724 matches
-
spongia, -ae s.f. "burete"): med. ro. spongiocit, s.n. (cf. fr. spongiocyte, s.m.; en. spongiocyte); sporo-/spori-,-sporo-, -spor "spori" (cf. gr.σπόρος,-ου s.m. "spor, sămânță, naștere, origine"): ro. sporozit, s.m. (cf. fr. sporozite, s.m.; en. sporozit); stafilo- "ciorchine de strugure" (cf. gr. σταφύλη, -ής s.f. "strugure"): med. ro. stafilococ s.m. (cf. fr. staphylocoque, s.m.; en. staphylococcus); stalagm(o)- "picătură, scurgere" (cf. gr.σταλαμός, -οϋ s.m.): med. ro. stalagmométrie (cf. fr. stalagmometrie s.f.; en. stalagmometry); stear- "grăsime" (cf. gr. στέαρ, στέατος
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
spongiocit, s.n. (cf. fr. spongiocyte, s.m.; en. spongiocyte); sporo-/spori-,-sporo-, -spor "spori" (cf. gr.σπόρος,-ου s.m. "spor, sămânță, naștere, origine"): ro. sporozit, s.m. (cf. fr. sporozite, s.m.; en. sporozit); stafilo- "ciorchine de strugure" (cf. gr. σταφύλη, -ής s.f. "strugure"): med. ro. stafilococ s.m. (cf. fr. staphylocoque, s.m.; en. staphylococcus); stalagm(o)- "picătură, scurgere" (cf. gr.σταλαμός, -οϋ s.m.): med. ro. stalagmométrie (cf. fr. stalagmometrie s.f.; en. stalagmometry); stear- "grăsime" (cf. gr. στέαρ, στέατος s.n. "grăsime, untură"): med. ro. steatolitic
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
med. uncinat adj. (cf. fr. unciné, adj.; en. uncinate); urano- "cer" (cf. gr. ούρανός, -οϋ s.m. ,,cer, firmament"): med. ro. uranoschizis s.n. (cf. fr. uranoschizis, s.f; en. uranoschisis); uvi-/uvo- "boabe de struguri, bacă" (cf. lat. uva, -ae s.f. "strugure, ciorchine"): med. ro. uviform, adj. (cf. fr. uviforme, adj.; en. uviform). V vaccino- "vaccin" (cf. lat. vaccinus,-a,-um adj. "de la vacă"): med. ro. vaccină s.f. (cf. fr. vaccine, s.f.; en. vaccinia); vagin(o)-/vagini- "vagina" (cf. lat. vagina, ae
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
posterioara, situate de obicei la nivelul istmului și corpului pancreatic (fig. 301). Uneori poate fi observat conținutul solid în canalul pancreatic principal sau într-unul dintre chisturi, sugerând proliferarea tumorala intracanalară sau intrachistică. Chisturile pot fi aglomerate, dând aspectul de strugure. Arareori se poate observa comunicarea cu canalul Wirsung, dar când aceasta se realizează, diagnosticul este facil. Acuratețea diagnostica este de 92%, superioară ecografiei (82%) sau ERCP (89%) [27]. Leziunile de tip PanIN 3, prezente la 19% dintre pacienții cu IPMN
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
că el se căznește... Scrisa nu-i iese ușor, își compune în chinuri ca și Creangă fraza, cu deosebirea că la Creangă fraza iese bine, rotunjită, aproape savantă prin numărul mare de propoziții subiective și atributive strânse ca boabele de strugure într-un ciorchine, în timp ce la bietul Slavici frazele ies nădușite, "bâiguite" (un cuvânt ce se repetă în vocabularul scriitorului) adică zăpăcite, amețite... Creangă și I.L Caragiale au geniu lingvistic, Slavici are doar talent (mare talent) pe care-l cultivă
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și altceva, deoarece pustnicul s-a rugat la Dumnezeu să-i dea ceva cu care să-l hrănească. Maurice Cocagnac, În Simbolurile biblice, Lexic teologic, precizează că Via este o plantă a cărei cultură se deosebește de a celor alimentare. Strugurele nu este numai un fruct printre altele, iar vinul nu este o băutură făcută pentru a tăia setea. Efectul său este ambiguu: el Înveselește inima, dar poate Îngreuia trupul și Întuneca mintea. Putem trăi fără vin, putem bea apă, dar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
știu că știi...”), alteori, dimpotrivă, din giuvaerizarea versului regulat, inclusiv a celui de factură populară. Această din urmă operație implică, nu în puține cazuri, preluarea, cu sau fără subtile retușuri, a unor refrene sau formule stereotipe, mai ales de colinde: „Strugure, pe-un gard, de lemn,/ Strugurel de ziuă,// Să-ți țin partea îmi faci semn,/ Strugurel de ziuă”; „Frunză verde brad frumos/ Măi doruleț măi/ Astăzi s-a născut Hristos/ Măi doruleț măi/ Îngeri tot cu capu-n jos/ Măi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
făcea din mine un reflex pur, un fel de/ "câinele lui Pavlov"", Al treilea sfert). Într-un astfel de text iubirea e așteptare, tehnica rămâne aceea a reluării secvenței semnificative într-un soi de refren ("Dar fata cu ochii de strugure nu mai venea"). Acumulările de elemente nuanțează semnificațiile poemului, reușind să sugereze subiectivitatea trăirii eului liric. E aproape o ignorare totală a subiectelor erotice în volumele de tinerețe ale lui Ion Caraion. În lumea crăpată, descompusă sub impactul războiului, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
