1,089 matches
-
ochi; ochios; onest; oxigen; pe fază; perseverent; pînă la sfîrșit; plictisitor; polițist; posesiv; productiv; profesional; progres; prudent; răbdare; răutăcios; răzbătător; rece; repede; repetiție; respect; responsabil; va reuși; reușite; rezistent; riguros; rudă; scop; scos; sex; sigur; siguranță; sincer; sîcîitor; statornic; stăruință; studios; sufăr; suflet; tablă; tace; tata; tinde spre ceva; tocilar; totdeauna; totul; trist; unchi; verticale; vigilent; voios; voitor; a vrea; zăpăuc; zgîrcit (1); 732/281/84/197/0 pește: apă (166); mîncare (55); mare (34); solzi (19); somn (17); zodie (16
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
legat de realitățile și aspirațiile satului românesc (Bârsănescu, 1984). Universitatea, în concepția sa, trebuia să devină un înalt centru cultural al țării, capabil să contribuie la formarea „spiritului public”, prin asumarea fermă a rolului de înaltă instituție care pregătește tineretul studios (Bârsănescu, 1983). Legea învățământului secundar și superior, votată la 23 martie 1898, prevedea și o formă nouă de îmbinare a învățământului teoretic cu cel practic, în formarea viitorilor profesori‚ prin înființarea Seminariilor Pedagogice pe lângă universitățile din București și Iași. E
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
literatură pedagogică care „să flancheze cu pregătirea ei științifică opera politicii culturii”. În aceste condiții, singura „forță” pe care se putea conta „în stare actuală” era școala. Aceasta trebuie așezată pe temei științific, organizată astfel pentru a asigura formarea tineretului studios pentru viață. Numit în 1938 director al Seminarului Pedagogic, Ștefan Bârsănescu trece la punerea în practică a programului său. Putem reconstitui concepția sa despre organizarea educației din lucrările sale, mai ales din cele cu caracter practic-aplicativ. În prefața la Pedagogia
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
epoca post-kantiană", " Fenomenul Blaga și fenomenologia secolului XX", constituie o lectură accesibilă, chiar și pentru cititorul dotat cu informații temeinice de literatură, teorie literară și filosofie. Cartea vizează cel puțin nivelul unor oameni cu instrucție universitară și face deliciul scriitorilor, studioșilor de texte rare, baroce, europene, eminesciene, blagiene ș.a.m.d. Familiarizată și cu limbile și literaturile sferei romanice, expertă în cele anglo-saxone și americane, Maria-Ana Tupan, prin forța de a-și ordona lecturile și ideile, de a le expune și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în galeria ariviștilor Dinu Păturică, Lică Trubadurul și Gore Pirgu. Viclean, grosolan, el este "un Cațavencu al ideii de paternitate" (Ov.S. Crohmălniceanu); tipul parvenitului de tip nou, impostor, ipocrit și fanfaron. Sima Felix este "martor și actor" (G. Călinescu); intelectual studios, care se ridică deasupra lumii meschine în care trăiește, se realizează profesional. Aglae Tulea este "baba absolută, fără cusur în rău" (așa o numește Weissman), invidioasă, lacomă, meschină. Proastă, vulgară își abandonează soțul în ospiciu. Leonida Pascalopol este tipul moșierului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
e poate semnul lor distinctiv, de natură a stimula încă, de nu mă înșel cumva, interesul cititorului. Ca și istoria, viața pune mereu întrebări. Le-am putea defini pe amândouă prin seriile interogative la care sunt silite a da răspuns. Studiosul și cititorul se apropie de ele cu propriile interogații, care sunt ale prezentului, marcate însă de subiectivismul celui care chestionează. Astfel înțeleasă, istoria nu e doar un efort de restituție a trecutului "așa cum a fost", pe cât posibil, ci totodată prilej
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
imposibile, ci deopotrivă ca forță creatoare, ca sursă de cultură în ansamblul unei românități nu tocmai armonizate. Erau de față oameni de seamă, cu un palmares bine conturat (M. Kogălniceanu) sau în curs de împlinire (T. Maiorescu ș.a.) alături de tineri studioși veniți din marile metropole spre a cinsti memoria ctitorului. D. Xenopol a avut misiunea să rostească atunci conferința de rigoare. De la început, el a ținut să-i asigure pe ascultători lume venită de oriunde că nu avea de gând să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a celor care clamau la 22 Decembrie contra violenței și cei care se pretează acum la violență, cine știe sub ce îndemnuri ascunse, e o prăpastie. Cei care au supraviețuit după primul act al Revoluției doresc acum să fie numai studioși, în amfiteatre și săli de lectură, întocmai cum armata și ea alcătuită îndeosebi din tineri se dorește numai apărătoarea țării, dincolo de orice agitații și veleitarism politic. Aceasta nu înseamnă abandon, ci un fel serios, matur, de a aprofunda mesajul Revoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
