10,831 matches
-
de gen, un număr de studii arată că persoanele feminine din mediul universitar experimen tează niveluri mai înalte de stres și, prin urmare, manifestă simptome psihosomatice într-o frecvență și gamă mai dezvoltată comparativ cu bărbații. Principalele aspecte corelate cu stresul studențesc, așa cum arată majoritatea autorilor, sunt anxietatea și depresia, urmate de tulburările sezoniere, in somniile, inapetența, tulburările fizice și deteriorarea sănătății mentale. Astfel, o cercetare realizată pe studenți mediciniști relevă că subiecții cu depresie au niveluri mai înalte de stres
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
stresul studențesc, așa cum arată majoritatea autorilor, sunt anxietatea și depresia, urmate de tulburările sezoniere, in somniile, inapetența, tulburările fizice și deteriorarea sănătății mentale. Astfel, o cercetare realizată pe studenți mediciniști relevă că subiecții cu depresie au niveluri mai înalte de stres și niveluri scăzute de susținere socială comparativ cu persoanele fără simptome depresive. Iar femeile experimentează, în general, grade mai înalte de stres și depresie comparativ cu bărbații. Datele sunt similare și pentru spațiul românesc. Astfel, un studiu realizat pe 100
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
mentale. Astfel, o cercetare realizată pe studenți mediciniști relevă că subiecții cu depresie au niveluri mai înalte de stres și niveluri scăzute de susținere socială comparativ cu persoanele fără simptome depresive. Iar femeile experimentează, în general, grade mai înalte de stres și depresie comparativ cu bărbații. Datele sunt similare și pentru spațiul românesc. Astfel, un studiu realizat pe 100 de studenți din anul întâi ai facultății de medicină, în care s-au utilizat scale de stres perceput, de autoevaluare a depresiei
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
general, grade mai înalte de stres și depresie comparativ cu bărbații. Datele sunt similare și pentru spațiul românesc. Astfel, un studiu realizat pe 100 de studenți din anul întâi ai facultății de medicină, în care s-au utilizat scale de stres perceput, de autoevaluare a depresiei și anxietății conchide că stresul perceput este predictor important al depresiei și anxietății. Prevalența depresiei și anxietății autoraportate în populația de adulți aparent sănătoși este destul de ridicată. Politehnica din București, selectați aleator în timpul primului semestru
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
bărbații. Datele sunt similare și pentru spațiul românesc. Astfel, un studiu realizat pe 100 de studenți din anul întâi ai facultății de medicină, în care s-au utilizat scale de stres perceput, de autoevaluare a depresiei și anxietății conchide că stresul perceput este predictor important al depresiei și anxietății. Prevalența depresiei și anxietății autoraportate în populația de adulți aparent sănătoși este destul de ridicată. Politehnica din București, selectați aleator în timpul primului semestru al anului universitar. Eșantionul a fost compus din două sub
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
Eșantion 2: N = 92, cu media de vârstă M = 22,10, A.S. = 0,70, din care 47 de bărbați și 45 de femei, evaluat în perioada considerată stresantă (perioada presesiune). Ipoteza de la care am pornit este legată de faptul că stresul perceput este crescut în perioada din apropierea examenelor comparativ cu cea nonstresantă. PSS 14 este un chestionar autoadministrat care explorează sentimentul subiectiv de stres cu raportare la decursul ultimei luni. Chestionarele au fost completate colectiv la 3 săptămâni de la începutul semestrului
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
evaluat în perioada considerată stresantă (perioada presesiune). Ipoteza de la care am pornit este legată de faptul că stresul perceput este crescut în perioada din apropierea examenelor comparativ cu cea nonstresantă. PSS 14 este un chestionar autoadministrat care explorează sentimentul subiectiv de stres cu raportare la decursul ultimei luni. Chestionarele au fost completate colectiv la 3 săptămâni de la începutul semestrului, în cazul primului eșation și în ultimele 3 zile ale semestrului I, în apropierea sesiunii de examene de iarnă, în cazul celui de-
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
sesiunii de examene de iarnă, în cazul celui de-al doilea eșantion. Studenții nu au fost informați asupra obiectivelor cercetării și a conținutului chestionarelor. În Tabelul 1 sunt redate scorurile medii obținute pentru cele două scale aplicate în perioada de stres și nonstres. Dacă raportăm la etalonul original al testului (M = 21, +/-7,2) vom observa că stresul perceput este moderat în perioada de nonstres și ridicat în perioada de evaluare. Pentru a vedea semnificația diferențelor am apelat la testul t
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
