802 matches
-
zeilor: Și cînd vîntul a sufla Fluierul a fluiera, Oile or înturna. Oile cele cornute, Mîndru m-or cînta pe munte, Oile cele bălăi, Mîndru m-or cînta pe văi. Oile cele-ocheșele, Mîndru m-or cînta cu jele. Oile cele streine Mîndru m-or cînta pe mine. La nunta (-moarte) se și „cîntă”, nu numai se plînge. Și încă „mîndru”, în colindele ardelene; adică se plînge „frumos”, înalt și cutremurător, să se afle peste tot, sub bolta cerească a satului. Este
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mă îngăduie să-mi termin ctitoria mânăstirii începute și m-am legat în fața lui să cioplesc măiestrit cu mâinile mele în lemn de nuc catapeteasma bisericii și i-am arătat planurile... Și s-a uitat vodă la început cu ochi strein pe hârtia ce i-am pus-o în față, apoi în ochii lui căprui s-a aprins o scânteioară și a început să cerceteze de aproape izvodul și au prins a-i râde buzele: „Cu mâinile sfinției tale cioplești toată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
reviste. Am râs când am auzit că îl cheamă Iordache, dar iscălește altfel. De ce? Pe Racine îl chema Rădăcină, pe Corneille Cioară, La Fontaine Fântână, Boileau Beapă. Nume frumoase. Iordache ce cusur avea? Și de ce Streinu? De cine se simțea strein? Mă pomenisem și eu cu un trei fără să înțeleg de ce chiar trei. L-am întrebat în clasă, cu teza în mână, care era plină de creion roșu la fiecare virgulă pe care o pusesem în compoziția mea, eterna compoziție
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
aer, picioarele acestei cosânzene i se dezveleau până sus. Până la revelion am crezut că e inocentă, de vârsta mea, și că și ea se îndră- gostise de mine, fiindcă îmi spunea "domnișorule" și avea grijă să nu mă simt printre streini, îmi făcea patul, îmi punea mâncare în farfurie... Ca s-o văd la joc, luată de acel flăcău cu cizme bine lustruite peste cioarecii lui strânși pe pulpe, (mă întrebam cum dracu îi trăgea pe picioare) mândru, cum să nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
rece Prin risipe rătăcind. Peste-un an în nopți de vară Vezi pe luciul vagabond, Cum pescaru-n luntre sboară Cu-al ruinei geniu blond. {EminescuOpIV 7} HORIA Să priveasc-Ardealul lunei i-e rușine Ca-a robit copiii-i pe sub mâni streine. Ci-ntr-un nor de abur, într-un văl de ceață, Își ascunde tristă galbena ei față. Horia pe-un munte falnic stă călare: O coroană sură munților se pare, iar Carpații țepeni îngropați în nori Își vuiau prin tunet
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tot cerul nu ai nici o stea. De-aceea eu nu pot nimic pentru tine. Scrisoarea-ți menită eu nu pot s-o schimb, Ce e, pot preface... Ce-n stele senine Nu-i scris - eu nu pot ști. Sunt scrieri streine Gândite de Domnu-ntr-a sorilor nimb. "Dar pot să-ți arăt a pierzărilor cale Ca-n ea să n-aluneci, ca neademenit De-un înger c-ochi verzi cu trăsurile pale, Ce lumii aduce durere și jale De moarte, de care
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și rătăcit la minte strigam: unde ești mamă? Priveam în fundul gropii și lacrimi curgeau râu Din ochii mei nevrednici pe negrul ei sicriu; Nu știam ce-i de mine și cum pot să rămân În lume-atît de singur și-atîta de strein Și inima-mi se strânse și viața-mi stă în gât - Dar ca de-a ta iubire tot nu am plâns atât. O demone! viața-mi și sufletu-mi de vrei 80De ce mai stai pe gânduri, de ce nu mi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
unii stau a lene Și visează și gândesc, Colo alții chiuesc, Iar femei cu lunge gene Râd în taină și privesc. Una face că nu vede Și cu capul stă plecat, Pe când ochii, -namorat, A lor raze își repede La streinul întristat. La strein cu fruntea pală Și cu părul ca de corb - Buzele ei roșii sorb Când în brațe și pe poală Doarme dus amorul orb. {EminescuOpIV 478} l5. LA QUADRAT (cca 187O ) Înger în patru colțuri, o stea cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lene Și visează și gândesc, Colo alții chiuesc, Iar femei cu lunge gene Râd în taină și privesc. Una face că nu vede Și cu capul stă plecat, Pe când ochii, -namorat, A lor raze își repede La streinul întristat. La strein cu fruntea pală Și cu părul ca de corb - Buzele ei roșii sorb Când în brațe și pe poală Doarme dus amorul orb. {EminescuOpIV 478} l5. LA QUADRAT (cca 187O ) Înger în patru colțuri, o stea cu barbă lungă, Cine