năvălind pe alte guri” (Pe malul Styxului, IX). Sau începutul încântătorului poem Vedeniile regelui Pepin, scris, de altfel, „În memoria lui Ion Barbu”: „Învinețea, la nuntă cu alai, / Pe frunzele de viță, mucigai, / Iar bobul vin împurpura prin vine / De strugure. Cădeau rubine. / Stricată, bocănea la vânt palancă / Sub merii povârniți în umbră francă. / Era o toamnă cu pomelnic surd / Pe vremea regelui Pepin cel scurt.” E evidentă, astfel, curioasa complementaritate a celor doi poeți în scrisul unui „urmaș” care îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
e apa pe care și-o alege când Înmugurește și-și dorește frunze - capcane pentru energia Soarelui - cât mai mari, alta e apa pe care și-o alege când poartă grija rodului, alta e aceea pe care o lasă În strugurele pârguit, cam aceeași pe care o va „plânge“ la primăvară... À propos de această ultimă apă: Ea este bogat energetică, implicit inhibitoare, ca greșind În plus, față de Însăși producătoarea ei, vița. O treabă pe cât de simplă pe atâta de complexă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
energetică, implicit inhibitoare, ca greșind În plus, față de Însăși producătoarea ei, vița. O treabă pe cât de simplă pe atâta de complexă În implicații. Anume, ce rost ar avea ca sămânța viței să Încolțească, căci apă are deavolna, În bobița de strugure Încă atârnată de coardă? Dar acea apă e stimulatoare pentru antipodul heterotrof, omul sau pasărea care ciugulește strugurele, eliberând sămânța poate altundeva; ca și pentru drojdia care devorează zahărul bobiței lăsând În urmă vin, dar eliberând de asemenea sămânța. Se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
atâta de complexă În implicații. Anume, ce rost ar avea ca sămânța viței să Încolțească, căci apă are deavolna, În bobița de strugure Încă atârnată de coardă? Dar acea apă e stimulatoare pentru antipodul heterotrof, omul sau pasărea care ciugulește strugurele, eliberând sămânța poate altundeva; ca și pentru drojdia care devorează zahărul bobiței lăsând În urmă vin, dar eliberând de asemenea sămânța. Se vede treaba că vița s’a născut cu vocația oenologiei... Gând la gând cu bucurie, ar spune Întreaga
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
permanent „bombardament“ mutagen, atât chimic cât și radiativ, activ de când lumea, dar și intensificat de nesăbuința noastră; iar aici am În vedere o diversitate demnă de o cauză mai nobilă a poluanților pe care i producem. Păi acea apă, din strugure ori chiar din lăstarii și cârceii care trebuie opriți din creșterea luxuriantă a verii, e antimutagenă În cel mai evident mod. Mă gândesc chiar dacă n’ar trebui apropiată, la gura celor care trudesc la Cernavoda ori prin cumplita industrie chimică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acid fosfo 165 ric“. Dar ce, sunt plantă ca să-mi facă trebuință fosforul anorganic? Mie-mi priește doar cel organic, precum fosfolipidele, lecitina de pildă. Mai mult, de ce n’am văzut acolo acid malic precum În măr, tartric precum În strugure, chiar oțet, tot din strugure izvodit? De ar fi numai atât... Sucul e, desigur colorat: În galben, dar nu cu naturalul - din morcov - caroten ci cu sintetica tartrazină; În roșu, dar nu cu banalul „antocian cu azot“, betanidina din zeama
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ce, sunt plantă ca să-mi facă trebuință fosforul anorganic? Mie-mi priește doar cel organic, precum fosfolipidele, lecitina de pildă. Mai mult, de ce n’am văzut acolo acid malic precum În măr, tartric precum În strugure, chiar oțet, tot din strugure izvodit? De ar fi numai atât... Sucul e, desigur colorat: În galben, dar nu cu naturalul - din morcov - caroten ci cu sintetica tartrazină; În roșu, dar nu cu banalul „antocian cu azot“, betanidina din zeama sfeclei, ci cu azorubină; În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cea mai diversă, dar din cel animal aproape nimic În afară de banalitatea uniformității... În fiece organ, planta adună apă pe potriva etapei ontogenetice: inhibitoare când e vorba de „somn“, stimulatoare când e vorba de dezvoltare. Și atunci, În fruct - Îl puteți numi strugure și apoi vin - se adună apă inhibitoare. Firesc. Căci ce-ar fi dacă, cu apă berechet la dispoziție, cum le e feleșagul, semințele ar Încolți În fruct, Încă pe pom? Așa, ele vor „dormi“ până ce fructul - implicit apa - nu va
