt divers, doi maci îmbrățișați” (Pe-un fapt
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1405265713.html [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
poruncile arhiereului Caiafa. Baraba își dădu astfel seama din vorbele hangiului că urma să fie urmărit pas cu pas. În dimineața aceea, se trezi odată cu răsăritul soarelui și ridicându-se din pat găsi agățat de un suport un rând de straie curate puse la dizpoziție de stăpânul casei. După ce se spălă și se îmbrăcă, coborî la parter unde stăpânul îl întâmpină cu ceai, unt, miere și pâine. Acesta nu-i spuse nimic ci doar îl invită la masă cu un semn
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1407532122.html [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
să amestece în blid foarte încet după care își întinse iar mâinile pe masă. Hangiul, un grec scund și cu niște ochi iscoditori veni de îndată lângă masă. - Ce dorește stăpânul meu? întrebă acesta într-un dialect ivrit aproximativ, văzând straiele cu care era îmbrăcat Baraba. - Vin din cel mai bun. Doi sextarius de vin. Zece cotili elini, spuse Baraba. -Am cel mai bun vin de Xerxes, cu friptură de berbec alături arhon, răspunse hangiul de data aceasta în elină! Baraba
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1407532122.html [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
este expresia supremă a credinței, căci prin el sădește speranța nesfârșită și scapără scântei ale veșniciei. Tot prin cuvânt poetul își croiește un destin aparte care îi conferă unicitate. Căci mai presus de toate, îl definește puterea cuvântului. Îmbrăcat în straiele smereniei și devotamentului, poetul cutreieră potecile luminate de Cuvântul Domnului, relevând frumusețile care-i cuceresc privirea și inima. În calea sa licărește iubirea și nădejdea, din care se hrănește însetat de absolut. Se înalță spre bolta iubirii , iar acolo se
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1430287973.html [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
se naște din tobe și gonguri. E boggino duu și falnic dă de veste că-ncepe Sărbătoarea! Vin Lorzii cu acvile! Pornește vânătoarea! Ca niște pârâiașe viguroase făcând în ciudă avalului vitreg urcă înspre steiuri duium de bravi bărbați în straiele gătite cu blănuri din trofeele bogate, câștigate în alte ierni. Întinsul dintre stânci e-acum o scenă. Încă din zori, veniților li se oferă aici locul râvnit: în arcul dinspre stânga, măiaștrii-vânători cu răsăritu-n spate, să afle țintă-n cele
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1465106821.html [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
Acum, căldura nefirească spulberase nădejdea într-o prezicere a binelui, cât ar fi fost să fie... Dar, în ajun de Crăciun, se reluase mersul drept al firii. Nori grei coborâseră dinspre munte scuturându-și omătul din plin, îngreunând lumea cu straiul iscat, gonind lumina slabului soare. Peste zi preajma albise. Căciuli mițoase acoperiseră case, acareturi, căpițe ori șire din plin. Odată cu lăsarea întunericului se iscase o viforniță furioasă, spulberând așternutul de zăpadă ocrotitor al grădinilor și livezilor. Oamenii, mai ales cei
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1419516810.html [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
că ninsese! Păcătoasa de inimă îi bătea gata să-i sară din piept. Dar până la urmă dorința de-a scăpa de boala fricii îi învinse nevoința. Se strecură afară dintre velnițe să nu-i trezească pe ceilalți adormiți târziu. Aruncă straiele în tăcută repezeală peste micu-i trup încălzit de fiorul necunoașterii și, îndesând căciula adânc peste ochi, birui scârțâitul ușii dinspre tindă și ieși în ogradă în plină viforniță. Vălătuci de omăt spulberat de pretutindeni îl împresurară la iuțeală. Dar, mai
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1419516810.html [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
De ziua muncii", publicată în paginile ziarului Scînteia din 3 mai 1989: "E ziua muncii 'nalta noastră ziua/ În fiecare zi din calendarul/ Cu fiecare măsurăm nu numai timpul/ Dar și suișul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie românești, de sărbătoare/ Ne-așteaptă, după datina străbuna/ Cu pâine albă, buna, si cu sare/ Dar ca să ajungem până sus mai este/ Un drum de muncă multă, de sudoare,/ De dăruire-n fiecare faptă/ De încredere-n flacăra cea mare
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația și cum era sărbătorit 1 Mai în România-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101179_a_102471]