matur, de a aprofunda mesajul Revoluției într-o etapă când dictatura e abolită, însă uneltele ei oarbe continuă să o servească, în spirit, întreținând teama, suspiciunea, nesiguranța în societate. Cui îi este frică, în fond, de pașnica voință a tinerimii studioase de a-și face respectat dreptul la o viață liberă și demnă? Cine are interesul să destabilizeze mereu situația, să producă aproape ciclic impresia că între haos și dictatură, fie și o dictatură mai blândă, nu e de ales? Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o tranziție lentă spre un sistem care să împace doctrina comunistă cu noile exigențe, iar alți matadori ai regimului s-au complăcut într-un echivoc ce nu promitea nimic bun. Era firesc ca societatea să reacționeze, mai ales prin tinerii studioși, cerând o limpezire cât mai deplină. O reacție în lanț s-a produs așadar, de la Timișoara la București, de aici pretutindeni în țară, solidarizând forțele novatoare și impunând dialogul puterii cu societatea civilă. Se cer acum garanții contra unei posibile
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
din decembrie le-a clătinat, fără să le poată dizloca. S-a observat de aceea cum, deghizate la nevoie, ele și-au regăsit vechile reflexe în slujba puterii, tinzând spre o evidentă restaurație. Nu e surprinzător că lumea, îndeosebi tineretul studios, a protestat în diverse orașe, cerând să se elimine scoriile vechiului regim. Zonele libere de comunism s-au instituit simbolic în mai multe localități, iar Piața Universității din capitală a ajuns un loc de întâlnire continuă, zi și noapte, săptămâni
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
iute repus pe picioare și chiar răsplătit, menajat cu grijă, se află la locul său și poate asigura exercițiul puterii. Așa se explică și refuzul obstinat al acesteia de a intra în dialog cu cei care o contestă, cu tinerimea studioasă în primul rând, cu intelectualitatea opozantă în al doilea. A venit rândul muncitorimii. "Timișoara", cu toate că simbol al Revoluției însăși, a putut și blamată în parlament, iar foștii disidenți, care s-au disociat la timp de putere, au fost supuși unei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
conferința Socialismul și comunismul în Franța, făcută la București și Berlin în 1859. Filosoful condamna, firește, pornind de la Lorenz von Stein, această direcție de gândire, socotind-o periculoasă pentru umanitate. Dacă "realul e rațional", după remarca lui Hegel, asimilată de studiosul nostru ca o "lumină" edificatoare, nu rămânea decât să supună realitatea însăși, pe cea trăită mai ales, unui efort de analiză și comprehensiune. Acestei norme de conduită Maiorescu i-a rămas fidel toată viața. O regăsim în mai toate inițiativele
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în lumina căreia trebuie apreciat poporanismul în ansamblu. Demersul întreprins acum e, în fond, un capitol dintr-o mai vastă istorie a mișcării poporaniste în spațiul ideilor. În acel spațiu, la un ceas de răspântie și de criză, au poposit studioșii români care au pus apoi bazele statului nostru modern. Ei țineau de "altă Europă", una care se revendica de la ideologia libertară și democratică a Occidentului, în timp ce rușii, cu potențialul lor enorm, își impuneau deschis alteritatea, manifestând din capul locului o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de istorici din toată lumea, câți au fost anul acesta la Madrid, în zilele de 26 august 2 septembrie, constituie un eșantion caracteristic și ar merita osteneala unor anchete profesionale. Din păcate, deși mai atenți cu astăzi cu sine decât ieri, studioșii muzei Clio n-au fost nici de astă dată destul de precauți pentru a iniția cuvenitele anchete, spre deosebire de oficiile turistice de pildă, care au difuzat pentru congresiști tot felul de chestionare. Ce poate, în schimb, flerul unui observator atent la dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai controlate probe " - iată-l pe Ovid Densusianu profesorul văzut la cursurile sale de unii din elevii săi. Fiecare lecție era pildă de știință sigură, înal de metodă riguroasă, de prudență în afirmarea adevărurilor, izvor nesecat de sugestii pentru cercetătorii studioși. În cursul din ziua de luni, comentează pe larg scriitori ca: Henri de Regnier, Emille Verharem, Paul Forz, Frances Viele-Griffin, Stuart Merill, Charles Van Lerberghe și alți poeți francezi. Erau niște prelegeri care plecau se justifică chiar Ovid Densusianu ,pe
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
