2,072 matches
-
începutul cărții se arată, astfel, a fi unul de cursă scurtă. Spre final, autoarea se dovedește mai puțin convingătoare în încercarea de a ne prezenta o Monă bătrînă, amenințată de senilitate și accese de nebunie. Se simt accente false, chiar stridente, născute, probabil, din obstinația de a parcurge traseul unui destin pînă la capăt, cu orice preț, de a încheia, din "datorie" și demonstrativ, un drum care a ajuns să te obosească. Rămîne - cum am mai spus - ca element de rezistență
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
din iarbă verde, dar numai pe pricini transcendente) l-au mînat mai departe, risipit și excesiv, pe cărările blestematei de îndeletniciri vag denumită a "publicisticei" (cea mai rea primejdie a omului de talent), ajungînd la o adevărată industrie cu firme stridente țintuite la poarta fragedei lui reputații literare (...), uluitoare prin mulțimea și felurimea unei producții de poligraf în pas sau maimuțărind actualitatea literară pe cît de senzațională, pe atît de vremelnică". Pentru ca autorul Romanțelor pentru mai tîrziu să fie amendat pentru
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
de idei generale. "Nici tipuri abstracte, deci, nici intrigă ideală în nuvelele lui Creangă: pretutindene carne vie și lucruri pipăite"9), remarcă Iorga, mulțumit că a desprins o concluzie totuși temperată, în ton cu modalitatea critică, fără ca ea să sune strident în urechile contemporanilor. "O capodoperă de humor" Senzaționalul este însă o trăsătură cu "două fețe": una trimite la senzația pură, percepută simțual, direct la sursă; cealaltă, se referă la efectul șocant, contrariant al scriiturii cu exces de concret. Intervin aici
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
e suficient, totuși. Cand coboară printre noi, intelectualul român ratează, vai, lamentabil și ridicol, de cele mai multe ori, iar când se retrage, îngretoșat (nu-i de mirare), emite judecați ce plutesc undeva într-un eter rupt de realități la care, desi stridente, el, intelectualul, devine, în mod inexplicabil, miop. Iar cand intelighenția română se lasă și sedusa în partizanate ale vremii, riști, contempland-o, să te abandonezi, la randu-ti, unei “melancolii” vecine cu cea invocată de domnul Andrei Pleșu, de atâtea
"Eu, domnule Pleșu, cu berbecul m-am lămurit, aleg gâștele!" () [Corola-journal/Journalistic/43350_a_44675]
-
bucurii ale vieții fără sentimentul că, prin aceasta, comite cine știe ce sacrilegiu. Sărac, prost îmbrăcat, student la mai multe facultăți fără a absolvi vreuna, tânărul Dimov este departe de a reprezenta o partidă. Iar virginitatea lui fizică și sufletească, inocența manifestată strident sau devoalată pe parcursul acestor ani complică și mai mult situația. Ele îi stau bine fetei, nu băiatului. Dimov nu poate cuceri și păstra ființa iubită oferindu-i un confort material, un statut social sau măcar o anume experiență virilă prin
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
apăsare e resimțită fizic, nervii sunt încordați la maximum: "O sanie că un tăvălug, trasă de reni, / ți se suie în pat, / ți se așază pe piept cu toată greutatea, / te privește în ochi, iti scuipa în fața imaginile copilăriei / - clopoței, stridente spărgând auzul - îți ninge pe creier / / dormitoare de soldați nervii mei - mereu în alarmă". Pântecul protector al mamei e căutat într-o poezie cu vibrații de Duhovniceasca argheziana: În pântecul pântecului mamei mele m-aș fi ascuns / să nu aflu
Vulnerant omnes, ultima necat by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17676_a_19001]
-
trebuia înainte ca să vă faceți praf. Acum cu adevărat "ați părăsit Las Vegasul"7. Zilele se vor topi transformându-se în nopți și apoi înapoi în zile și probabil veți pierde șirul zilelor. Nu dați drumul la știri, sunetul lor strident vă va deprima. Acum veți începe să vă întrebați cât o s-o mai țineți așa. Unele persoane, mai mult sau mai puțin celebre, au făcut beții de ani de zile, în special unii actori britanici de teatru și scriitori americani
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
gestul selectiv al lui Marin Mincu. Nici criteriul estetic, nici cel așa-zicînd al consacrării istorice, nici măcar pînă la urmă cel textualist, așa imprecis cum e, nu par a fi operat în alcătuirea listei d-sale de poeți, în care absențele stridente n-ar putea fi în ruptul capului compensate prin includerea unor autori evident mai modești. Mina marțială, faciesul încruntat, excomunicator contrastează violent cu productul oferit cu etichetă axiologică, asemenea unei persoane cu frac și papion, însă în pantaloni scurți. Gravitatea
