802 matches
-
CM.1567: 238r) j. Vedzi vrăjmașii miei cămulțiră-să și cu urâtul nederept urâră-mă (CM.1567: 239r) k. Nerăii și derepții lipiră-se mie, cărăbdaiu-te, Doamne (CM.1567: 239v) l. Doamne, audzi rugăciunea mea, ia aminte rugăciunile rostului mieu, că streinii sculară-să spre mine și tarii cerură sufletul mieu (CM.1567: 240r) m. Și cu voie face-voiu jirtvă ție; ispovedescu-mă numelui tău, Doamne, că-i bine, că de toată grijea izbăvitu-m-ai și spre vrăjmașii miei caută ochii miei (CM
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
redacție” și „Bibliografie” inserează bogate liste cu ultimele apariții editoriale. Poezia publicată în revistă oferă imaginea caleidoscopică a unor programe estetice care merg de la lirica tradiționalistă, de sorginte gândiristă, reprezentată de V. Voiculescu (Colind uitat), Vintilă Horia (Vals trist), Mircea Streinul (Moartea copacului), Radu Gyr (La o margine de tinerețe) și Ion Pillat (cu versuri preluate din volumul în curs de apariție Țărm pierdut), până la lirica marcată de influențele expresionismului german, ilustrată de poemele foarte tânărului Ștefan Baciu. Tot aici se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
satul transilvan cu valorile sale etice. Din această proză, situată mult sub valoarea poeziei publicate în revistă, se disting paginile scrise de Pavel Dan, consistentele scrieri ale lui Ion Agârbiceanu (În cabinetul medical, Cu mocănița), Victor Papilian (Tragic, Ajutor), Mircea Streinul (La margine, fragment din romanul Lupta împotriva visului). Proză mai dau Ionel Neamtzu, Olga Caba, Gabriel Pamfil, N. Ladmiss-Andreescu, Ion Codrin, Octavian Ruleanu, Paul Constant. Teatrul este mai puțin reprezentat: Zaharia Bârsan, Ion Sân-Giorgiu, Nicolae Mârza. În schimb, studiile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
de la început angajamentul politic al revistei devine manifest. Apar sporadic producții literare, articolele politice, economice, notele, informațiile bucurându-se de o mai mare pondere. Cultul lui Goga este întreținut prin reproducerea frecventă a versurilor sale. Sunt prezenți cu poezie Mircea Streinul, Virgil Carianopol, Geo Dumitrescu, Ernest Verzea, Constantin Almăjanu, Nicolae Balotă ș.a. Semnează articole Nuși Tulliu, G.M. Ivanov, V.P. Râmniceanu. Revista găzduiește medalioane dedicate unor personalități (Octavian Goga, Titu Maiorescu, Ștefan Luchian). În articolul intitulat Amintiri de la „Convorbiri critice”, Florian Cristescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287011_a_288340]
-
Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității din Suceava, Mircea A. Diaconu (n. 1963, Orțești, Neamț) și-a dat doctoratul în 1998 cu "Mișcarea Literară Iconar". Expert în viața și opera unor scriitori bucovineni și moldoveni tip Mircea Streinul, Creangă, Hogaș, dovadă monografiile dedicate acestora, criticul și istoricul literar sucevean a citit toată literatura interbelică și încă ceva pe deasupra. Știe tot despre poezia română modernă (vezi monografia Cezar Baltag, Aula 2000), dar și despre cea postmodernă. A obținut de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
revistă apărută la Rădăuți din aprilie 1995 până în 1997, ca serie nouă a publicației omonime interbelice. Apare sub patronajul Institutului Internațional Privat de Studii și Cercetări Științifice privind Bucovina și Basarabia din Rădăuți și poartă pe frontispiciu cuvintele lui Mircea Streinul: „Iconari, de ce nu luați cerul în suflet?” Directorul revistei, Mihai Pânzaru-Bucovina, va cumula, începând cu numărul 4, și funcția de redactor-șef, în colegiul redacțional mai figurând Liviu Papuc, Vichentie Nicolaiciuc, Vasile Andru, Constantin Blănaru, Mircea A. Diaconu, Dan Jumara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
