3,009 matches
-
Dacă un tânăr, vrând să știe de-i șede bine când doarme, își închide ochii și se uită în oglindă cu ochii închiși, se numește X. - Dacă unul, vrând să-și vândă casa, ia o bucată de carămidă și, la strigarea {EminescuOpIX 499} vînzărei, o arată ca pruba casei, numele lui tot X. Altul, vrând să prind-un șoarece ce i-a ros un manuscript asupra epocei lui Mircea cel Mare, a luat o bucată de carne-n gură și, stând
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fără de lege făcea. Cu sângele ce-și vărsa închipuia cum că cu sânge iaste Cron (pentru că se arăta rumen la față); iară fărădelege ce-o făcea ziceau că nu o vede Cron, {EminescuOpIX 511} căci ține ochii închiși, nici aude strigările, căci este mort. Așa și acum creștinii fac pre la morții lor, strigîndu-se "clacă de nebuni", de-și bat spatele cu lopeți, chiuiesc, joacă și alte multe ghidușii fac, cari nici a se mai scrie sau a se pomeni nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au făcut arătare că părțile de moșiile Dămăceanca, Sineștii, Dumbrăvița și Umbrăreștii, cu toate acareturile aflătoare pe dânsele, de la ținutul Putnei, ce le are zestre, le vinde de veci ...” prin listă de licitație. Cumpărătorul ? „După cea mai de pi urmă strigari [...] n-au dat nimini altul mai folositoriu preț decât dumnialui boerul logofăt și cavaler Costachi Conachi, soma de nouă mii una sută douăzăci galbeni”, rămânând astfel cumpărător. Prin urmare, o trecere de stăpânire între rude, fiindcă vânzătoarea îi era nepoată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
divide în opt părți egale și o optime din nou subîmpărțită în alte patru părți” se concluzionează că „zisa moșie e imposibil a se împărți”. Ea se scoate la vânzare prin licitație publică, urmând ca moștenitorii să-și împartă banii. Strigările încep de la suma de 650.000 lei aur, sumă considerată exagerată, scăzându-se apoi la 500.000. După câteva termene fără finalitate, imobilul, adică moșia Umbrărești și dependențele (acareturile), va fi adjudecat pe 22 aprilie 1892 de un mare arendaș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ancuței se bea exclusiv vin, rachiu prin excepție. Vinul cu ulceaua, din oca. Ocaua avea 1,288 litri în Moldova și 1,520 în Muntenia, fiind a zecea parte dintr-o vadră. O oca de vin putea îndestula, la prima strigare, trei-patru persoane. Creangă observa că bețivului și dracul îi iese cu ocaua plină! Aflând de la Comisul Ioniță, om mai umblat, că nemții beau bere, care este un fel de leșie, convivii trag concluzia că e bine „să rămână ei cu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
35). Dar ne învață ceea ce s-a spus și în parabola despre fecioare. Căci zice că cinci sunt 73 cele înțelepte și cinci, cele nebune. Dar, întârziind Mirele, au ațipit și au dormit toate. Însă la mijlocul nopții s-a făcut strigare: Iată Mirele, ieșiți întru întâmpinarea Lui (Mt. 25, 1 ș.u.). Vezi cum ni se vestește Mirele la mijlocul nopții? Iar ce este strigarea și modul întâmpinării, ne va lămuri dumnezeiescul Pavel, spunând odată că Însuși Domnul, întru poruncă, la glasul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cele nebune. Dar, întârziind Mirele, au ațipit și au dormit toate. Însă la mijlocul nopții s-a făcut strigare: Iată Mirele, ieșiți întru întâmpinarea Lui (Mt. 25, 1 ș.u.). Vezi cum ni se vestește Mirele la mijlocul nopții? Iar ce este strigarea și modul întâmpinării, ne va lămuri dumnezeiescul Pavel, spunând odată că Însuși Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului și întru trâmbița lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer (I Tes. 4, 16); iar altădată, despre sfinții ce se vor scula
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
15), îl întreabă, oare, pentru că nu știa? Sau când întreabă: Unde l-ați pus? (In. 11, 34), întreabă pentru că nu știa? Veți găsi în Scriptură că și Tatăl grăiește așa; că El zice: Adam, unde ești? (Fac. 3, 9); și: Strigarea Sodomiei și Gomorei s-a înmulțit spre Mine; coborându-Mă voi vedea ce fac după strigarea care vine la Mine; iar de nu, să știu (Fac. 18, 20-21); iar în altă parte zice: Dacă ar auzi, dacă ar înțelege! (Iez
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
34), întreabă pentru că nu știa? Veți găsi în Scriptură că și Tatăl grăiește așa; că El zice: Adam, unde ești? (Fac. 3, 9); și: Strigarea Sodomiei și Gomorei s-a înmulțit spre Mine; coborându-Mă voi vedea ce fac după strigarea care vine la Mine; iar de nu, să știu (Fac. 18, 20-21); iar în altă parte zice: Dacă ar auzi, dacă ar înțelege! (Iez. 2, 5); în sfârșit, în Evanghelie spune: Poate se vor rușina de Fiul Meu (Mt. 21