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
care întrebările au un crescendo, caută puncte nevralgice și scormonesc după adevăruri provocatoare. Nu e strategie, nici înscenare. Interviul e gest de curtoazie, nu de iscodire. Sunt cuminți, nu incomode. Pentru că scriitorii nu mai sunt stânjenitori, nici măcar cei care afișează strident platoșa antisocială. Până și Houellebecq uită de toate măștile și răspunde, mai nou, cuminte. Interviul are partea lui incitantă când aduce în prim-plan timizii, misterioșii și homofobii. Firește că cele mai reușite cărți de interviuri sunt cele care recuperează
Explozii controlate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3053_a_4378]
-
e foame?" l-am întrebat încercînd să-l mîngîi. S-a ferit de mîna mea și a continuat să țipe. "Te doare ceva, ți-a făcut cineva vreun rău?". Nu plîngea, n-avea lacrimi, din gura deschisă ieșea un sunet strident, întrerupt doar cît să tragă aer în piept. "Te-ai pierdut, vrei să-i căutăm pe părinții tăi?" Emisia de aaa continua ca o sirenă. Exasperată m-am răstit la el: "De ce urli, ce vrei, spune-mi odată ce vrei!". S-
Actualitatea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15276_a_16601]
-
sistem complicat de oglinzi care ar putea să-i prindă pe cei care utilizează falsuri În pavajele curților; supraveghere cu camere video pentru a-i prinde În flagrant cînd Înlocuiesc Îngerașii autentici de la fîntînile victoriene cu replici din ciment; alarme stridente care se declanșează cînd cineva repară un zid vechi cu cărămizi noi. La pomenirea cărămizilor, atenția lui Wakefield devine și mai ascuțită. — Cărămizile sînt o mare problemă, Șefule, mărturisește restauraționistul. Cărămizile antebelice se vînd cu cinci dolari bucata. Furnizorul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
frumoase, evident colege de-ale lui Adam, au venit la masă și ne-au împresurat. Așa cum procedau femeile, de obicei, în jurul lui Adam. Erau ca niște păsări exotice superbe. Foarte colorate și foarte zgomotoase. Au scos tot felul de sunete stridente la vederea lui Kate, după care, atunci când au descoperit că nu era copilul lui Adam, și-au pierdut complet interesul pentru ea. De ce-ar fi fost Kate fiica lui? m-am întrebat. Adam ne-a făcut cunoștință. —V-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
disperată să-i explic. Trebuie... Trebuie să mai încerc o dată. —De ce? James s-a purtat oribil cu tine, mi-a atras atenția Adam. Da, dar... vezi tu, n-a fost cu-adevărat vina lui. Adam a izbucnit într-un râs strident, fără strop de veselie în el. — Atunci a cui a fost vina? Nu-mi spune. Nu, te rog să nu-mi spui. James a zis că a fost vina ta, a exclamat Adam. Păi, da, dar, vezi tu... Pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
era nevoit să le îndeplinească, nu reușea să o ajute pe Doina în aprovizionările de sărbători. Nu avu însă răgazul să reflecteze dacă să-i deschidă sau nu ușa, că soneria începu din nou, cu și mai multă intensitate. Sunetul strident o scoase din minți. Se hotârî în ultimul moment să-i deschidă, dar pe fața sa stăruia vizibil umbra unui reproș. Deranjez? spuse Simona prefăcându-se jenată. Doina avu chiar impresia, din tonul și din mimica musafirei nepoftite, că există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
abia își condusese copiii din clasa ei, cum o făcea în fiecare zi după terminarea cursurilor, supraveghindu-i la trecerea străzii principale. Fiind o stradă cu un trafic intens, putea pune copiii în orice clipă în pericol. Deodată, auzise scrâșnetul strident al unor roți de cauciuc pe asfalt, urmare a unei frâne bruște pusă de un taxi care ajunsese pe contrasens. Dar ceea ce-i atrăsese în mod deosebit atenția era un copil care alerga zăpăcit, în neștire, când într-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
zi, văzu în jurul ei femei despletite, îmbrăcate în cămăși albe nefiresc de largi, făcând diferite gesturi obscene. Câteva se plimbau într-un du-te-vino continuu prin încăpere, în căutarea a ceva nedefinit. Una își farda din belșug obrajii cu un ruj strident după o știință numai a ei, alta își arăta spatele total dezgolit. Dintr-o dată, apăru o femeie a cărei vârstă nu putea depăși treizeci de ani, care târa după ea un castron legat cu o sfoară și striga fără încetare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Ploiești pentru ca pe parcursul drumului până la Iași și mai departe să conducă alternativ mașina. Aștept cu nerăbdare musafirele. La TV aceleași încrâncenări politice, demne de o cauză mai bună. Lumea e oarecum zăpăcită, derutată de atâtea teorii susținute cu voci tari, stridente, iar noi, cetățenii de rând, aproape că nu mai știm ce să credem. În plus, noi pături ale populației ies în stradă, incitate de interese ale unor anumite grupări politice. Seara m-am culcat ceva mai devreme, ca să mă pot