asupra obiectivelor cercetării și a conținutului chestionarelor. În Tabelul 1 sunt redate scorurile medii obținute pentru cele două scale aplicate în perioada de stres și nonstres. Dacă raportăm la etalonul original al testului (M = 21, +/-7,2) vom observa că stresul perceput este moderat în perioada de nonstres și ridicat în perioada de evaluare. Pentru a vedea semnificația diferențelor am apelat la testul t. S-a obținut o diferență semnificativă între cele două eșantioane examinate în pre-stres și în perioadă de
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
perceput este moderat în perioada de nonstres și ridicat în perioada de evaluare. Pentru a vedea semnificația diferențelor am apelat la testul t. S-a obținut o diferență semnificativă între cele două eșantioane examinate în pre-stres și în perioadă de stres pentru scorul de stres (t = - 4,37, p = 0,000020) și anxietate (t = - 4,02, p = 0,000085). Aducem în prim-plan o comparație cu studenți de la medicină investigați cu aceeași scală de stres perceput, la care media este M
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
perioada de nonstres și ridicat în perioada de evaluare. Pentru a vedea semnificația diferențelor am apelat la testul t. S-a obținut o diferență semnificativă între cele două eșantioane examinate în pre-stres și în perioadă de stres pentru scorul de stres (t = - 4,37, p = 0,000020) și anxietate (t = - 4,02, p = 0,000085). Aducem în prim-plan o comparație cu studenți de la medicină investigați cu aceeași scală de stres perceput, la care media este M = 26,90 +/-6,05
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
în pre-stres și în perioadă de stres pentru scorul de stres (t = - 4,37, p = 0,000020) și anxietate (t = - 4,02, p = 0,000085). Aducem în prim-plan o comparație cu studenți de la medicină investigați cu aceeași scală de stres perceput, la care media este M = 26,90 +/-6,05 în perioadă de stres. Putem observa că stresul perceput în perioadă de examen este mare la studenții tehnicieni, însă considerabil ridicat la studenții de la medicină. În privința anxietății și depresiei, datele
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
p = 0,000020) și anxietate (t = - 4,02, p = 0,000085). Aducem în prim-plan o comparație cu studenți de la medicină investigați cu aceeași scală de stres perceput, la care media este M = 26,90 +/-6,05 în perioadă de stres. Putem observa că stresul perceput în perioadă de examen este mare la studenții tehnicieni, însă considerabil ridicat la studenții de la medicină. În privința anxietății și depresiei, datele ne arată că în perioada de presesiune, anxietatea este peste limitele acceptabile. Singura diferență
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
anxietate (t = - 4,02, p = 0,000085). Aducem în prim-plan o comparație cu studenți de la medicină investigați cu aceeași scală de stres perceput, la care media este M = 26,90 +/-6,05 în perioadă de stres. Putem observa că stresul perceput în perioadă de examen este mare la studenții tehnicieni, însă considerabil ridicat la studenții de la medicină. În privința anxietății și depresiei, datele ne arată că în perioada de presesiune, anxietatea este peste limitele acceptabile. Singura diferență de gen s-a
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
evaluarea cu care urmează să se confruntă și manifestă un grad mai înalt de anxietate (t = -2,06 p = 0,005020) comparativ cu bărbații. În Tabelul 3, am prezentat analiza corelațională intervariabile. Observăm similarități între eșantioanele investigate în perioade de stres și de nonstres. Toate corelațiile sunt ascendente. Putem afirma că nivelul înalt al stresului perceput prevalează asupra anxietății și depresiei. Observăm și datorită analizei corelaționale cum creșterea stresului perceput este urmată de creșterea anxietății și depresiei. Tabelul 3 relevă o
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
anxietate (t = -2,06 p = 0,005020) comparativ cu bărbații. În Tabelul 3, am prezentat analiza corelațională intervariabile. Observăm similarități între eșantioanele investigate în perioade de stres și de nonstres. Toate corelațiile sunt ascendente. Putem afirma că nivelul înalt al stresului perceput prevalează asupra anxietății și depresiei. Observăm și datorită analizei corelaționale cum creșterea stresului perceput este urmată de creșterea anxietății și depresiei. Tabelul 3 relevă o creștere a coeficienților de corelație în perioada de stres (r între 0,45 și
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
prezentat analiza corelațională intervariabile. Observăm similarități între eșantioanele investigate în perioade de stres și de nonstres. Toate corelațiile sunt ascendente. Putem afirma că nivelul înalt al stresului perceput prevalează asupra anxietății și depresiei. Observăm și datorită analizei corelaționale cum creșterea stresului perceput este urmată de creșterea anxietății și depresiei. Tabelul 3 relevă o creștere a coeficienților de corelație în perioada de stres (r între 0,45 și 0,55) comparativ cu cei care caracterizează eșantionul investigat în perioada nonstresantă (coeficientul de