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
același rol Sf. Sisoie: "descântecul de la babe, și leacul de la Sf. Sisoie" (Dorohoi)16. Aceeași origine, pur spirituală, a bolii psihice este împărtășită de credința țăranilor din Tecuci, Galați, Vaslui, Bârlad 17, că nebunia se poate da "prin sărut" sau "strigare din afară" (în Bucovina). În acest caz, să nu răspunzi: să aștepți să fii strigat de trei ori (cifra 3 având rolul protector în general cunoscut). De asemenea, foarte frecvent încă, în special în cazurile de psihoze "de reacție", la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
un mânuitor, cât un mântuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturală și le aduce în starea de grație". Nici un alt modern n-a avut la noi, ca autorul Nebănuitelor trepte, o mai acută conștiință a insuficiențelor cuvântului; strigării adresate de către poet muntelui (reper simbolic) nu-i urmează dialogul. Între semne și semnificații apar sincope, denivelări, rupturi, drept care căutătorul de absolut își deconspiră drama: Câteodată spun vorbe care nu mă cuprind./ câteodată iubesc lucruri care nu răspund". Semnele, simbolurile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mamă (2); material (2); medical (2); neașteptat (2); necesar (2); la nevoie (2); a oferi (2); oferit (2); omenie (2); panică (2); părinții (2); pompier (2); primejdie (2); proptea (2); sărac (2); scăpare (2); sinistrați (2); solidaritate (2); soră (2); strigare (2); strigă (2); suport (2); umanitar (2); umanitate (2); urgență (2); valoare (2); a vrea (2); -; accident; acorda; acordat; acum; a ajuta; ajută; ajutor; ajutorare; alună; amabilitate; ambulanța; Angheluță; animal; apel telefonic; apreciat; aproape; asistență socială; atenție; azil; las-o
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
urca; vagabond; verde; viață; vinde; vorbește; vrei; vrere; zice (1); 781/252/81/171/1 chema: striga (149); strigă (52); a striga (36); veni (34); nume (32); strigăt (29); ajutor (22); vino (12); nevoie (11); a veni (11); dorință (9); strigare (8); mama (7); invita (6); invitație (6); numi (6); vine (6); poliția (5); (4); acasă (4); aduce (4); alunga (4); cere (4); dor (4); hai (4); haide (4); a numi (4); telefon (4); voce (4); apel (3); apela (3); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
măsurat cu privirea toți cei 178 de centimetri înălțime și mi-a zis tare, să-l audă toată lumea: „Frumoasa moșului, mama și cu tata știe ce faci tu aci?...“ Am închis licitația punând pe tarabă de zece ori prețul de strigare, ca să fie clar că nu mă joc. Bătrânul mi-a luat banii, mi-a dat ceapa, apoi s-a răstit la femeie: „Du-te, bre, mai încoloșa, acilea nu-i sală de așteptare...“ Vă spuneam mai devreme că procedura unei
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
fată!" Apoi aruncă pâinea și sarea în pârâu, ia apă cu mâna dreaptă și se spală pe față, rostind: "Apă curat curgătoare! / Eu îți dau pâne și sare, / Iar tu, curățește-mă: / De ură, / De gură / Și de făcătură, / De strigări, / De căscări / Și de aruncări; Curăță-mă de orice uri / Și de orice făcături / De pe mâni, de pe picioare, / Să rămân eu ca o floare, / Ca o floricea frumoasă / Pe care toți o miroasă!" După aceea, fetele iau apă, o duc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
restabilește legăturile cu cosmicul: "Duminică dimineață m-am sculat, / La fântâna lui Iordan am alergat / Sfântă apă în mâna dreaptă am luat / Și frumos pe obraz m-am spălat / De fapt, / De dat, / De ură, / De pâră, / De făcătură, / De strigare, / De căscare, / De faptul cel mare, / De făpturile cele rele / Și de boalele cele grele. Și m-aș ruga dumitali, / Sfântă apă curată, / Să mă speli, să mă curățești / Și să mă limpezești, / Cum ai spălat malurile de tină / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ultimul volum,"Măreția frigului": "Unde te duci tu, am întrebat-o, unde/ te duci tu?/ Unde să mă duc, nu vezi că stau/ în brațele tale, orbule?"("Descripție"). Poetul vorbește tot mai frecvent de o toamnă a îndrăgostiților, de o strigare a numelui, femeia devine pură și va prinde liniile și expresia unei icoane pe sticlă: "Maria, Maria, Maria,/ strig după femeie,/ Ce faci?/ Femeia îmi răspunde: Nasc, Nu auzi? Nasc". Timpul și spațiul sunt cele două coordonate ale cunoașterii; în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Fără să vreau, fără să vrei, fără să vrea/ trăim erai, era./ Va fi doamne, va fi/ alb roșu gri." ("Îmi transmit") Uneori este discursiv, retoric, lipsit de imagini. Nichita Stănescu scrie și poeme fără sclipire. Ca exemple cităm: "Poem", "Strigare", "Brățara de gheață". Sedus de versul popular, dă poeziei prospețime și candoare: "Ah, mi se făcea departe/ Doamne numai cifra șapte/ când veneam cu patru roate/ și-nhămat aveam un șarpe." ("Muiere") Universul realului și cel cosmic sunt cei doi poli
