495 matches
-
Arhivei de Folclor”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Balkan Studies”, „Revue historique”, „Magazin istoric” ș.a. A semnat și M. Florin, T. Vlădică. Lucrarea Din literatura populară a românilor de peste Nistru (1939) conține un studiu introductiv și o culegere de cântece bătrânești, doine, strigături, colinde, descântece, poezii privind obiceiurile familiale, adunate de la țăranii refugiați în România din localitățile de la est de Nistru. O serie de articole și studii se bazează pe cercetarea unor documente. S. a efectuat anchete etnofolclorice în satele românești de la Nistru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
imediat fredonate de toți cei prezenți. Aceștia improvizează torțe din ziarele obediente puterii, se roagă, scandează, cer aplicarea Proclamației de la Timișoara, se îmbrățișează cu prietenii și îi aplaudă în derâdere pe rarii trecători care își permit să-i apostrofeze, născocesc strigături anti-Iliescu: pe scurt, trăiesc o adevărată sărbătoare revoluționară. Oficial, partidele de opoziție se țin departe de Piață, cu atât mai mult cu cât una dintre lozincile cele mai populare este " Noi nu suntem partide!", atestând neîncrederea celor mai mulți în politica militantă
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul, Polirom, Iași, 2002. MUNGIU-PIPPIDI Alina, "Cât de revoluționară a fost Revoluția română?", Revista 22, XV, 881, 26-31 ianuarie 2007. NICOLAU Irina (coord.), Graffiti, decembrie 1989 ianuarie 1990, editat de MȚR. NICOLAU Irina (coord.), Imnul golanilor. Strigături, lozinci, cântece, graffit-uri din Piața Universității, Nemira, București, 1997. OPREA, Marius, Moștenitorii Securității, Polirom, Iași, 2003. PALEOLOGU Alexandru, Souvenir merveilleux d'un ambassadeur des golans: entretiens, Balland, Paris, 1990. PATAPIEVICI Horia Roman, Cerul văzut prin lentilă, Ed. Nemira, București, 1995
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Alte obiective; de urmărit: 1. interferența literaturii populare cu cea cultă (autori consacrați care au scris basme, legende, balade, doine etc.); 2. corespondența cu literatura cultă (ex.: a. doina de jale Ț elegia; b. Cântecul despre soartă Ț meditația; c. strigătura Ț epigrama; d. basmul Ț povestirea sau romanul; etc.); 3. literatura populară Ț sursă de inspirație pentru literatura cultă; 4. noblețea ideilor exprimate; 5. brevilocvența: a. mesaj scurt; d. expresia cea mai scrută a gândirii și a sentimentului; b. nu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
jale; - doine ostășești; - doine bătrânești; - doine de cătănie; - doine de dragoste;doine de haiducie; - doine de înstrăinare; doine de ciobănie; etc. - unii specialiști (Ov. Papadima)vorbesc despre cântecul liric profan (care cuprinde: doina cântecul propriu Ț zis, cântecele de joc, strigăturile). Alte obiective, de urmărit: 1. elemente de oralitate; 2. mijloacele prin care sunt sugerate măreția și frumusețea naturii; 3. armonia versificației (precizia cadeței, diversitatea, bogăția rimei, etc.). PASTELUL - pastelul este specie a genului liric;descrierea unui peisaj ca pretext pentru
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
bag, / Și-am să joc cât mai trăiesc / Pe urmă mă hodinesc! / Foaie verde de bujor / După horă mă omor, / Mă topesc și mă usuc / Ca și frunza cea de nuc! / Nu căta a cui îi gura, / C-așa merge strigătura! / Cine joacă și nu strigă / Facă-i-se gura strâmbă! Frunză verde și-o alună / Nu căta fata-n strânsură, / Du-te-acasă și-o ochește / Și-i vedea-o cât îți plătește. / De ce joc, de ce-aș juca, / Hora din Bucovina
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ion Creangă din Bârlad: Tudor Pamfile și Mihai Lupescu. Mai ales că directorul Orfelinatului agricol de la Zorleni - Bârlad - Mihai Lupescu - a publicat folclor în colaborare cu S.Fl. M. (Legendele Maicii Domnului), bogatele sale colecții de obiceiuri, tradiții, basme, superstiții, strigături, proverbe, descântece, medicină populară, stându‐i la dispoziție folcloristului bucovinean. Mărturie stau , fără a fi relevate, scrisori in edite dintre cei doi, aflate în arhiva „Fondului memorial - documentar” S. Fl. M. de la Suceava, referitoare la „Povestea Maicii Domnului”, manuscrisul „Omul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
folosirea, în stilul beletristic oral, a anumitor moduri și timpuri verbale cu valențe specifice: imperfectul acțiune durativă, iar perfectul simplu acțiune derulată rapid în basme; prezentul cu rol în implicarea afectivă a auditoriului în doine; imperativul, cu caracter mobilizator în strigături etc.; * predilecția, mai ales în stilul conversației familiare și în stilul beletristic, pentru mijloacele expresive de formare a superlativului absolut (vezi supra, gradele de comparație ale adjectivului și ale adverbului); (d) la nivel sintactic: * alternarea topicii obiective și a celei
