1,448 matches
-
despre traiul Împreună. Această poziție datorează mult egalității culturale propovăduite de antropologii contemporani: toate culturile trebuie tratate la fel și nu se mai poate pune problema, așa cum se Întâmpla În epoca imperiilor coloniale (sau, În cadrul unei societăți imperialiste, pe vremea stratificărilor considerate „naturale”), ierarhizării lor, de la cea mai „primitivă” (sau „arhaică”), cea a sălbaticilor, la cea mai perfecționată, cea a civilizaților din clasa dominantă. Ceea ce numim cultura unei societăți date, la un moment dat și Într-un spațiu determinat, rezultă din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
trad. fr., Paris, Payot (prima ediție americană: 1949). RADCLIFFE-BROWN Alfred și FORDE Daryll (coordonatori) (1953), Systèmes familiaux et matrimoniaux en Afrique, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție engleză: 1950). ZIMMERMANN Francis ( 1993), Enquête sur la parenté, Paris, PUF. Φ Clan, Stratificare Negritudinetc "Negritudine" La mijlocul anilor ’30, apare la Paris un mic ziar, L’Etudiant martiniquais, ce va deveni mai târziu L’Etudiant noir. Schimbarea de nume a publicației, esențialmente corporatistă la Început, nu părea să aibă a priori vreo importanță, Însă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Geneva, Ed. du Cheval ailé. RUSSELL Bertrand (1985), Power. A New Social Analysis, Londra, Unwin Paperbacks (prima ediție: 1938). WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr. parțială, Paris, Plon (prima ediție germană: 1922). Φ Conflict, DOMINAȚIE, Mobilizare, Reglementare socială, Stratificare, Suveranitate/suveranism Rtc "R" Rasătc "Rasă" Există concepte pe care le-am putea considera, precum Pierre Oleron, vagi, deoarece trimit la o realitate care provoacă reacții echivoce din partea celor care se confruntă cu ea (Oleron, 1983, p. 10). Noțiunea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
YZERBYT Vincent și SCHADRON Georges (1999), „Stéréotype et jugement social”, in BOURHIS Richard și LEYENS Jacques-Philippe (coordonatori), Stéréotypes..., ed. cit., pp. 127-160. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Discriminare, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Stigmat/stigmatizaretc "Stigmat/stigmatizare" Φ Discriminare, PREJUDECATĂ, Stereotip Stratificaretc "Stratificare" Indiferent dacă ne referim la caste, la ordine sau la clase, stratificarea apare În cadrul grupului, instituției sau societății de Îndată ce există diferențiere, evaluare și gratificare a pozițiilor sau funcțiilor ocupate În funcție de criterii specifice, bazate de exemplu pe morală, pe religie sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Richard și LEYENS Jacques-Philippe (coordonatori), Stéréotypes..., ed. cit., pp. 127-160. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Discriminare, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Stigmat/stigmatizaretc "Stigmat/stigmatizare" Φ Discriminare, PREJUDECATĂ, Stereotip Stratificaretc "Stratificare" Indiferent dacă ne referim la caste, la ordine sau la clase, stratificarea apare În cadrul grupului, instituției sau societății de Îndată ce există diferențiere, evaluare și gratificare a pozițiilor sau funcțiilor ocupate În funcție de criterii specifice, bazate de exemplu pe morală, pe religie sau pe alte sisteme de valori. Diviziunile observate sunt dintre cele mai variate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
stabilite”. În plus, așa cum scria deja Emile Durkheim În Regulile sale (1895), „faptul de a arăta la ce este util un lucru nu ne spune nimic despre modul cum a luat naștere sau cum a ajuns ceea ce este”. În sfârșit, stratificarea poate fi percepută, așa cum face Ralf Dahrendorf, În termeni de cereri și de oferte, și ele dependente de variabile instituționale extrem de complexe, cum sunt cele legate de structurarea relațiilor profesionale sau de organizarea sferei productive. Dimensiunile nu doar economice, ci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
1 la 7, un anumit aspect din mediul în care funcționează. La un capăt al scalei, 1 reprezintă situația cea mai rea, iar 7 reprezintă situația cea mai bună.<footnote Ibidem, p. 58. footnote> Eșantionarea pentru sondaj presupune o dublă stratificare bazată pe mărimea întreprinderii și sectorul de activitate. Instrucțiunile de eșantionare pentru sondaj cer institutelor partenere să parcurgă următoarele etape:<footnote Ibidem, p. 59. footnote> 1) elaborarea unui „cadru al eșantionului”, sau o listă de respondenți potențiali, care include firme
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
instituționalizate de inegalitate. Chiar și în contextul apariției ulterioare a unor societăți trans-egalitare - a căror emergență poate fi prezumtiv atribuită, în Europa, tehnocomplexului gravettian - diviziunea accentuată, susținută simbolic, a activităților între sexe, deși a oferit unul dintre pilonii economici ai stratificării sociale ereditare, nu a condus atât la instaurarea unei dominații masculine, cât la apariția unor elite de ambe sexe. În același context, se poate remarca o importantă modificare a statului copiilor, cel puțin al celor apartenenți elitei: miză a investițiilor
