777 matches
-
este în anul I într-o clasă cu profil tehnic, orientare școlară aleasă de el însuși. Elev bun, n-a repetat niciodată clasa și a terminat cu rezultate foarte bune anul precedent. Chiar de la începutul noului an, Thomas a fost stresat mai ales datorită examenului de sfârșit de an care îl așteaptă. Au apărut astfel foarte repede crizele de anxietate: în timpul orelor simte un gol în stomac, apoi i se face foarte rău, apar spasme și contracturi musculare care îl fac
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
chiar numit „căpitan” al grupului de înaintare pe care îl mobilizează energic în timpul meciurilor. Nici el însuși nu înțelege cum de este capabil de această energie, servind drept model pentru colegii din echipă, în timp ce se simte din ce în ce mai incapabil și mai stresat în legătură cu școala. În plan semiologic, în afară de aceste accese de anxietate nu mai există manifestări clare de depresie, cel puțin în timpul acestei prime ședințe. Mai semnalăm că de o lună își administrează, la prescripția medicului său generalist, un anxiolitic (benzodiazepam), un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
bunicii se va prelungi cât mai mult posibil. Încet, încet, s-a instalat un oarecare dezinteres, mai ales față de școală; Alice, care era o bună elevă până de curând, a început să aibă rezultate mai slabe la învățătură. Ea este stresată seara când merge la culcare, nu reușește să adoarmă și îi cere mamei somnifere... pe care mama i le oferă. În același timp, se accentuează un conflict cu mama sa, centrat pe relațiile posibile cu băieții și în legătură cu dorința sa
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lor dintr-un spațiu cultural în altul (și, de aici, caducitatea comparării unor rezultate), știut fiind faptul că pot fi determinate etnoși sociocultural. Trebuie ținut cont și de eventualele efecte perturbatoare în momentul aplicării lor unei populații nefamiliarizate, sensibile sau stresate de supunerea ei la niște probe atipice. Testul este un construct configurat în raport cu obiectul ce trebuie măsurat. Este un produs al unei activități de cercetare, dar în strânsă corelație cu o realitate factuală determinată. El poate fi utilizat în mai
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cu terapeutul. Alexander (Alexander și French, 1946Ă a numit acest proces „experiență emoțională corectivă”. Este important ca terapeutul să rămână calm și capabil să îndure starea afectivă neplăcută generată fie în pacient fie în sine însuși. Atunci când o persoană este stresată aceasta produce o proastă funcționare a concentrării, memoriei și atenției. În consecință reducerea anxietății eliberează aceste funcții cognitive importante și permite individului să folosească propriile sale resurse pentru a rezolva problema. Trebuie de asemenea subliniat că ameliorarea anxietății duce adesea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
efectele deteriorante ale stresului asupra sănătății. Persoana de poate descurca de obicei cu un anumit grad de stres sau chiar cu o creștere a stresului: de exemplu mâncatul în exces, fumatul și așa mai departe. Dacă persoana continuă să fie stresată atunci apar probleme psihosomatice mai serioase, cum sunt morbiditatea cardiovasculară și consecințe posibile asupra stilului de viață ca urmare a diminuării calității vieții (Figura 2.3Ă. TULBURĂRI PROBLEME TULBURĂRI PROBLEME SOMATICE COMPORTAMNETALE EMOȚIONALE COGNITIVE ex. ex. ex. ex. durere de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
să învețe cum să amelioreze simptomul” prin accesarea codării dependente de stare a problemelor minte-corp (Rossi, 1986/1993Ă. Adesea pacienții spun că simptomele se înrăutățesc într-un anumit moment al zilei sau atunci când sunt obosiți, le este foame sau sunt stresați. Problemele de periodicitate circadiană apar adesea în a doua parte a după-amiezii (Tsuji și Kobayashi, 1988Ă. Rossi, Lipencott și Bessette (1995Ă scriu: Până la acest moment al zilei mulți oameni au sărit deja două sau trei perioade de odihnă ultradiene așa încât
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
lângă el. S-a întins și a cules câteva fructe roșii, le-a băgat în gură și a savurat gustul dulceapoi a excalamat: „Ah, ce gust delicios au fragii!” Introducere Mulți oameni care vin la terapie (și în afara terapieiă sunt stresați și au sentimente de neajutorare, lipsă de speranță și o pierdere a direcției proprii și a controlului (percepută. Cu alte cuvinte, se simt „stresați”. Pacienții au nevoie să găsească puterea și motivația pentru a se angaja în sarcina dificilă de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
enormității altor probleme din viața sa. Uneori este important să încurajăm pacientul să râdă de prostia sa, deși acest lucru trebuie realizat cu grijă și respect. Râsul furnizează un bun punct de plecare pentru procesul catharctic și în sine de-stresează. Intervenția 10Gestionarea distresului minor (1Ă Fii conștient de locul în care se află tensiunea în corpul tău și pe măsură ce expiri, permițând acelei tensiuni să iasă prin respirația ta... cu fiecare expirație te poți bucura de experiența de a fi din ce în ce mai