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mozaice, ivriții au urmărit să se prezinte ca cel mai vechi popor din lume din care se trag toți ceilalți și drept urmare au datoria sacră de a le săruta călcîiele și poalele antereelor. Iarăși nu se pupă deloc făcătura cu strigătura. Ce este la noi hoție și furăciune, la ei este revelație și minune! A venit vremea să ne lipsim de asemenea minuni care au făcut atîta rău neamului omenesc! LEGES BELLAGINES legea veche a geților/rumunilor Sistemul extraordinar de cunoștințe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
jocuri populare moldovenești (1975), Studiu asupra folclorului moldovenesc din perioada războiului. 1941-1945 (1975), Deslușiri. Articole despre folclor (1989). J. analizează dezvoltarea istorică a unor motive, caracterul sincretic al creațiilor folclorice, similitudinile tipologice. A alcătuit antologiile Cântece populare de dragoste (1977), Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978), Proverbe și zicători (1981), toate însoțite de studii introductive, glosare, note și comentarii. Este coautor al cursurilor Creația populară și Crestomație de folclor, destinate instituțiilor de învățământ superior, și al lucrării Cât îi Maramureșul (1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
folclorul rus și ucrainean. SCRIERI: Studiu asupra folclorului moldovenesc din perioada războiului. 1941-1945, Chișinău, 1975; Deslușiri. Articole despre folclor, Chișinău, 1989. Culegeri: Cântece și melodii de jocuri populare moldovenești, Chișinău, 1975. Antologii: Cântece populare de dragoste, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978; Proverbe și zicători, introd. edit., Chișinău, 1981; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Grigore Botezatu, Folcloristul Efim V. Junghietu, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 289
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
că în satul lor se mai organizează manifestări, cu ocazia sărbătorilor mari, la care participă tot satul. 67,7% din respondenți cunosc cântece populare specifice satului, 82,9% cunosc jocuri populare, 36,2% cunosc poezii populare, iar 66,8% cunosc strigături specifice folclorului local. Toate acestea arată că oamenii din Tălmăcel trăiesc încă în universul fascinant al exprimării prin tradiții, acestea fiind un mod de interrelaționare și comunicare în sat. Sărbătorile de iarnă. Ineditul și unicitatea culturii populare a Tălmăcelului se
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
obiceiuri care nu mai există în alte sate, cum ar fi călărașii sau balul castraveților. În ce privește folclorul, 61,2% din ludoșeni cunosc cântece populare specifice satului, 68,6% cunosc jocuri populare, 41,5% cunosc poezii populare, iar 50,2% cunosc strigături specifice satului. 72,3% din respondenți afirmă că în satul lor nu se organizează manifestări la care să participe tot satul, cu ocazia sărbătorilor mari. De asemenea 81,4% spun că nu fac și nu au făcut parte dintr-un
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ca acest grai să sufere schimbări, având în vedere faptul că limba este un fenomen viu, ce se înnoiește permanent. Sătenii din ambele sate consideră că graiul lor este cel specific Mărginimii Sibiului. În ce privește limbajul specific anumitor ocazii ceremoniale (cântece, strigături, poezii populare) și limbajul ritual din utilizat în actele religioase și magice menit să distingă și mai mult sacrul de profan (Bernea, 2004: 412) -, din nou cei în vârstă sunt păstrătorii de drept ai acestor elemente, tinerii declarându-se necunoscători
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cei în vârstă sunt păstrătorii de drept ai acestor elemente, tinerii declarându-se necunoscători (există o mare discrepanță, semnificativă statistic, mai ales între grupele de vârstă 18-25 și 58-65 de ani, în ce privește cunoașterea cântecelor, jocurilor, a poeziilor populare și a strigăturilor). Dintre variabilele dependente, doar etnia mai produce date semnificative, rromii declarând în mod semnificativ că nu cunosc jocuri populare. Analiza comparativă pe cele două sate dă la iveală faptul că tălmăcenii cunosc semnificativ mai multe cântece și jocuri populare sau
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Dintre variabilele dependente, doar etnia mai produce date semnificative, rromii declarând în mod semnificativ că nu cunosc jocuri populare. Analiza comparativă pe cele două sate dă la iveală faptul că tălmăcenii cunosc semnificativ mai multe cântece și jocuri populare sau strigături specifice, pe care le-au învățat de la alți oameni din sat decât ludoșenii (transmisie culturală mai eficientă). În ambele sate există o conștiință a unei istorii locale îndelungate chiar dacă oamenii nu au cunoștințe detaliate legat de aceasta cu care localnicii
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
existat obiceiuri și tradiții care astăzi s-au pierdut); În Tălmăcel toți respectă aceste tradiții, în Ludoș doar bătrânii; ▪ Tălmăcelul are obiceiuri unice, care nu mai există în alte sate; ▪ Tălmăcenii cunosc semnificativ mai multe cântece și jocuri populare sau strigături specifice, pe care le-au învățat de la alți oameni din sat decât ludoșenii (transmisie culturală mai eficientă); ▪ Costumul popular (simbol cultural) este mult mai frecvent în Tălmăcel, locuitorii acestuia spunând că îl îmbracă de două trei ori la ocazii speciale