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cel puțin al celor apartenenți elitei: miză a investițiilor educative și schimburilor matrimoniale, ei devin obiectul unor elaborate ritualuri de inițiere. Principala concluzie ce reiese în urma reevaluării propuse aici o reprezintă importanța mecanismelor egalitare în stoparea permanentei tendințe sociale către stratificare și ierarhie; ele au inhibat sistematic și emergența inegalității dintre sexe, instituită târziu, în opinia autorilor, după adoptarea economiei productive. Evidențierea importanței vitale a contribuției culturale a femeilor și copiilor este însoțită, în partea finală a studiului, de câteva observații
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cu excepția unor vagi distincții între clasele generale de vârstă și sex, sau a prestigiului personal viager; • lipsa corelativă a unei diferențieri de statut economic; • apariția târzie (nu înainte de paleoliticul superior, sau de echivalentul lui african) a complexității socio-economice și a stratificării sociale. Deși portretul robot schițat mai sus se pretează mai greu verificării directe, prin mijloacele de investigație proprii arheologiei, majoritatea specialiștilor sunt de acord că, cel puțin în linii generale, el oferă o schiță convingătoare a realităților sociale paleolitice. Acesta
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de eficiența și exoticitatea mecanismelor egalitare, antropologii au pierdut din vedere câteva aspecte legate de integrarea socială a vânătorilor-culegătorilor, de maximă relevanță pentru analiza diacronică a tradițiilor culturale paleolitice. Gradul de integrare constituie, în fapt, o variabilă a complexității și stratificării acestor comunități: minim, în cazul vânătorilor culegătorilor „simpli”, „generaliști” („foragers”, sensu Binford 1980), mai ridicat în societățile complexe, para-sedentare, care practică o exploatare logistică a resurselor („collectors”, sensu Binford 1980). În societățile puternic egalitare, fluide, unite mai degrabă de co
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
such onerous activity would be done out of sheer frivolity at a time when survival was a full-time job” (Adovasio et al 2007: 177) footnote>. Dincolo de diviziunea socială a activităților economice, arheologia paleoliticului trebuie să monitorizeze prudent expresiile materiale ale stratificării sociale, care, așa cum am sugerat mai sus, nu se manifestă liniar. Diferențierile viagere de statut social, care trebuie să fi dominat epoca, se manifestă rar și echivoc în posesiuni materiale. Pe de altă parte, inventarele funerare bogate nu indică cu
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
din paleoliticul inferior. Pe de altă parte, colonizarea graduală a contextelor climatice reci, consecventă abia în paleoliticul superior, deși a impus escaladarea și normarea simbolică a acestei diviziuni ancestrale și a oferit o premisă favorabilă emergenței punctuale a complexității și stratificării sociale, nu a putut transfera în penumbră contribuția socio-economică și simbolică a sexului feminin, în ciuda importanței crescute a vânătorii organizate a ierbivorelor mari. Deși avem toate rațiunile pentru a o considera pe aceasta un atribut în esență masculin, valorificarea eficientă
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
perioadei de funcționare îndelungată a paletei. Fisurările produse mai pot surveni și ca urmare a concentrărilor de tensiuni care se produc zonal, drept rezultat al deplasării relative a limitelor grăunților cristalini, cu predilecție în zona de inscripționare, dar și a stratificărilor produse de migrarea defectelor cristaline către zonele periferice ale benzii de indentare. Ruperea intercristalină, în acest caz, se poate datora prin urmare atât tensiunilor interne foarte mari apărute cât și deformării grăunților, a migrării vacanțelor și stratificărilor din interiorul rețelei
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
dar și a stratificărilor produse de migrarea defectelor cristaline către zonele periferice ale benzii de indentare. Ruperea intercristalină, în acest caz, se poate datora prin urmare atât tensiunilor interne foarte mari apărute cât și deformării grăunților, a migrării vacanțelor și stratificărilor din interiorul rețelei cristaline, toate acestea considerând a fi produse strict ca urmare a deformării plastice a aliajului de la suprafața paletei. Se pare că, datorită procedeului de indentare aplicat pentru inscripționare, deformarea suprafețelor aliajelor din care sunt realizate paletele se
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
individuale și de grup, pentru stabilirea comportamentelor tuturor membrilor grupului prin reguli de influențare și de control social.<footnote C. Schifirneț, Sociologie, Editura Economică, București, 1999, pp. 5-6. footnote> Apariția instituțiilor politice este legată de apariția relațiilor politice, care presupune stratificarea socială între guvernanți desemnați prin proceduri publice solemne și guvernați. În lipsa unor relații politice de tipul conducători-conduși, nu se poate vorbi despre instituții politice. Autoritatea exercitată de instituțiile politice prezintă următoarele caracteristici: are putere de constrângere exterioară în numele voinței majorității
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
