1,237 matches
-
frică S-a târât pe iarba moale și caldă cu ochii țintă spre locul unde observase mișcare. Deodată s-a făcut liniște. Frunzele s-au oprit din mișcare și muzica a încetat. A văzut doar la câțiva pași distanță coada stufoasă și lungă a Bătrânei mișcându-se nervoasă. S-a ridicat cu greu în picioare și a privit buimac. „Ce face acolo”, s-a întrebat el. „De ce stă nemișcată și doar dă din coadă?”. I-a răspuns vocea aceea care-i
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
triluri de canari, avea o mulțime acolo. A coborât lent cele câteva trepte de marmură în marea sală pictată de Sabin Bălașa, s-a oprit o clipă în fața noastră, ne-a aruncat o privire scurtă și încruntată pe sub sprâncenele-i stufoase și apoi a pornit agale spre ieșire. Bondocul țigănos, total surprins, nici nu l-a salutat - cine nu-l cunoștea pe academician? -, iar eu eram prea ocupat să mă rățoiesc la el ca s-o mai fac. - Dar liniștiți-vă
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
sovietice.Tot atunci Andre Gide făcea următoarele reflecții în Jurnalul său:”Mi-e groază de greu, astăzi, să mă interesez de artă.Totuși, am reluat de la început, La condition humaine.cartea aceasta, care, citită în revistă, mi se păruse excesiv de stufoasă, greu abordabilă de atâta bogăție și aproape de neînțeles, din cauza complexității ... mi se pare, recitind-o pe nerăsuflate, perfect de clară, ordonată în neorânduială, de o inteligență admirabilă și cu toate acestea( vreau să spun: în pofida inteligenței), adânc înfiptă în miezul
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357860_a_359189]
-
așa ... cine mai știe?! Și, în vremea asta, Thomas, care se întorsese dintr-una din călătoriile lui misterioase, o întreba pe Licurișca ce s-a mai întîmplat cu Vascodagama și cu iubirea vieții lui tomnatice, Afrodita, dar poveștile erau mai stufoase decît credeam noi, care asistam la ele ca la niște telenovele fără sfîrșit și în curînd aveam să aflăm toate amănuntele, pentru că pe pod rula un nou episod, tragico-comic de data asta, cu vagi influențe din “Don Quijote” de Cervantes. 42
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
sovietice.Tot atunci Andre Gide făcea următoarele reflecții în Jurnalul său:”Mi-e groază de greu, astăzi, să mă interesez de artă.Totuși, am reluat de la început, La condition humaine.cartea aceasta, care, citită în revistă, mi se păruse excesiv de stufoasă, greu abordabilă de atâta bogăție și aproape de neînțeles, din cauza complexității ... mi se pare, recitind-o pe nerăsuflate, perfect de clară, ordonată în neorânduială, de o inteligență admirabilă și cu toate acestea( vreau să spun: în pofida inteligenței), adânc înfiptă în miezul
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357970_a_359299]
-
Dorea să fie independent din acest punct de vedere. Nu trebuia decât pentru lucruri mai mari să meargă să se împrumute la vecini sau la cei mai avuți și cu mai multă experiență în agricultură. Moș Constantin avea o mustață stufoasă pe care îi plăcea să și-o răsucească de parcă dorea să străpungă cerul cu vârfurile sale. Era un bărbat înalt, cu o față roșcovană. Și la cei șaizeci și cinci de ani trecuți ai săi, tot se mai simțea în trupul său
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
nu tocmai înalt, dar vânjos, purta o pufoaică cenușie, cu umerii năpădiți de ninsoare, și o căciulă neagră, cu marginile roase, de sub care se iveau în dreptul tâmplelor smocuri zburlite de păr coliliu. Avea niște ochi mici, spălăciți, și o mustață stufoasă, plină de promoroacă. Se oprise clipind des, ezitând, întrebându-se, poate, dacă nimerise acolo unde își propusese. Pe ușa neînchisă cum trebuie în urma lui continuau să se reverse înăuntru valuri de aer înghețat. Atunci îl auzisem pentru prima oară în
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
au copt harbujii pe ogor. Sub cerul nesfârșit și gol Se-adună graurii în stol. Vin și brotacii săltăreți Sub florile de castraveți, Se pregătesc de festival C-un cântec nou, original. Se-aleargă razele pe jos; În umbra teiului stufos Pășește-un țap cu ochi de drac, În frac și în bocanci de lac. Privește lumea ca un zeu, Cu șarm de țap și cu tupeu, Apoi se-oprește pe un dâmb Și unui gând zâmbește strâmb. Răsună în salcâm
ȚAPUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357756_a_359085]
-
pe capra trăsurii, lângă conducătorul ei, eram fericit. Vizitiul tresărise din moțăială simțindu-mi apropierea și își ridicase ușor, elegant, pălăria cu calotă ovală și borurile răsfrânte. Avea ochi roșii, poate de nesomn, și mult păr cărunt în dreptul tâmplelor. Favoriții stufoși îi coborau până sub pomeții obrajilor. Figura lui mi se păruse cunoscută, ceea ce nu mă mirase deloc, fiindcă odinioară avusesem destule cunoștințe printre birjari. Uica Livi obișnuia, când mai răsărisem puțin, să mă trimită pe mine să-i aduc trăsura