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o dată. Și-i răspund și la altă nadă - efectul terapeutic al apei culese când „plânge via“: e vorba de aceiași - de dinainte - apă tisulară, dar eliberată din celulele plantei - vița - nu prin „digerarea“ de către drojdie a pereților celulari din bobița strugurelui, ci prin Înghețul, peste iarnă, a unora dintre celulele coardei viței. Așadar, acest leac e valabil doar luat din viile nordice, nu din acelea din sudul (mediteranean)... Leac? Da, căci apa tisulară, așa cum o arată o propunere de invenție, dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de vechime? Or, spre deosebire de oricare altă băutură, care e tributară unor tehnologii mai mult sau mai puțin elaborate, implicit recente, vinul ia naștere spontan: și am convingerea că un om al epocii bronzului În cel mai rău caz, uitând un strugure Într’o ulcică a găsit peste câteva zile oleacă de vin; pe când orzul din chiup nu devenea nicidecum nici bere, darmite vodcă ori whisky, ci doar cărbune dacă nu-l găsea vreun șoarece... Cred că am ajuns deja o picătură
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ovreii” cred că trecerea lui Isus În neființă este ireversibilă : Maica Domnului s-a sculat Și ovreii au văzut-o Și i-au zis : - Mario, Mario, Când s-o face pânea spic de grâu Și paharul de vin viță de strugure Și ouăle albe de la babă roșii Și cocoșul din strachină o Învia Și din aripi o da Atunci fiul tău o Învia ! Dar nici vorba nu sfârșea Și pânea spic de grâu (se) făcea Paharul viță de strugure se făcea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
viță de strugure Și ouăle albe de la babă roșii Și cocoșul din strachină o Învia Și din aripi o da Atunci fiul tău o Învia ! Dar nici vorba nu sfârșea Și pânea spic de grâu (se) făcea Paharul viță de strugure se făcea Și ouăle albe se roșea Și cocoșul Învia Și pe toți [= ovreii] Îi orbea Și domnul Hristos Învia <endnote id="(30, p. 25 ; vezi și 22, p. 228, și 309, p. 339)"/>. În finalul acestui episod se poate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ales bioflavonoidelor și proantocianidinelor, antioxidanți puternici care se găsesc în pielița strugurilor ce servesc la fabricarea vinului. Avantajele vinului roșu asupra vinului alb decurg din tehnica folosită în fabricarea lui: ea necesită un contact mai lung cu pielița și sâmburele strugurelui, precum și cu ciorchinele. Ateroscleroza Provenit din termenii grecești athero, însemnînd „arpacaș sau aluat”, și sclerosis însemnînd „duritate”, cuvântul ateroscleroză desemnează forma cea mai curentă a bolii cardiovasculare și, probabil, unul din principalii factori ai crizelor cardiace. Ateroscleroza începe prin apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
puterilor sale antioxidante: proantocianidinele. Proantocianidinele Nu vă enervați încercând să pronunțați acest cuvânt caraghios. Vă veți da seama că, fără să știți, consumați deja ceea ce denumește el și, fără îndoială, acesta este cel mai important lucru. Extractul din sâmburi de strugure sau pycnogenolulTM? Numeroase spoturi publicitare laudă avantajele unice ale pycnogenoluluiTM sau extractele de pin maritim francez. Altele, nu mai puțin prezente, avansează teoria că extractul din sâmburi de strugure este mai eficient și mai abordabil. Cine are dreptate? În calitate de consumator
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
îndoială, acesta este cel mai important lucru. Extractul din sâmburi de strugure sau pycnogenolulTM? Numeroase spoturi publicitare laudă avantajele unice ale pycnogenoluluiTM sau extractele de pin maritim francez. Altele, nu mai puțin prezente, avansează teoria că extractul din sâmburi de strugure este mai eficient și mai abordabil. Cine are dreptate? În calitate de consumator, cum puteți obține o informație cu adevărat corectă, nepărtinitoare, dincolo de oribila bătălie comercială în care sunt prinse cele două companii concurente? Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
sau OPC (Oligomeric Proanthocyanidin Complexes). Încă din 1951, el obține un brevet (brevet francez nr. 1036922) pentru o tehnică ce permite extragerea proantocianidinelor din scoarța pinului maritim francez, apoi, în 1970, un al doilea brevet, pentru extragerea din sâmburi de strugure (brevet francez nr. 2092743). În 1979, doctorul Masquelier propune termenul de „pycnogenol” pentru a desemna întreaga clasă de bioflavonoide compuse din polifenoli deosebiți, care sunt oligomeri de catechină și din epicatechină și pe care îi găsim atât în extractul de
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
catechină și din epicatechină și pe care îi găsim atât în extractul de pin maritim, cât și în pielița și sâmburii strugurilor, în coacăze, în scoarța lămâiului și în frunzele de alun, pentru a aminti doar câteva surse; sâmburii de strugure și scoarța de pin sunt cele mai bogate surse cunoscute. Cu toate acestea, comunitatea științifică preferă termenul de „proantocianidină” în locul celui de „pycnogenol” pentru a desemna această familie de bioflavonoide. Tabelul 6.5 Mic vocabular Bioflavonoide Bio = rădăcină grecească însemnând
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]