540 matches
-
numai o circulație între regnuri. Când oița năzdrăvană spune că l-apus de soare / vreau să mi-te-omoare / baciul ungurean / și cu cel vrâncean, ciobanul, întrezărind doar posibila moarte, roagă pe oiță să spună celorlalți doi să-l îngroape peaproape în strunga de oi și în dosul stânii pentru a fi tot cu animalele lui. În așteptarea morții, baciul nu-și ia măsuri de precauție, nu se zbuciumă, nu se teme, dar nici nu stă cu mâinile încrucișate, reacția lui fiind grija
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nici nu stă cu mâinile încrucișate, reacția lui fiind grija pentru întocmirea testamentului. Testamentul este transmis pe cale orală mioarei bârsane, oierul moldovean rugând-o să-i spună lui vrâncean și lui ungurean să-l îngroape pe-aici, pe aproape / în strunga de oi, iar la cap miorița să-i pună instrumentele specifice păstoriei, cele trei fluiere: de fag, de os, de soc. Această dorință reflectă dragostea păstorului pentru meseria sa, el neputându-și imagina despărțirea, chiar și după moarte, de lucrurile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fină, balansându-se într-un dolce far’ niente picior peste picior, eventualul mic neg poznaș de pe năsucul în vânt, ci și de ecourile întretăiate pe care le trezeau în el trecerea molatecă și rău prevestitoare a motanului negru al gazdei, strunga imposibil de ocolit cu privirea din dantura tatălui fetei, carpeta de pe perete cu BUCATE BUNE EU GĂTESC PENTRU SOȚUL CEL IUBESC etc. întrebări chinuitoare frământau mintea sa fragedă: ce legătură există între lucruri? Sunt ele dispuse la întâmplare? Să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Îi cunoșteam preocupărileși am contribuit la adunarea de documente și la redactarea unor pagini. Împrejurarea de a mă preocupa, ca medic, de sănătatea sa, Îmi facilita desele Întâlniri pe care le-amavut la Policlinica Nicolina, la Spital și la Sanatoriul de la Strunga. Adunând materiale de la basarabenii aflați la București, Craiova, Vaslui, Suceava și Iași, Îngrijinduma de corespondența foarte vastă purtată, mi-am dat seama că În multe Împrejurări mărturiile sale sunt singurele surse de informare care pot lămuri În mod convingător episoade
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
penele cu ciocușorul, pe urmă s-a uitat la celălalt pui de rândunică din oglinda gârlei. Vârful vergii a tresărit svâcnind de două ori scurt și a treia oară înclinându-se prelung. Puiul și-a luat zborul țârâind. Am smuncit strunga și crapul cel mare, pe care îl vestise uncheșul, s-a învăluit învolburând apa. Pe când eu îl țineam în coarda adânc încovoiată a vergii, Mitrea s-a înălțat la gard, stând nalt și negru în răsăritul de soare, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
esențială, științific, și de bun simț: - Noi nu forțăm natura. Nu dorim să o supunem, dar ne stră- duim să ne-o facem aliat, fără a o agresa. Și mi-am amintit de un moșneag - moș Sârgheac - din comu- na Strunga, județul Iași. Acel moșneag învățase singur să altoiască pomii. Era atât de pasionat de această îndeletnicire a lui încât în- cerca tot felul de experiențe. De cele mai multe ori, reușea. Marea lui satisfacție era să-ți arate un păr tare mândru
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
le sfătuiau cum să-și apere neprihănirea ori s-o Îndure mai ușor, pe bătrîni Îi călăuzeau În pregătirile dinaintea morții - ce vorbe să rostească În ceasul de pe urmă, cum să-și țină mîinile ca să poată trece mai lesne prin strunga ce duce spre lumină; pe mame le povățuiau cum să-și ocrotească rodul pîntecelui, fără a se mai căuta pe la vraci calici, ori cum să-și vegheze fiii de urgia războaielor, iar femeile sterpe erau Îndemnate să spună rugăciuni, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
stele mărunțele, Printre ele mai mărele. Luce luna cu lumina Și soarele cu căldura (9, p. 13). în continuarea colindei, fiecare rază a „soarelui cu șase raze” luminează, încălzește, fertilizează, dă viață câte unui colț al întregii naturi : „târlele mieilor”, „strungile oilor”, „podgorii cu vii”, „grâne aurii”, „livezi verzi” și, în final, întreaga gospodărie a „gazdelor” cărora li se colindă (9, pp. 13-14). Scenariul vedic al înfruntării dintre Indra și V«tra este similar cu cel al înfruntării dintre Sf. Ilie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