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
totală explicată de cei trei factori: 57,7 %, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 30 % 16 % 11 % Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Cunoaște cântece populare specifice satului (0,71) Dimensiunea tradițional-artistică Cunoaște strigături specifice satului (0,65) Cunoaște jocuri populare specifice satului (0,59) Cunoaște poezii populare specifice satului (0,52) Factorul 2 Obișnuiește să meargă la biserică (0,64) Dimensiunea religioasă Obișnuiește să postească (0,59) Obișnuiește să se spovedească (0,56
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Care? 2. Nu există. 38. În satul dumneavoastră, cu ocazia sărbătorilor mari, se organizează manifestări la care participă tot satul? 1. Da, se organizează. 2. Nu, nu se organizează 9. Nu știu. 39. Dumneavoastră cunoașteți cântece populare, jocuri, poezii sau strigături specifice satului dumneavoastră, pe care le-ați învățat de la părinți sau de la oamenii din sat? Da, cunosc Nu cunosc 1. cântece populare 1 2 2. jocuri populare 1 2 3. poezii populare 1 2 4. strigături 1 2 40. Dumneavoastră
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
populare, jocuri, poezii sau strigături specifice satului dumneavoastră, pe care le-ați învățat de la părinți sau de la oamenii din sat? Da, cunosc Nu cunosc 1. cântece populare 1 2 2. jocuri populare 1 2 3. poezii populare 1 2 4. strigături 1 2 40. Dumneavoastră aveți costum popular așa cum se poartă în satul în care locuiți? 1. Da, am. 2. Nu, nu am. 41. Dacă aveți obișnuiți să îmbrăcați acest costum la diferite ocazii? 1. Da, îl mai îmbrac. 2. Nu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
câte o vinietă, desenată de V. Rolla- Piekarski. Nici unul din materialele cu caracter juridic, medical sau agricol nu este iscălit, tot așa cum nici foiletoanele literare (cu unele excepții) nu poartă semnătură. Pe lângă texte folclorice (plugușor, orație de nuntă, cântece populare, strigături la joc și balade, precum Toma Alimoș sau Miorița), sunt reproduse scurte povestiri - dacă nu de-a dreptul snoave - cu pronunțat caracter moralizator, scrise în grai popular, ca de altfel întreaga revistă. O parte din texte aparțin lui Mihail Sadoveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
poezii populare din Țara Bârsei. În întregime, textele au fost publicate în 1965-1967 de Virgil Florea. Culegerea, a cărei autenticitate a fost confirmată de colecțiile ulterioare și în care se regăsesc multe poezii populare adunate de C., cuprinde cântece și strigături, caracteristice zonei de unde proveneau. Culegeri: Poezii populare, în Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 396-409. Repere bibliografice: G. Bogdan-Duică, Un folclorist uitat, GR, 1934, 1-2; Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 377-395; Bârlea, Ist. folc., 132-134; Dicț. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]
-
Florea Marian, Nunta la români, 1890, 275-849; Orațiuni ținute la nunțile țărănești sau Binecuvântarea tinerilor ce se însor, București, 1893, 5-24; G. Fira, Nunta în județul Vâlcea, București, 1928, 1-54; Axentie Bilețchi-Oprișanu, Din comorile neamului nostru. Datini, orațiuni, cântece și strigături de nuntă, Cernăuți, 1930, 3-39; N.I. Dumitrașcu, Orații sau Carte de vornicit, București, 1937; Gh. Pop, Orații și strigături de nuntă din regiunea Maramureș, București, 1967; Ion Meițoiu, Spectacolul nunților. Monografie folclorică, București, 1969, 51-438; Nunta la români, îngr. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
1893, 5-24; G. Fira, Nunta în județul Vâlcea, București, 1928, 1-54; Axentie Bilețchi-Oprișanu, Din comorile neamului nostru. Datini, orațiuni, cântece și strigături de nuntă, Cernăuți, 1930, 3-39; N.I. Dumitrașcu, Orații sau Carte de vornicit, București, 1937; Gh. Pop, Orații și strigături de nuntă din regiunea Maramureș, București, 1967; Ion Meițoiu, Spectacolul nunților. Monografie folclorică, București, 1969, 51-438; Nunta la români, îngr. I. Moanță, pref. Mihai Beniuc, București, 1977; A. S. Hâncu, V. S. Zelenciuc, Folclorul obiceiurilor de familie, Chișinău, 1979, 85-182; Antologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
valoare aparte prin „coloratura eroică”, balada Trei păcurari, o variantă a Mioriței. Volumul este alcătuit din colinde, orații și cântece de nuntă, cântece de înmormântare, descântece, balade, cântece de dragoste și dor, cântece de jale și înstrăinare, cântece satirice și strigături, povești, legende și snoave. Acestea au fost culese între 1906 și 1961 de prin comunele și satele bănățene și crișene pe unde folcloristul a copilărit ori și-a desfășurat activitatea, în cea mai mare parte din Bodrogu Vechi, Bara și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]