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
cal... Dar, tot aleargă caruselul Destinului viclean și amoral. Vă e rostu-mbujorat și viu, Și-n spargul nopții, moale blândețe. Copil cărunt azi, nu mă abțiu Să-mprumut din voi o tinerețe. Eram vijelie și zburdând Cu voi, răscoleam nopți stufoase, Iar acordeonul meu cântând Vă schimba în globuri de mătase. Am astăzi zborul împietrit. Se pierde părul, parcă și pasul... Prin secole ce-am absolvit Și-a pierdut și-acordeonul glasul. Primim o viață cu un cost Și-un dezechilibru
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]
-
filologice că este printre puținii umaniști din zilele noastre care are idei personale, care știe să facă fuziunea între ceea ce se vede, se aude, se scrie în ultima vreme. ,, Metafore care țin de mână ideile să nu rătăcească,, ( titlu cam stufos dar care nuanțează patima perană a poetului Al. Florin Țeme) aduce într-o singură uniune tipic editorială, diversitatea ideilor pentru care , în subsidiar, se duc adevărate bătălii de gen, contemporane . Cartea de față este o mostră de eleganță a discursului
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359567_a_360896]
-
filologice că este printre puținii umaniști din zilele noastre care are idei personale, care știe să facă fuziunea între ceea ce se vede, se aude, se scrie în ultima vreme. ,, Metafore care țin de mână ideile să nu rătăcească,, ( titlu cam stufos dar care nuanțează patima perană a poetului Al. Florin Țeme) aduce într-o singură uniune tipic editorială, diversitatea ideilor pentru care , în subsidiar, se duc adevărate bătălii de gen, contemporane . Cartea de față este o mostră de eleganță a discursului
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359566_a_360895]
-
mijloacele discursive și de manierele și tehnicile în care aceste mijloace acționează în sfera publică depind, în mare măsură, rezultatele finale, acestea având posibilitatea de a modifica intenții, atitudini, opinii și chiar sentimente! În întregul ei, în ciuda unei structuri cam stufoase, cartea Danielei Gîfu nu deraiază de la tema abordată, oferind o mare diversitate de informații, unele inedite chiar și cunoscătorilor, din domeniul încă atât de puțin cercetat - al comunicării și relaționării în spațiul public! Eugeniu NISTOR Târgu-Mureș 5 februarie 2014 Referință
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
o mișcare abilă și probabil îndelung exersată și continuă să molfăie combinația de mici, pâine și muștar, pe care și-o îndesa conștiincios în gură. Privirea-i izvorâtă din ochii mici înconjurați de cearcăne și umbriți din belșug de sprincenele stufoase, ba se plimba distrată pe chipurile arse de soare și transfigurate de efortul depus în procesul de masticație, ale comesenilor săi, ba se cobora instinctiv pe cartonul cu mici, pentru a oferi informații precise mâinii, privind locul spre care trebuie
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
o mișcare abilă și probabil îndelung exersată și continuă să molfăie combinația de mici, pâine și muștar, pe care și-o îndesa conștiincios în gură. Privirea-i izvorâtă din ochii mici înconjurați de cearcăne și umbriți din belșug de sprincenele stufoase, ba se plimba distrată pe chipurile arse de soare și transfigurate de efortul depus în procesul de masticație, ale comesenilor săi, ba se cobora instinctiv pe cartonul cu mici, pentru a oferi informații precise mâinii, privind locul spre care trebuie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
o mișcare abilă și probabil îndelung exersată și continuă să molfăie combinația de mici, pâine și muștar, pe care și-o îndesa conștiincios în gură. Privirea-i izvorâtă din ochii mici înconjurați de cearcăne și umbriți din belșug de sprincenele stufoase, ba se plimba distrată pe chipurile arse de soare și transfigurate de efortul depus în procesul de masticație, ale comesenilor săi, ba se cobora instinctiv pe cartonul cu mici, pentru a oferi informații precise mâinii, privind locul spre care trebuie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
început de chelie grăbea pasul.In mâna avea o servietă neagră pe care o țară cu mare efort.Fata îi era rasă bine cu briciul,iar trăsăturile trădau un om blând dar perspicace.Ochii erau apărați pe arcada de sprâncene stufoase puțin cenușii,care erau umbrițe de o pălărie poate cam mare pentru el.Facea pași mari,aproape imposibili ca să ajungă la timp.Se opri în fața unei uși masive din lemn cu balamale din fier rezistente și privind în ansamblu, intră