noul «Iconar» va fi vârful de lance al generației de 30-40 de ani, generație care va lua atitudine față de pasivitatea aceleia care a pierdut România Mare” (2-3/1995). Dezideratul este promovat și prin Concursul național de eseu și critică „Mircea Streinul”, lansat de revistă și având ca subiecte „Bucovina, iconarii și creația iconaristică”, „Creația proletcultistă a sud-bucovinenilor și cea colaboraționistă a autorilor nord-bucovineni”. Pornind de la Istoria literaturii române din Bucovina, publicată la Cernăuți în 1926 de Constantin Loghin și de la antologiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
pentru totdeauna adevărata literatură bucovineană care și-a găsit și făurit un loc în literatura unei Românii întregite” (1, 2-3/1995). Revista acordă un spațiu amplu prezentării unor personalități culturale bucovinene - Mircea Grigoroviță, George Antonescu, George baron Lo/vendal, Mircea Streinul, Dimitrie Vatamaniuc ș.a. - uneori dedicându-le chiar numere întregi. Dintre rubricile consacrate se mai cuvin menționate „Debuturi bucovinene”, „Dialog basarabeano-bucovinean”, „Capodopere ale literaturii bucovinene”, „Arhiva «Iconar»”. Il.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
Petre Pandrea, D. C. Amzăr, Deliu Petroiu, N. Steinhardt, George Macovescu, Leonid Dimov, Eugen Barbu, Radu Petrescu, Marin Preda, Octavian Paler. Canonul critic mai coboară apoi o treaptă pînă la nivelul Scriitori minori ca personaje memorabile (cu Dinu Nicodin, Mircea Streinul, Theodor Scorțescu sau Victor Valeriu Martinescu) și se încheie la nivelul „figurinelor” Eugen Bălan, Aureliu Cornea, Ludovic Dauș, Stejar Ionescu, Oscar Lemnaru, Dan Petrașincu, T.C. Stan, Dem Theodorescu, avînd drept bonus un dosar despre Dan Botta și Lucian Blaga, angrenați
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]
-
ei. Dacă totuși a făcut-o este fiindcă titlul revistei, în ciuda scurtimii de apariție, a pătruns în memoria contemporanilor ca o publicație distinctă. Apoi, raritatea cuvîntului aduce cu o hieroglifă strîngînd sub bolta fonetică un accent spiritual pe care Mircea Streinul, Traian Chelariu și Iulian Vesper, ca să nu pomenim decît figurile emblematice ale grupului din Cernăuți, și l-au asumat cu bună-știință. „Iconar” e sigla de recunoaștere a unor talente care s-au adunat din nevoia unei transfigurări, așa cum reiese din
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
principiilor. Cei trei curiați au alcătuit o diversitate în discordie, neînțelegerile din ei răzbătînd în presă și aducînd acel ferment de controversă fără de care un cerc se stinge din concordie blazată. Dintre cei trei, animatorul și vizionarul grupului este Mircea Streinul, exemplul tipic al talentului precoce și frămîntat, neglijîndu-și înzestrarea și trăindu- și paroxistic puținii ani de viață, pe care și-i risipește nu doar în poezie, proză și gazetărie, dar și în alcool, pederastie și stupefiante. Om al exceselor în
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
neglijîndu-și înzestrarea și trăindu- și paroxistic puținii ani de viață, pe care și-i risipește nu doar în poezie, proză și gazetărie, dar și în alcool, pederastie și stupefiante. Om al exceselor în intimitate și spirit al paroxismelor în gîndire, Streinul moare la 35 de ani (în 1945), scăpînd astfel de închisoarea la care bolșevicii n-ar fi ezitat să-l trimită. La polul opus e Traian Chelariu, fire meditativă mergînd pînă la reverii religioase, pentru care scrisul e singura soluție
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