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că huiește* ceva, fă-ți cruce; iar dacă te cheamă cineva afară, nu ieși, că te cheamă naiba sub chip de om. Dacă strigă cineva noaptea la fereastră, nu e bine nici a răspunde, nici a ieși afară la întîia strigare, căci ar putea au să se calicească*, au să moară, au să-i ia graiul, fiindcă cel ce strigă este Necuratul; dacă însă strigă afară de trei ori, apoi se poate răspunde ori ieși afară, fiind el curat. Dracul se poate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
limbută. Luxandra din București povestește că Iordache „apururea strigă în vileag dă mă face curvă și hoață și zice că nu mă are de soție și, când vine beat, cu fuga scap de el că sare cu toporul asupra mea“. Strigarea în gura mare și în auzul vecinilor constituie o mare necinste adusă femeii, căci ceilalți pot urma exemplul soțului și o pot necinsti la rândul lor cu același tip de înjurături. bărbatul apare ca un sprijin, ca un apărător al
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pedepsesc cu târgul: adulterul și bigamia. Nu trebuie considerat că asta îi scutește pe bigami sau pe adulteri de bătaie, de regulă pedepsele se combină între ele. Darea prin târg presupune plimbarea desfrânatu lui pe uliță, călare pe măgar, cu strigarea faptei. Impactul vizual și auditiv este foarte puternic, iar caracterul dezonorant devansează durerea fizică, el pune în lumină fapta reprobabilă pe care o prohibește. Din aceeași categorie de pedepse face parte și „punerea în jug“. Înființată de Alexandru vodă Ipsilanti
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu are în spate o ideologie, nici teoreticieni, dar starea închisorilor este practic aceeași. Lipsa fondurilor necesare întreținerii sau construirii altora reprezintă justificarea principală a puterii. Pedeapsa-dezonoare Pedepsele sunt percepute de unii bărbați ca dezonorante. Expunerea în piața publică cu strigarea faptei săvârșite atrage disprețul comunității masculine. Acest sentiment al onoarei apare mai puțin în lumea femeilor. Dacă bărbații consideră bătaia drept un lucru dezonorant, femeile nu cer decât milă și iertare fără să-și exprime poziția. Ele nu se plâng
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sila, și a dat-o arienilor, apoi s-a dus în Constantinopol. Drept aceea, în mare mâhnire fiind toată mulțimea dreptcredincioșilor, a sosit acolo marele Vasile, apărătorul cel de obște al Bisericilor, la care toată mulțimea celor dreptcredincioși venind, cu strigare și cu tânguire, i-a spus strâmbătatea ce li s-a făcut lor de împărat. Iar Sfântul, mângâindu-i pe ei cu cuvintele sale, îndată s-a dus la împărat, la Constantinopol și, stând înaintea lui, i-a zis: «Cinstea
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
Sunt însă situații în care convocarea a fost făcută de alte persoane, special delegate, din porunca și în numele acestuia. Asemenea cazuri particulare sunt prezente și în voievodatul Transilvaniei, în Țara Românească și Moldova. Stările erau convocate prin scrisori ori prin "strigare publică" (publica proclamatione facta) și prin emisari special trimiși să anunțe porunca regală. Scrisorile de convocare nu precizau totdeauna numărul deputaților pe care trebuiau să-i trimită nobilii, cavalerii și orașele. În secolul al XIII-lea regii Angliei trimiteau scrisorile
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
redactarea și semnarea documentelor (anafora și crisobulul). Acestea se depuneau la Mitropolie sau Divan, unde textul se transcria într-un registru special 699. Copii ale crisobulului se depuneau apoi la trezorerie, episcopii și ținuturi. Publicitatea se realiza prin intermediul Bisericii și "strigarea" în locuri publice. Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea până spre finele celui de-al XVII-lea, în Moldova se obișnuia ca după adoptarea soluției în proces să se dea feria (herîie sau ferîie)700. Era o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]