locuitori. Aici ca forme de relief găsi dealuri și câmpii care aparțin Podișului Moldovenesc. În apropiere de Iași este coasta Repedea, care are o altitudine de 418 m, spre vest se află partea sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește partea sudică a Câmpiei Moldovei, căreia i se mai spune Depresiunea JijiaBahlui. La est, sunt șesuri cu văi umede și inundabile, iar coastele dealurilor au tendința de alunecări
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
S-a curățat albia Bahluiului de pe raza municipiului Iași, s-a făcut o mini faleză și se intenționează să fie un râu curat și pe care să poată pluti bărci ușoare. În solul și subsolul județului se găsesc: gresiile de la Strunga, Deleni și Șcheia; marne, argile și luturi loessoide de la Podu Iloaiei, Ciurea, Vlădiceni, Tansa, (în trecut la Ciurea se fabrica cărămidă de înaltă calitate, cărămidă folosită la construcția gărilor pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în trecut la Ciurea se fabrica cărămidă de înaltă calitate, cărămidă folosită la construcția gărilor pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași); pietriș și nisipuri la Lespezi și Mircești; ape sulfurate la Breazu, Nicolina Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
locuitori. Aici ca forme de relief găsi dealuri și câmpii care aparțin Podișului Moldovenesc. În apropiere de Iași este coasta Repedea, care are o altitudine de 418 m, spre vest se află partea sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește partea sudică a Câmpiei Moldovei, căreia i se mai spune Depresiunea JijiaBahlui. La est, sunt șesuri cu văi umede și inundabile, iar coastele dealurilor au tendința de alunecări
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
S-a curățat albia Bahluiului de pe raza municipiului Iași, s-a făcut o mini faleză și se intenționează să fie un râu curat și pe care să poată pluti bărci ușoare. În solul și subsolul județului se găsesc: gresiile de la Strunga, Deleni și Șcheia; marne, argile și luturi loessoide de la Podu Iloaiei, Ciurea, Vlădiceni, Tansa, (în trecut la Ciurea se fabrica cărămidă de înaltă calitate, cărămidă folosită la construcția gărilor pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în trecut la Ciurea se fabrica cărămidă de înaltă calitate, cărămidă folosită la construcția gărilor pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași); pietriș și nisipuri la Lespezi și Mircești; ape sulfurate la Breazu, Nicolina Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fost într-adevăr aproape, mai aproape decât pare uneori... Contribuie la această imagine și firea mea de memorialist non-agresiv și timid începând de prin 1974-1975 l-am întâlnit pe Nichita în nenumărate rânduri, atât la el acasă cât și la Strunga, la Belgrad, la mine acasă, la Ponciovo atunci eram acolo... Am avut, împreună cu Nichita o mulțime de tentative pragmatice, aproape că nici una nu ne-a reușit. O dată am stat la Nichita în casă vreo două săptămâni pentru a traduce o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
n.n.] cu pași tremurători: Carador o însoțea tragic și transpus, ca un dac, în blana mițoasă oferită de un păcurar în schimbul a două pâini, o sticlă de Diana, de un sfert de litru și a două săptămâni de lucru la strunga din Rupșor; aburcaseră pe Vlădeasa și Cucurbăta; se ostoiseră în văile Boțeșei și aici găsiră un loc de aciui.“ Medicii psihiatri care îl tratează pe Carador recurg, printre altele, la metoda așezării pacientului la masa de scris pentru a-și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
liman, / Mai șmecherește câte un ban, / Cerșind pe la stat / Bocind că-i defavorizat.“ (Trândavul) Lipsit de spirit critic, încântat de propria lui creație, Mircea Noaghiu se celebrează singur, povestind, în prefață, în ce împrejurări și-a scris versurile: „Acum, la «strunga vieții», după ani de pribegie pe crestele munților [...] Dumnezeu m-a răsplătit cu un «surghiun» într-un loc mirific. [...] Simțeam puterea benefică a forțelor telurice, care parcă-și micșoraseră gravitația și-mi permiteau să zburd ca pe vremea copilăriei. În
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