KARON,CAP 11 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360151_a_361480]
-
talie mai mare. Lupii din Europa au culoarea dominantă cenușiu. Urechi relativ mici și ridicate. Dentiția completă, având 42 de dinți, premolarul 4 și molarul 1 deosebit de bine dezvoltați, iar caninii pot atinge 35 mm. Coada relativ lungă și stufoasă. Animale digitigrade, calcă pe pernițele degetelor și au unghii puternice neretractile. Lupii trăiesc în haiticuri cu o ierarhie puternică. Haiticul este o unitate familială care este compusă de obicei din doi sau mai mulți adulți, puii perechii conducătoare și supraviețuitorii
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
colaborare între Guvern și părțile interesate, prin intermediul instrumentelor digitale; ● la nivelul societății civile se resimte o lipsă a procedurilor de bugetare participativă și a unor spații dedicate activităților societății civile; ● legislația prezintă vulnerabilități (recuzita normativ-juridică de reglementare este una stufoasă, disparată, neunitară și văduvită de proceduri simplificate/standarde legale, prin care poate fi eficientizată modalitatea de implementare); ● comunicarea intra și inter instituțională este deficitară; ● persoanele cu dizabilități nu au acces echitabil la consultări publice; ● este evidentă o nevoie acută de îmbunătățire
STRATEGIE din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296729]
-
Acasa > Versuri > Farmec > HAI ODATĂ, MOȘ CRĂCIUNE! Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului HAI ODATĂ, MOȘ CRĂCIUNE! Ce cojoc are moșneagul, Mai mare decât un munte! Iar sprâncenele stufoase I se întâlnesc sub frunte. Și-a tras cizmele-mblănite Ca să aibă-n tălpi căldură; Sacul l-a zvârlit pe spate, Dar și-un colț din barba sură! Și-uite-așa, prin fulgii aspri, Urcă-un deal, coboară-o vale, Apoi peste
HAI ODATĂ, MOŞ CRĂCIUNE! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340306_a_341635]
-
gândește prea puțin cu voce tare. Când nu știi să propui un traseu cognitiv care dezvoltă raționamente treptat, faci ce fac mulți profesori cotați bine la bursa părerismelor din cartier: creezi senzația că ”e mult de lucru”, că programele sunt ”stufoase”, că oboseala temelor pentru acasă este criteriul reușitei, că, desigur, copilul are nevoie de meditații. Că să camuflezi și mai bine lipsa de pedagogie și cultură în general, te străduiești să fii sever, să disciplinezi și să rușinezi comportamente cât
Fă liniște, că deranjezi! () [Corola-blog/BlogPost/338313_a_339642]
-
în clasă. A avut cu ani în urmă și 40, dar atunci nu a simțit. Atunci, copiii erau „altfel”. Este una dintre sursele de stres ale profesorilor români. Pregătiți într-un sistem rigid și autoritar, au de predat după programe stufoase unor copii a căror minte funcționează astăzi în cu totul alt mod. Astăzi, copiii asimilează informațiile spontan, vizual. Învață doar ceea ce îi interesează cu adevărat. Au un nivel mare de anxietate și le este greu să stea un ceas într-
AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România () [Corola-blog/BlogPost/338308_a_339637]
-
viața reală, ei sunt înconjurați de gadgeturi, informațiile circulă foarte rapid, multe lucruri se gestionează vizual, nu mai stau ei liniar să și le explice”, a văzut Oana Moraru. Școlile, în schimb, s-au schimbat prea puțin. Materia e la fel de stufoasă ca acum 20 de ani și profesorii continuă s-o predea în mod liniar, cu definiții și sublinieri, așa cum au făcut-o și predecesorii lor. Așa se face că profesorii predau azi, ca regulă, așa cum li s-a predat și
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
puțini din cei care n-au predat pot s-o înțeleagă - și care, în conjuncție cu confuziile legate de autoritatea pierdută, cu inadecvarea dintre modul standard de predare și nevoile copiilor, cu nerăbdarea lor și iritanta lor neatenție, cu programa stufoasă - și obligatorie -, cu grijile financiare, cu statutul marginal în societate, cu presiunile părinților, cu dogmele unui învățământ de secol XX, duc la burnout. Un burnout care în 10, 20 sau 30 de ani modelează atitudinea profesorilor față de copiii noștri. Al
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
pentru că rezultatul nu depinde doar de ce fac ei Sorina Petrică, psiholog La toate astea se mai adaugă ceva: sistemul de evaluare. Profesorii români pot fi validați profesional, pentru a-și câștiga statutul și a-și recâștiga self-esteem-ul, pe o programă stufoasă, pentru care orele sunt mereu insuficiente, și pe rezultatele obținute, în baza acestei programe, de un număr mare de elevi. Dar rezultatele nu pot fi întotdeauna controlate de ei, așa cum nu pot fi controlate nici de către copii, spune Sorina Petrică
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]