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
afirma că nivelul înalt al stresului perceput prevalează asupra anxietății și depresiei. Observăm și datorită analizei corelaționale cum creșterea stresului perceput este urmată de creșterea anxietății și depresiei. Tabelul 3 relevă o creștere a coeficienților de corelație în perioada de stres (r între 0,45 și 0,55) comparativ cu cei care caracterizează eșantionul investigat în perioada nonstresantă (coeficientul de corelație între stresul perceput și anxietate este r = 0,54 și între stresul perceput și depresie r = 0,37). Stresul perceput
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
urmată de creșterea anxietății și depresiei. Tabelul 3 relevă o creștere a coeficienților de corelație în perioada de stres (r între 0,45 și 0,55) comparativ cu cei care caracterizează eșantionul investigat în perioada nonstresantă (coeficientul de corelație între stresul perceput și anxietate este r = 0,54 și între stresul perceput și depresie r = 0,37). Stresul perceput este într-o măsură mai mare generator de depresie pentru eșantionul investigat în perioada nonstresantă. Rezultatele sugerează, în primul rând, interrelaționarea extrem de
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
creștere a coeficienților de corelație în perioada de stres (r între 0,45 și 0,55) comparativ cu cei care caracterizează eșantionul investigat în perioada nonstresantă (coeficientul de corelație între stresul perceput și anxietate este r = 0,54 și între stresul perceput și depresie r = 0,37). Stresul perceput este într-o măsură mai mare generator de depresie pentru eșantionul investigat în perioada nonstresantă. Rezultatele sugerează, în primul rând, interrelaționarea extrem de ridicată dintre stresul perceput, anxietate și depresie și, în altă
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
de stres (r între 0,45 și 0,55) comparativ cu cei care caracterizează eșantionul investigat în perioada nonstresantă (coeficientul de corelație între stresul perceput și anxietate este r = 0,54 și între stresul perceput și depresie r = 0,37). Stresul perceput este într-o măsură mai mare generator de depresie pentru eșantionul investigat în perioada nonstresantă. Rezultatele sugerează, în primul rând, interrelaționarea extrem de ridicată dintre stresul perceput, anxietate și depresie și, în altă ordine de idei, o gestionare deficitară a
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
anxietate este r = 0,54 și între stresul perceput și depresie r = 0,37). Stresul perceput este într-o măsură mai mare generator de depresie pentru eșantionul investigat în perioada nonstresantă. Rezultatele sugerează, în primul rând, interrelaționarea extrem de ridicată dintre stresul perceput, anxietate și depresie și, în altă ordine de idei, o gestionare deficitară a stresului de către studenți. Învățământul superior este permanet conectat la evenimente cu grad ridicat de stres. Așa cum era de așteptat, presiunea cea mai mare pentru studenți este
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
perceput este într-o măsură mai mare generator de depresie pentru eșantionul investigat în perioada nonstresantă. Rezultatele sugerează, în primul rând, interrelaționarea extrem de ridicată dintre stresul perceput, anxietate și depresie și, în altă ordine de idei, o gestionare deficitară a stresului de către studenți. Învățământul superior este permanet conectat la evenimente cu grad ridicat de stres. Așa cum era de așteptat, presiunea cea mai mare pentru studenți este exercitată de examene. Din studiul de față reiese că stresul perceput, anxietatea și depresia sunt
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
perioada nonstresantă. Rezultatele sugerează, în primul rând, interrelaționarea extrem de ridicată dintre stresul perceput, anxietate și depresie și, în altă ordine de idei, o gestionare deficitară a stresului de către studenți. Învățământul superior este permanet conectat la evenimente cu grad ridicat de stres. Așa cum era de așteptat, presiunea cea mai mare pentru studenți este exercitată de examene. Din studiul de față reiese că stresul perceput, anxietatea și depresia sunt extrem de intercorelate în mediul studențesc. Stresul perceput este generator de anxietate cu atât mai
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
idei, o gestionare deficitară a stresului de către studenți. Învățământul superior este permanet conectat la evenimente cu grad ridicat de stres. Așa cum era de așteptat, presiunea cea mai mare pentru studenți este exercitată de examene. Din studiul de față reiese că stresul perceput, anxietatea și depresia sunt extrem de intercorelate în mediul studențesc. Stresul perceput este generator de anxietate cu atât mai mult în perioada de examene. Rezultatele sugerează că în lotul evaluat există un număr mare de persoane cu anxietate de examinare
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]