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mă doare Și-ochii mei îi fac să plângă Este că Negruzzi Iacob M-a tradus în românește. A.. - Și de ce tu să te superi, Ideal al lui Moretto, Au în limba cea germană N-au tradus ei comedia, Ei streinii! Îns-Espana Te adoră, o, Madona, Cum mi te-a creat Moretto. D. - Neci n-aș plânge, caro mio, De ar fi traducțiune; Rea or bună, ea nu schimbă Din valoarea mea internă. Dar Negruzzi, mio caro, El a scris o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
toată, Ce rece trece căutîndu-și bunul, A ta privire e rearuncată C-un zâmbet luciu, ce-l înghiață pe-unul... Că o ființă numai [i-]atîrnată De-a ta privire - și un suflet - unul -? Ce-ți pasă ție? Cu priviri streine Ca toată lumea treci pe lângă mine. {EminescuOpIV 512} 59. E CEASUL CEL DE TAINĂ (cca 1876) E ceasul cel de taină, în care-inelul sorții Unește-al vieții capăt cu începutul morții Sub piedica aceasta bătrânii mor în pace Și se concep
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
abandona slavistica, chiar dacă va continua să învețe limba rusă, doar pentru literatură, și să se pregătească pentru concursul de filosofie. Colegii Speranță și Bădărău par să fie principalii candidați, dar Gruber consideră că are avantaje în fața lor, deoarece "nu sunt strein de preparațiune filosofică". Pentru a face posibilă această reușită este nevoie, după părerea sa, să-și ia concediu și "să plece la Leipzig ori la Berlin, să lucreze la Wundt ori la Delbrück". Psihologia este considerată partea cea mai importantă
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
spre zare. În neclintirea lui, animalul cu statura-i vânjoasă și viguroasă, este măreț... nu poți sa nu-l admiri. Sfiala față de oameni, înrădăcinată milenar în specia lui, teama nedefinită de inexplicabila superioritate a omului, de firea acestuia cu totul streină animalului, îl oprește totuși... Astfel, se redeschidea acea prăpastie datorită căreia rațiunea umană ține la distanță forța animalică. Nu trecuseră patru-cinci bătăi de inimă, de la sosirea primului lup, că, de după creastă, se ivi al doilea... care tot se opri din
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pentru că cine dă pentru patria sa dă chiar pentru sine singur; religia patriei care este temeiul fericirii vieții s-o păzească drept și prin fapte bune să se silească a o face ca s-o iubească și alți de religii streine; în sfârșit patriotul cel bun trebui să fie încredințat ca cerând trebuința, nimic nu este mai dulce și mai cinstit ca când moare pentru patria sa (pp. 98-99). Patriotismul se traduce, așadar, prin a fi un supus obedient, creștin devotat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost turburările din lăuntrul lor care au fost mai dese decât răsboaele cu puterile vecine, care au ținut mai mult decât acestea și au pricinuit mai mari nefericiri de cât ar fi putut să aducă rumânilor ori care putere streină" (Aaron, 1835, p. xi). Unirea politică a poporului român, "desmădulat" după "valurile de necazuri" declanșate de popoarele migratoare, ar reîmplini unitatea primordială a Daciei Traiane. Împlinirea națională și mântuirea politică a românilor au fost obstaculate de intrigile boierești, comploturile intestine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
foc de vrăjmășie și de răsboae crunte, și rumânii pentru o deșărtăciune a unui și a altuia vărsară sânge de rumân!" (Aaron, 1835, p. xi). Lipsa de solidaritate etnică și absența coeziunii naționale "supseră măduva țării mai mult decât răsboaele streine" (Aaron, 1835, p. xii). După dislocarea unității primordiale a Daciei Traiane de năvălirile barbare, un licăr de speranță pentru întregirea națională l-a reprezentat momentul fundării statului Țării Românești prin Negru Vodă. Totuși, speranța de reunificare a întregului primordial în cadrul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rumânilor. Următorii lui sau nu moșteniră duhul lui cel mare, sau nu putură a urma pe drumul croit de dânsul. Unirea și statul românilor trecu ca un vis; nația rumânească iar se tăie în părți; rumânii iar căzură sub puteri streine sau diosibite, și vremurile cele grele mai dinainte iar se întoarseră. În necazurile, sufiririle și duhurile lor strigară multă vreme: Mihaiu și mântuința! Dar Mihaiu numai era! Mai mult însă decât toți, rumânii din țara rumânească au plâns moartea cea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și durează până la întemeierea statului de către Radu Negru în 1290; b) istoria de mijloc, fixată între anii 1290-1716, adică "dela Radu Negru până la Ștefan Cantacuzen cel mai din urmă Prinț pământean" (p. 39); c) istoria nouă, începând de la "venirea prinților streini dela Constantinopol" până în "zilele de acum" (acestea fiind localizate în anul 1839, data publicării lucrării lui Aaron Florian). Figurile care despart apele istoriei, pe care Aaron le investește cu rolul de borne temporale, sunt exclusiv personaje muntene (Radu Negru, Ștefan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