din vetrele satelor și comunelor, fragmentează și mai mult terenurile parcelate prin reîmproprietăriri ciunte. Potențialul agricol scade, cresc focarele de multiplă poluare prin betoane, sticlă și lindab-uri care încălzesc atmosfera. Necontrolat și nesancționat de oficialități potrivit normelor, fenomenul amplifică stratificarea socială polarizată, individualismul și invidia ruinătoare. Nu întâmplător, sondajele indică adâncirea distanțelor dintre parlamentarii și guvernanții care dau tonul izolaționismului cu "casele" lor de vacanță pe munți, dealuri ori pe litoral ("gândirea negativă"), și alegătorii tot mai derutați de accentuarea
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mari. În cele din urmă se poate aduce în discuție și utilizarea prețului drept indicator de calitate. Strategiile de preț/taxă de școlarizare care pot fi adoptate de către o instituție de învățământ la un moment dat sunt: * Strategia prețului de stratificare preț inițial foarte mare și scăderea lui în timp. * Strategia prețului de penetrare pe piață taxă de școlarizare stabilită la intrarea pe piață, de regulă un nivel mai scăzut, urmând în timp, în funcție de numărul de elevi/studenți/cursanți care își
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
sau de ce ajungem să avem poziții sociale sau salarii diferite? Răspunsul clar și distinct al unei teorii factoriale de tip determinist vine de îndată: pur și simplu, întrucât intervin cauzările sau determinările sociale ale unor factori sau structuri (baza economică, stratificarea socială, cultura etc.). Adică sistemului social i-ar corespunde o stratificare și o ierarhie socială dată, în care unii - bogați și puțini - se află în vârful piramidei, iar alții - săraci și mulți - se află la baza ei. Mobilitatea și capilaritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
clar și distinct al unei teorii factoriale de tip determinist vine de îndată: pur și simplu, întrucât intervin cauzările sau determinările sociale ale unor factori sau structuri (baza economică, stratificarea socială, cultura etc.). Adică sistemului social i-ar corespunde o stratificare și o ierarhie socială dată, în care unii - bogați și puțini - se află în vârful piramidei, iar alții - săraci și mulți - se află la baza ei. Mobilitatea și capilaritatea socială sunt astfel construite, încât numai foarte puțini pot trece dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se află la baza ei. Mobilitatea și capilaritatea socială sunt astfel construite, încât numai foarte puțini pot trece dintr-un strat social în altul, cei mai mulți conformându-se efectelor induse de reproducerea structurii sociale existente. De ce ar exista o astfel de stratificare? Datorită intervenției unui factor determinant unic și atotputernic, să zicem, urmându-l pe Marx, „baza economică”, reprezentată de relațiile capitaliste de producție, sau datorită modului „natural” sau „socialmente constituit” al sistemului social. Factorii explicativi invocați pot fi de un gen
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mobilitatea socială și cea geografică sunt în creștere, iar singura certitudine pare să fie persistența șomajului, mai ales a tinerilor și a celor cu calificări precare sau desuete. Totodată, așa cum remarcam mai sus, schimbările în structura și mai ales în stratificarea socială sunt continue și radicale. Conștiința de clasă sau de apartenență la o categorie socială este în derivă atunci când cei mai mulți se identifică real sau imaginar cu mult-lăudata și imaginata „clasă de mijloc”. Astfel de procese și tendințe justifică opțiunea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualizării și pe consecințele lor. A analiza structura de clasă și mai ales clasele sociale coincide fie cu conformarea la un model marxist care admite aprioric și ideologic structura și antagonismul de clasă, fie cu perseverarea într-o metodologie a stratificării sociale care se autoconfirmă prin tehnicile de diferențiere a categoriilor sociale și a granițelor sociale dintre ele. Apriorismul teoretic și convenționalismul metodologic postulează clase și delimitări, pe când spațiul social acumulează tensiuni sociale și conservă inegalități, categorizări sau diferențieri, dar fără
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu cea care a fost. Înclin să admit că termenul de clasă socială nu mai poate fi invocat în analiză decât odată cu desprinderea de conotațiile tradiționale, fie ele marxiste sau weberiene, și cu admiterea unei stări de maximă instabilitate a stratificării sociale. Stilurile și strategiile de viață împreună cu identitățile de grup bazate pe criterii cum ar fi etnia, rasa, naționalitatea, sexul și vârsta devin tot mai stabile și mai proeminente, substituindu-se celor care țin de ocupație, loc de muncă și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evita alocările de timp și resurse care sunt „eficiente Pareto”, dar care subminează echitatea tratării studenților sau, respectiv, performanțele cercetării, universitățile nu pot apela decât la soluții normative bazate pe o concepție clară despre misiunea instituției. Ca atare, rezultă o stratificare instituțională între universitățile a căror misiune este centrată fie pe cercetare, fie pe instruire sau predare. O universitate de cercetare selectează studenți performanți, dezvoltă cercetări și atrage mai ales fonduri de cercetare ce subvenționează parțial și instruirea, fără a crește
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]