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
adesea folosită în hipnoanaliză (H. Watkins, 1990bă. Bineînțeles, abreacția poate apare privitor la o experiență legată de emoții, fie din trecut, din prezent sau o experiență imaginară legată de viitor. Pacienții și adesea și clinicienii sunt adesea surprinși și uneori stresați de aceste semne de excitație deoarece ele sunt de obicei asociate cu distresul și disconfortul. Mulți clinicieni cred că abreacția permite terapiei să progreseze mai rapid (Hammond, 1990aă, în timp ce alții o privesc ca fiind un mijloc de asigurare a ușurării
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sugestia că pacientul merge înapoi în timp pentru a trece în revistă experiențe pozitive legate de succese, rezolvarea de probleme, trecerea examenelor, sentimente de relaxare și încredere, starea de bine psihologică și fiziologică (de exemplu fără problemele curente legate de stresă pentru a descoperi (recuperaă abilitățile de coping la stres și resursele care au fost uitate sau care nu sunt utilizate în prezent. Atunci când pacientul trăiește aceste „amintiri uitate” la nivel psihosomatic i se poate cere să împreuneze degetul mare și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
oprească din fumat după o ședință de terapie. În următoarea ședință a spus că nu a mai fumat, dar dorea să fumeze. Această dorință de a fuma a fost acompaniată de căscat și ochi înlăcrimați, precum și de afirmația „Sunt foarte stresat și am nevoie să fumez”. Aceste comportamente au fost recunoscute de Rossi ca ocazii de convertire a unui „sindrom de stres ultradian” într-un „răspuns de vindecare ultradian” (Rossi și Nimmons, 1991Ă. Din perspectivă psihobiologică căscatul sugera că începea să
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
această carte pot fi de asemenea adaptate pentru problemele dermatologice. Sudiul de caz 5Hipnoza în tratamentul psoriazisului Pacienta, Martine, a fost o studentă la psihologie în vârstă de 22 de ani. În cursul evaluării inițiale a explicat că atunci când este stresată suferă de psoriazis, care uneori îi afectează întregul corp. I s-a cerut să spună la ce nivel de intensitate este psoriazisul său în acest moment, utilizând o scală de la 0 la 10. A spus că era la 6, dar
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
greața și voma, este considerată cel mai stresant și debilitant efect secundar pe care îl experiențiază pacienții (Aapro, 1991Ă. Mult prea des aceste simptome devin de nesuportat și pacienții sunt fizic incapabili să mai primească chimioterapie sau sunt atât de stresați psihologic încât ei sau rudele lor refuză tratamentele ulterioare (Laszlo, 1983Ă. În ultima decadă progresele în înțelegerea fiziologiei și farmacologiei grețurilor și vomei au dus la o mai bună capacitate de controlare a acestor simptome, împreună cu reducerea stresului și anxietății
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
problema alimentară a Joannei era „vina ei” și că „ar fi putut face ceva dacă ar fi dorit cu adevărat”. Tensiunea emoțională dintre mamă și tată privitor la acest subiect era considerabilă. A fost evident că toți membrii familiei erau stresați de problema Joannei, ceea ce a dus la exacerbarea unei serii de probleme (legate de stresă; de exemplu insomnia, colita și anxietatea. A fost discutat demersul terapeutic privitor la scopuri, interval de timp, onorariu, frecvența întâlnirilor și abordarea terapeutică. Familia a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ar fi dorit cu adevărat”. Tensiunea emoțională dintre mamă și tată privitor la acest subiect era considerabilă. A fost evident că toți membrii familiei erau stresați de problema Joannei, ceea ce a dus la exacerbarea unei serii de probleme (legate de stresă; de exemplu insomnia, colita și anxietatea. A fost discutat demersul terapeutic privitor la scopuri, interval de timp, onorariu, frecvența întâlnirilor și abordarea terapeutică. Familia a fost de acord să participe la unele ședințe împreună (inclusiv fratele și bunicaă, deși ocazional
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
reprezintă forțe la fel de puternice, care angajează subiectul într-un veritabil conflict de ordin intrasubiectiv, sau de ordin interpersonal; alteori, unul sau mai multe motive cu aceeași semnificație (pozitivă sau negativă) se fixează, temporar, ca adevărate „dominante” psihologice, care ajung să streseze conștiința și comportamentul persoanei. Asupra acestei posibilități trebuie să fim atenți, deoarece s-a observat că formarea „trăsăturilor” personalității depinde, în mare măsură, de felul în care se structurează motivele activități. Astfel, „simțul responsabilității” în activitatea școlară poate fi format