speță, romană), ci despre o continuitate multidimensională, de ordin nominal, lingvistic și cultural: "Acești lăcuitori romani, cu toate că până târziu au fost supuși la felurimi de nații barbare, nu s-au clătit din Dacia patria lor, până când scăpând de tot jugul strein, se norociră însfârșit a-și dobândi slobozenia lor cea dorită. Cu adevărat prin amestecarea cu atâtea nații barbare ce au stăruit pe pământul lor, s-au schimbat mult, cu toate acestea păstrară numele, limba, obiceiurile, năravurile și alte trăsuri caracteristice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice și statale este reiterată de Albineț în multiple rânduri. Deși românii în general, și cu atât mai mult "moldo-românii", au avut de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga lungime a marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților și prin osebite părți ale Daciei Câmpene, până când în vecul al XIII și al XIV
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exprimă un genius loci care însuflețește pământul moștenit de români. În acest sens, dacii sunt descriși ca fiind "o nație foarte puternică, iubitoare de resboiu și neatârnare, încât mai cu bucurie primeau moartea, de cât să poarte jugul unei domnii streine" (Albineț, 1845, p. 2). Datorită acestor calități războinice, "Dacii prein curagiu sî vertute nu o data au facutu se trèmure Rom' a" (Moldovan, 1866, p. 6). În acord deplin cu etatismul politic și provincialismul istoric despre care am văzut că formează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dimensiune a străinismului o constituie proprietatea funciară non-românească (străinism funciar). Misia națională pe care învățătorii rurali au datoria de a o împlini presupune și convingerea țăranilor să nu își vândă pământurile străinilor. Daca însă pământurile vor încape cumva în mâna streinilor, ele nu se vor maĭ putea rescumpăra în veciĭ vecilor de românĭ, și atuncĭ, finis Romaniæ" (Melidon, 1874, p. 130). Sfârșitul României, apocalipsa românismului, vin prin alterarea spiritualității ortodoxe, prin coruperea purității etnice, și se desăvârșește prin înstrăinarea pământului strămoșesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de ani, apucând între pietrele clevetirii și invidiei, a batjocurii și vicleniei, tot ce țara aceasta avea respectabil, onest și de caracter, tot ce ea avea vechi și tradițional, întemeiat pe dreptate și bună credință, e un rău ireparabil, și strein a trebuit să fie omul, arhistrăin, care se bucură astăzi că țara sa seamănă Franței tot așa precum o cocotă de stradă ar semăna c-o împărăteasă. Din țăranca sprintenă, vioaie, deșteaptă, cum era România acum douăzeci și cinci ani, acești străini
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Traian Chelariu, care contribuie cu „note italiene și germane”, apoi cu „note românești” semnate V. Jeleru, după plecarea lui Mihai Niculescu la Paris, în 1943, devenind cronicar literar și redactor responsabil până în 1944. Ceva mai înainte apăruse aici și Mircea Streinul, care furnizează recenzii la cărți germane, note, versuri, reportaje, nuvele și fragmente de roman. Ion Frunzetti e redactor în 1940, intrând în sumar cu articole de estetică, istorie a artei, cronici și eseuri, „note italiene”, sub care figurează pseudonimul Socrates
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Zamfir C. Arbore, L. T. Boga, Romulus Cioflec, N. Crevedia, Ludovic Dauș, V. Demetrius, N. Dunăreanu, Onisifor Ghibu, Artur Gorovei, P. V. Haneș, V. V. Haneș, Titus Hotnog, Ion Inculeț, D. Iov, Donar Munteanu, Ion Simionescu, N. Smochină, A. G. Stino, Mircea Streinul, G. G. Ursu, Teodor Vicol, I. Zaborovschi. O secțiune cuprinzând contribuții de ținută este cea de etnografie, asigurată de P. V. Ștefănucă, Gh. V. Madan, Valeriu Ciobanu, Apostol D. Culea. Revista a avut de înfruntat numeroase adversități din partea presei ostile
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]