rolul negativ (prin centrarea asupra aspectului violent, chiar dacă nu insista asupra componentei "buruienoase" a textemelor pițuliene). Dar tocmai această polarizare a personajelor mă face să am îndoieli asupra consistenței (sau chiar a existenței) lor în lumea reală (mediul academic riguros, studios, necompromis de colaboraționism ideologic și rezistent prin cultură (cu jocul ambiguu inevitabil implicat de polisemantismul ambilor termeni). 1. Este clar că Mimosa Academica din text este o (im)pură invenție: o verificare a listei bursierilor de la Angers din intervalul respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ele (re)descoperă adevăruri ontologice fundamentale, precum discipolii lui Socrate la sfîrșitul complicatelor procedee maieutice. "Anamneza" le prilejuiește revelații existențiale de esență și, implicit, devine un pretext pentru mutații majore de identitate. Waugh însuși alcoolic suspectat de homosexualitate, în tinerețea studioasă de la Universitatea Oxford, ajuns, prin convertire, catolic fervent, cu șapte copii și un al doilea mariaj stabil și fericit, la maturitate se ascunde, în mod necondiționat, în spatele unor astfel de traiectorii epifanice. Pentru el, universul nu implică semnificații reale, în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
deși inițial ostil, cade în transă erotică aproape instantaneu. Fascinația sa nu durează însă prea mult. În scurtă vreme, poliția (în rîndurile căreia îl recunoaștem și pe vechiul nostru amic Flint!) și trupele speciale îl atenționează pe profesor că domnișoara studioasă Irmgard este, în realitate, terorista internațională Gudrun Schautz, prezentă în Anglia (alături de acoliții săi) pentru a pregăti o nouă lovitură. Prin forța împrejurărilor, Henry Wilt devine instrumentul de lucru al polițiștilor, fiind folosit pentru scoaterea criminalei afară din casă. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
profitabile, pentru că garantau acceptarea sa din partea oamenilor din toate categoriile social-politice. Mai puțin outsiderii și anticulturiștii, poate. Însă posibilitățile unor sincope ori ale unor crize de mai lungă durată s-au menținut. O reacție neașteptată a venit din partea tinerilor de studioși, cu peste patru decenii în urmă, când au izbucnit mișcările revendicative ale elevilor și studenților, antrenând și alte categorii de tineri occidentali în vara anului 1968. Ajunși acum la pensii, mulți dintre ei participă la mișcările "indignaților", urmate de noi
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dus UTC-ul în cadrul T.P., sunt că nu a sesizat și a comis unele greșeli de tact politic, ca: schimbarea a doi președinți printr-o mașinație prin care se putea vedea clar cine pregătește aceasta, având mari influențe asupra tineretului studios, care era pus la curent de profesori, prin diferite discuții”. De aici, putem trage câteva concluzii. Prima, ar fi aceea că unii oportuniști „mirosind” noul curs al politicii românești puseseră la punct adevărate „puciuri” pentru a ajunge în vârful îmbătător
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Averescu care a făcut un raport de activitate al organizației, a arătat realizările de până acum (care vor fi fost ele, oare?, n.n.) și sarcinile imediate dela 23 august. De asemenea, prietenul Aristide Chifan secretarul secției s’a adresat elementelor studioase îndemnândule (sic! n.n.) la muncă în cadrul organizației tot odată scoțând în evidență scopurile înalte pe care organizația noastră le urmărește. O muncitoare asigură organizația de tot sprijinul din partea tineretului muncitoresc (subl.ns.)”. Conform culantului obicei al comuniștilor, „...seara a avut
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
probabil datorită „meritelor” deosebite întru îndobitocirea tineretului vasluian cu „înaintata” cultură proletar revoluționară. Ca și la alte documente, și aici se arată că „frumoasa” activitate bolșevico sovietică este „bruiată” de „...agenții reacțiunii care caută a împedeca (sic!, n.n.) prezența elementului studios (în organizația noastră, compl.ns.) și în mică parte elementul muncitoresc”. Deoarece numele tov ilor Luca Mihai și Botea Dumitru ni s-au părut și nouă a fi noi pe lista ștabilor, iată ce a scris Bălteanu: „...luna aceasta a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sumei de 200 de lei „...băetului D-lui Fișel Ceaușu care pleacă la armată”. De o sumă cu 40 de lei mai mare a beneficiat și „...băiatul Marcel Brill pentru a se duce la București”. Nu erau uitați nici tinerii studioși, indiferent de sex, astfel, comunitatea aprobase „D lui Simon Faerștain suma de 500 de lei, subvenție pentru fiica sa”. Pe 28 septembrie 1930, conducerea Comunității acordase un ajutor de 100 de lei „...unui trecător sărac VAGABOND (subl.ns.) dela colonia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mine"20 (sb.m. C.C.). E limpede, așadar, raționamentul, calculul pragmatic făcut pe marginea întâlnirilor cu Celălalt. La rândul său, Celălalt avea propriile sale calcule. Iată, spre exemplu, cum vedea George Panu, copil fiind, primele prelecțiuni: "Ca băiat curios și studios, în fiecare duminică la orele 2 eram în sala Băncei, într-un colțișor. Mi-aduc aminte de domnul Maiorescu: același de astăzi, se înțelege tânăr, aceeași dicțiune elegantă și rece; aceleași maniere corecte, aceeași sobrietate [...] aceste lucruri mi-au deșteptat
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]