fi încîntat pe Bernanos". Ca și: Și ce le-ar mai fi plăcut lui Bernanos ori lui Chesterton ori lui Jules Romains (titlul romanului său fluviu, Oameni de bunăvoie, destăinuie certe analogii cu tendințele Drumului la zid) ori lui Mircea Streinul ori lui Vasile Voiculescu?". Libertatea scrisului e încurajată ca "mister" (măcar parțial), ca sugestivă discontinuitate, ca mirabilă alcătuire de plinuri și goluri (ultimele constituind spații ale reveriei individualizatoare a cititorului, ecrane ale transpunerii noastre sub semnul intropatiei): "Meșteșugul scrisului - întrucît
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
al revistei cernăuțene recent înființate la acea dată, purtând denumirea societății cultural-naționale ,}ara Șipenițului", apar niște ,comentarii lirice la câteva Poeme într-un vers de Ion Pillat", nu sub forma unor ,lungi poeme", ci a unor catrene semnate de Mircea Streinul. Tânărul poet bucovinean, colaborator al multor publicații locale și lider al grupării ,Iconar", alege 7 poeme din volumul lui Ion Pillat, autor prețuit în Bucovina pentru ,tradiționalismul modernist" al creației sale, și le ,comentează", dezvoltându-le în linia propriei sensibilități
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
de aur. Lui Ion Pillat îi va fi făcut plăcere acest ,dialog" peste depărtări și generații, de vreme ce ,seria nouă" de 27 de poeme într-un vers, scrise la Balcic, de Paști în același an 1936, va purta dedicația ,lui Mircea Streinul" și va fi dată spre publicare aceleiași reviste ,}ara Șipenițului"(anul II, nr. 1-2/ian.-apr. 1937). Douăsprezece dintre acestea vor deveni punctul de plecare al altor catrene, aparținând tot unui ,iconarist", tânărul poet bucovinean Vasile I. Posteucă. Noile ,comentarii
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
muncă serioasă, fiindcă ai talismanul făcător de minuni". E ușor de înțeles ce șocantă a fost pentru cei amintiți mai sus o declarație ca aceasta: , Am crezut și voi crede totdeauna că în loc de zece trântori români mai bine o albină streină. De aceea pentru mine acei streini care arată cum nu se arată atâția români prețuiesc mai mult și merită stimă fără rezerve." N-a făcut doar declarații de acest fel, ci s-a exprimat asupra unor cazuri concrete de antisemitism
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
de minuni". E ușor de înțeles ce șocantă a fost pentru cei amintiți mai sus o declarație ca aceasta: , Am crezut și voi crede totdeauna că în loc de zece trântori români mai bine o albină streină. De aceea pentru mine acei streini care arată cum nu se arată atâția români prețuiesc mai mult și merită stimă fără rezerve." N-a făcut doar declarații de acest fel, ci s-a exprimat asupra unor cazuri concrete de antisemitism, ca atunci când și-a spus apăsat
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
jurnalului (1940-1944) și după aceea. în etapa mai calmă, chiar împlinită, a vieții sale, surprinsă în filele jurnalului de până în 1945, Miron zis Nucicu are cultul prieteniilor (Traian Șelmaru, Ion Vinea, Ion Vlasiu, Ghiță Roll, V. Iliu, Marcel Iancu, Mircea Streinul ș.a.); al lecturilor (Dabit, Exupery, Pierre Herbart, Thornton Wilder, Const. Mille etc.); al poeziei (,Să mă întorc la mahala! Acolo e, pentru mine, toată poezia pe care o iubesc atâta"); al iubirilor (pentru Florina, Loti, Magdalena, dar mai ales pentru
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
cu varianta prognostic, atestată din 1693, în Foletul novel , calendarul lui Brâncoveanu: „mai adaos-am și alte, ale altor astronomi, prognostice”; aceeași formă apare la Cantemir, în Istoria ieroglifică: „prognosticul doftorului”. Cantemir include termenul în Scara a numelor și cuvintelor streine tâlcuitoare, ca grecism, cu explicația „cunoștință înainte, gâcitoare, gâcire”. Dicționarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (Gh. Chivu, E. Buză, A. Roman Moraru, 1992) indică sursele posibile ale formei vechi: greaca, latina, italiana. Același dicționar înregistrează, de pe la 1700, verbul a