clasa șasea m-ați avut elev la română. V-am spus că tatăl meu, odihnească-se în pace, mă lua la stână de pe la vreo doi ani, de primăvara până toamna când se desfăcea turma. Pășteam oile și le dădeam la strungă, apoi, când am crescut mai mare, am învățat să le mulg și să le tund. Când a venit vremea să merg la școală, mă lăsa și nu mă lasă decât rar. Eram mâna lui dreaptă, căci eram singurul la părinți
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
dobrogean, primarul m-a respectat în mod deosebit, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. După doi ani petrecuți pe meleaguri tulcene, am revenit în Moldova, în județul Iași, prim transfer din învățământ, la cultură, ca director al căminului cultural Strunga, funcție care s-a desființat spre sfârșitul anului 1974, prin hotărâre de partid. Chiar dacă eram director al căminului cultural, îmi luasem și ore la o școală din comună, într-un sat sută la sută catolic, unde am rămas timp de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
le sfătuiau cum să‑și apere neprihănirea ori s‑o Îndure mai ușor, pe bătrâni Îi călăuzeau În pregătirile dinaintea morții - ce vorbe să rostească În ceasul de pe urmă, cum să‑și țină mâinile ca să poată trece mai lesne prin strunga ce duce spre lumină; pe mame le povățuiau cum să‑și ocrotească rodul pântecelui, fără a se mai căuta pe la vraci calici, ori cum să‑și vegheze fiii de urgia războaielor, iar femeile sterpe erau Îndemnate să spună rugăciuni, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Pe-acolo, pe același pod sau prin apropierea lui, va fi trecut Carol cel Mare, cel din legendă; pe acolo se ajunge la Roncevaux, unde a răsunat cornul lui Roland - care nu era un Orlando Furioso -, tăcut acum printre acele strungi de umbră, de tăcere și de pace. Și Jugo de la Raza i-ar uni în imaginația sa, în acea sacră imaginație a noastră care contopește veacurile și vastitățile pământului, care face din vremuri veșnicie și din câmpuri infinitate, i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
locală spune că locuiesc descendenți bastarzi ai lui Richard Plantagenetul, duce de Acvitania, care ar fi urmat să fie rege al Angliei, faimosul Prinț Negru, cel ce-a sărit în ajutorul lui don Pedro cel Crud al Castiliei, și contemplu strunga Bidasoa, la poalele masivului Choldocogaña, doldora de amintiri din timpul conflictelor noastre civile, pe unde curge mai mult istorie decât apă, și-mi învălui gândurile de proscris în aerul tamizat și umed al munților noștri materni. Uneori mă apropii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de data aceasta. Primele trei volume refăceau așadar destinele strămoșilor lui Goncea. O istorie în plan general, căci înaintașii săi mai de soi, cât de cât atestați documentar, erau abia de pe la mijlocul secolului al nouăsprezecelea. Oricât se străduise dr. Pomponică Strungă, directorul Filialei Județene a Arhivelor Naționale și șef al Comisiei locale de genealogie, numismatică și cartofilie, nu reușise să adune documente certe și din veacurile anterioare. Doar trei mărturii erau autentice. Una, un act din 1863, atesta că un Budrigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
-și fi pus capăt zilelor. În 1957, la 40 ani de la răscoale, popii nu mai erau văzuți prea bine cu participarea lor la răscoale. Un singur articol, în ziarul local, Flacăra sărăceană (din 1966, Victoria socialismului, scris de Predoniu F. Strungă, pe atunci aspirant în științe la Universitatea de Partid „Ștefan Gheorghiu“), pomenea și de Lavrentie Goncea. Nici viitorului general nu-i prea convenea să fie amintit numele bunicului său. Îl încurca la biografia sa, în care lupta împotriva dușmanlor regimului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Ca un gând al mării sfinte, reflectat de cerul cald Ș-aruncat în depărtare... Colo se ridic-trufașe Și eterne ca și moartea piramidele-uriașe, Racle ce încap în ele epopeea unui scald. {EminescuOpI 44} Se-nserează... Nilul doarme și ies stelele din strungă, Luna-n mare își aruncă chipul și prin nori le-alungă. Cine-a deschis piramida și-năuntru a intrat? Este regele: În haină de-aur roș și pietre scumpe El intră să vad-acolo tot trecutul. - I se rumpe Al
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]