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
obișnuită de odihnă. La Buzău, de care mă leagă multe-multe amintiri privind familia numeroasă a soției, mai să nu mai recunosc vechea gară cu personalitatea ei proprie pe care o știam încă demult, fiind revopsită în culori de o cromatică stridentă, țipătoare - curată desfigurare a unei gări cu o personalitate aparte. Mă gândesc la faptul că vremea a vremuit și aproape toți din familia socrului meu au trecut cu luntrea lui Caron peste Styx. După Râmnicu-Sărat se lasă o ceață densă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Că am putea ajunge să ne urâm unul pe celălalt și să ne pierdem credința în dragoste și în speranță și în toate lucrurile frumoase. N-aș putea să îndur asta. Apoi aș ajunge o bețivă cu părul vâlvoi, machiată strident care bea martini la micul dejun și încearcă să se culce cu grădinarul. —Anna, n-o s-o dăm în bară, promit. E de bine ce se întâmplă între noi, mai bine nu se poate. Știi asta. Avea dreptate. Ceea ce însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Belbo tocmai voia să-l Întrebe, desigur, pe Agliè ce voiau să-i facă, dar nu avu timp. Din fundul naosului, dinspre zona unde se aflau casa și standurile de cărți, se auzi un răpăit de tobe și niște note stridente de flaut. Dintr-o dată portierele a patru dintre automobile se deschiseră și din ele ieșiră patru făpturi pe care le mai văzusem, și pe ele, pe afișul lui Petit Cirque. Cu pălării de fetru fără bor, ca niște fesuri, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
considera a fi un soi de clovn. Hugo știa că probabil jucăria se stricase. În fond, puțin mai devreme, îi trăsese un șut zdravăn. —Hau! Hau! a început să se audă din nou. Iar acum, lătrăturile se împleteau cu sunetul strident și tânguitor emis de Theo, trezit din somn. Alice s-a ridicat și și-a tras blugii pe picioarele lungi și palide. Apoi a început să-și încheie cămașa. Și-a trecut o șuviță de păr după ureche și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
le purtau Înfășurate În jurul capetelor aveau În mod clar un scop funcțional și nu unul decorativ. Păreau niște prosoape murdare turcești Înfășurate fără a ține cont de cum arată. Iar femeile și fetele În sarong purtau materiale În carouri de culori stridente și modele florale banale. Bărbații erau Îmbrăcați În pantaloni de pijama jerpeliți și bluze fără mâneci, murdare, care le atârnau până la genunchi. Unul purta un tricou pe care scria „MIT Media Lab“ pe față, iar pe spate „Demo or Die
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
rugau. O bună parte din mulțimea așezată în bănci era formată din turiști curioși cum celebrează evreii, la Roma, sosirea Reginei Shabat, o bună parte dintre ei erau negri și, probabil, mulți creștini. Acustica de sub bolta înaltă a sinagogii era stridentă, iar eforturile de a descifra cuvintele pierdute în dicțiunea hazan31-ului nu prea dădeau roade și atunci mi-am adus aminte de seara de Yom Kippur și de Kol Nidre 32 în Sinagoga de la Padova, în urmă cu vreo cinci ani
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
îi pusese pe toți pe jar dispăruse. Odată cu ea, și bunicu’ Vitalian. Urmele nu s-au șters însă definitiv. Îl vom reîntâlni pe Vitalian Robe în al doilea război mondial, la manșa unui Messerschmitt, deasupra Bucureștilor. Avionul scotea șuieratul ăla strident, ca de sirenă, când intra în picaj, copiii îl confundau cu Stuka, dar nimeni nu se supăra pentru atât: bunicu’ era doar în misiune de patrulare, nu bombarda orașul. Văzută de sus, dintre aripi, Calea Victoriei arăta ca o doamnă cuminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în siguranță, rafturile erau duble, impresionante, înțelegeai că ai nimerit lângă „Titanul literaturii române“. Te prăbușeai de respect și recunoștință. Mi-am întins gâtul și, cu Mihnea alături, morți de curiozitate, am scos capul peste balustradă. Auzeam zgomotele neclar, dar strident, ca atunci când intri într-o cameră la Circa Financiară. Puteam distinge fâșâitul hârtiilor întoarse, pocnetul ștampilelor și clămpănitul teancurilor de dosare, dar nu-mi dădeam seama nici câți oameni se-află înăuntru, nici ce vorbesc. Să fi fost în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]