Pronostíc și prognóstic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5522_a_6847]
-
și Marian Victor Buciu. În stilul său binecunoscut, Luca Pitu propune - desigur, fără legătură directă cu problema prozei românești - să nu renunțăm la "Doina eminească", "xenofoabă", ci să o rescriem, în conformitate cu idealurile de azi: "Cam așa: Cine n-o iubi streinii,/ Mîânca-i-ar ficații câinii! Ori: Ehehe, Român Sireacul/ Intră-n NATO cu Poleacul!..." * Caius Traian Dragomir publică în numărul dublu al Vieții românești o convorbire cu Eugen Simion, care se plânge (în treacăt...) că este pentru prima oara în ultimii 30
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
Bucovinei tatălui meu, pierderea casei natale, a lumii cernăuțiene civilizate, oraș cu facultăți serioase, de nivel european, ziare, reviste, concerte, baluri, mediu poliglot - multicultural, unde se formează admirabilul, chinuitul, modernul Paul Celan sau complexul literat Alfred Margul Sperber, iar Mircea Streinul fondează mișcarea literară "Iconar" - va transforma rapid armonia în țipăt. Lumea aceea au făcut-o zob cizmele nemților și ale sovieticilor. Tata abia apucase, adolescent, să guste din mierea zilelor, că, din iunie 1940, se va instala absurdul... Rădăuțiul - punct
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
Plinind poruncă peregrinul mire Cucernic intră la descălecare Sub șarpele Agama. Nopți cabire Ca perla traficanților pe mare Astralii corpi resping la acuplare. Pe cine terapia să-l mai mire? Din jilțul ei cât epoca de piatră Atâția morți printre streini adastă Și cânii pentru orbi spre piramide. Smerește trupul și zăpada castă Anunță-înghețul/ teama idolatră Și vămile cuneiform închide. Turnând în pahar Mă joc c-un maidanez urban ce ține La stal/ canal central aurolace Soprane clasa-întâi / trecutul tace Răpirea
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
și studii consacrate direct sau indirect fenomenului bucovinean. Această zonă virgină a istoriei literare din anii '30 a stârnit apoi interesul unor cercetători care și-au propus să studieze sistematic mișcarea "Iconar" și, implicit, pe întemeietorul necontestat al acesteia, Mircea Streinul. Dintre aceștia se detașează Mircea A. Diaconu cu volumul intitulat Mișcarea "Iconar" Literatură și politică în România anilor '30 (ed. Timpul, Iași, 1999), prin care nu încearcă "să reactiveze o mișcare defunctă, ci să-i radiografieze profilul, amploarea, profunditatea".(p.
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
Astfel, ne demonstrează argumentat că rădăcinile complexului fenomen (în care se amestecă adesea gruparea cu mișcarea și revista) trebuie căutate în Unirea Bucovinei cu patria-mamă, de la 1918. Generația tânără crescută, din acel moment, la "altă școală decât cea germană" (Mircea Streinul), ajunge la începutul anilor '30, în plină exuberanță și avânt tineresc, la o fervoare a căutării propriei identități. Adunându-se la Arboroasa, în 1932, pentru a sărbători Unirea din 1918, devenită "icoană" scumpă a spiritualității bucovinene, tinerimea literară, ce-și
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
literară, ce-și căuta deja de câțiva ani buni făgașul, nemulțumită de marginalizarea fățișă și constantă a provinciei de către centru și, de asemenea, de tipul de modernism aflat la mare căutare în epocă, coagulează pentru prima dată, în jurul energicului Mircea Streinul, care, împreună cu Ion Roșca, își propun "să afirme în literatura bucovineană noi forme de artă". Până în 1933, lor li se adaugă Gh.Antonovici, George Drumur, Neculai Pavel, cei cinci întemeietori ai mișcării inconariste, fiind colaboratori, la acea dată, la revista
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]