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
societate, diferențele sunt luate ca atare, trecute în fundalul cotidian al existenței; acceptarea noului sistem de viață, integrarea în societate prin adoptarea unor elemente din noul mod de viață. Biculturalitatea: individul poate trăi confortabil în ambele culturi, fără a fi stresat de schimbarea stimulilor diferiți pe care îi primește din fiecare cultură. Există controverse în legătură cu posibilitatea atingerii acestui nivel. Întoarcerea acasă, revenirea la cultura de origine, poate produce „șocul cultural inversat”, caracterizat prin aceleași faze. Diagrama următoare este o reprezentare a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
succint. Mărcile în limbă ale emoției sunt preponderent nonverbale și paraverbale. Există două structuri sintactice tipice pentru exprimarea emoției, în care experimentatorul nu apare ca subiect sintactic, ci în poziția de complement direct sau indirect: Mă înspăimântă, Mă enervează, Mă stresează, Mă plictisește, Mă bucură, Mă uimește și Mi-e dor, Mi-e urât, Mi-e frică, Mi-e teamă, Mi-e lene, Mi-e drag de/să (cu realizarea eliptică mi-e, Mi-e să nu zică ceva) sau Îmi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
inteligenței emoționale și cel al anxietății există o corelație semnificativă negativă r = -0,422, p (2-tailedă <0,05. Există o legătură între scorurile obținute la QE și tipul de atitudine față de stres. Între inteligența emoțională și evitare (că atitudine față de stresa nu există o corelație semnificativă Între inteligența emoțională și atac (că atitudine față de stresa nu există o corelație semnificativă Între inteligența emoțională și manipulare (că atitudine față de stresa nu există o corelație semnificativă Între inteligența emoțională și asertivitate (că atitudine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
p (2-tailedă <0,05. Există o legătură între scorurile obținute la QE și tipul de atitudine față de stres. Între inteligența emoțională și evitare (că atitudine față de stresa nu există o corelație semnificativă Între inteligența emoțională și atac (că atitudine față de stresa nu există o corelație semnificativă Între inteligența emoțională și manipulare (că atitudine față de stresa nu există o corelație semnificativă Între inteligența emoțională și asertivitate (că atitudine față de stresa există o corelație semnificativă pozitivă r = 0,396, p(2-tailedă <0,05
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de atitudine față de stres. Între inteligența emoțională și evitare (că atitudine față de stresa nu există o corelație semnificativă Între inteligența emoțională și atac (că atitudine față de stresa nu există o corelație semnificativă Între inteligența emoțională și manipulare (că atitudine față de stresa nu există o corelație semnificativă Între inteligența emoțională și asertivitate (că atitudine față de stresa există o corelație semnificativă pozitivă r = 0,396, p(2-tailedă <0,05 Există o legătură între tipul de atitudine față de stres și nivelul de anxietate. Între
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
există o corelație semnificativă Între inteligența emoțională și atac (că atitudine față de stresa nu există o corelație semnificativă Între inteligența emoțională și manipulare (că atitudine față de stresa nu există o corelație semnificativă Între inteligența emoțională și asertivitate (că atitudine față de stresa există o corelație semnificativă pozitivă r = 0,396, p(2-tailedă <0,05 Există o legătură între tipul de atitudine față de stres și nivelul de anxietate. Între anxietate și evitare există o corelație semnificativă pozitivă r=0,529, p(2-tailedă <0
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
plimbare; poliție; de poliție; că te prind; te prind; prinde; de probleme; pufoși; pungi; putere; rapiditate; rău; reacție; repezime; a reuși; rușine; sari; sări; a sări; a scăpa; la serviciu; sfat; spate; sprînceană; sprint; a sta; stadion; start; stres; a stresa; sudoare; sunt; a șterge-o; taie; timp; e tîrziu; traseu; cît te țin picioarele; de umbră; urcă; urît; vine; vinovat; zburda; zînă (1); 769/233/73/160/0 fura: hoț (188); lua (58); bani (24); a lua (24); hoție (22
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nervi; nervoasă; niorcăială; obraz; ocărî; oftează; om; omul; palid; pix; plăpînd; preferință; proastă; probleme; rană; răsunător; rău; răutate; renaște; repede; salcie; sărat; sărmana; scîrbă; sensibilă; sensibilitate; sentimente; singurătate; soacră; strigă; a suferi; suferințe; din suflet; suflet; suspin; știu; timp; tipă stresată; tînguie; tragedie; trădare; trebuie să vezi de ce; a fi trist; tristă; tristeți; țipete; umăr; urlă; urlet; ușurare; vede; zbiară; zgomot; zgomotos; zice; zîmbet; zîmbi(1); 794/165/45/120/0 poartă: ușă (129); intrare (85); gard (34); haine (34); casă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]