522 matches
-
CAPITOLUL II ELEMENTE DE IDENTIFICARE Orașul Breaza este localizat în partea de sud a munților Bucegi și Gârbova, în zona mediană a Subcarpaților Prahovei, fiind mărginit la nord de Depresiunea Comarnic-Talea (V. Mihăilescu, 1969), ce face parte din șirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Câmpina, depresiune subcarpatică externă. La est și la vest sunt două șiruri de dealuri subcarpatice ce constituie o prelungire spre sud a munților. În est dealurile: Podu Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu formează
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în partea de sud a munților Bucegi și Gârbova, în zona mediană a Subcarpaților Prahovei, fiind mărginit la nord de Depresiunea Comarnic-Talea (V. Mihăilescu, 1969), ce face parte din șirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Câmpina, depresiune subcarpatică externă. La est și la vest sunt două șiruri de dealuri subcarpatice ce constituie o prelungire spre sud a munților. În est dealurile: Podu Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu formează hotarul cu localitatea Șotrile, iar în vest dealurile: Lazului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a Subcarpaților Prahovei, fiind mărginit la nord de Depresiunea Comarnic-Talea (V. Mihăilescu, 1969), ce face parte din șirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Câmpina, depresiune subcarpatică externă. La est și la vest sunt două șiruri de dealuri subcarpatice ce constituie o prelungire spre sud a munților. În est dealurile: Podu Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu formează hotarul cu localitatea Șotrile, iar în vest dealurile: Lazului, Vrăbiești, Strajiștea, Gurga și Răgman formează interfluviul dintre Prahova și Provița, în timp ce
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
hotarul cu localitatea Șotrile, iar în vest dealurile: Lazului, Vrăbiești, Strajiștea, Gurga și Răgman formează interfluviul dintre Prahova și Provița, în timp ce culmile dealurilor Surdești, Borungoci și Corneanca îi determină hotarul, în vest, față de comuna Adunați și satul Fricoasa. Această unitate subcarpatică prezintă aspectul unui ansamblu de culmi deluroase cu înălțimi ce variază între 300-400m și 800-900m. Sub nivelul general al culmilor se schițează mici arii depresionare, dintre care unele abia conturate. Puternic fragmentat și mai puțin ordonat geografic, relieful Subcarpaților Prahovei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
4,1-5km/km2 și mai mari de 5km/km2 relevă o accentuată activitate a organismelor torențiale generate, pe de o parte de nivelul de bază scăzut reprezentat de Prahova, precum și de varietățile litologice. - Mai mult ca oriunde însă, în sectorul subcarpatic al Prahovei se remarcă printr-o serie de trepte - terasele Prahovei. Prahova a retezat aici, la diferite niveluri, roca de bază. Peste acest pat s-a depus o cuvertură de material aluvial în care pot fi recunoscute rocile pe care
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cuvertură de material aluvial în care pot fi recunoscute rocile pe care ea și afluenții săi le-au șlefuit înainte. Ele însoțesc cursul Prahovei până în câmpie, constituind totodată și o mărturie sigură a direcției de dezvoltare a văii în zona subcarpatică. Terasele nu au o desfășurare uniformă. La Comarnic treptele sunt mai greu de recunoscut, totuși, ele se pot identifica în linia versantului, între valuri largi de alunecare. Drumul din Comarnic spre Colțul Pietricelei sau cel care traversează valea Comarnicului îndreptându
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în raport cu suprafața bazinului care participă la alimentarea Prahovei, prin albia acestui râu se scurge anual un volum de 252mil. m3 apă. Dacă în cursul superior al Prahovei domină rocile carbonatate și, în aceste condiții râul are apa curată, în zona subcarpatică saliferă, compoziția chimică a apei se transformă devenind clorurată din grupa natriului, cu o minualizare în jur de 1-8g/l, caracter ce se menține până la vărsare. În aval de Azuga și trecând prin numeroase localități între care și Breaza, Prahova
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
lucrărilor de terasare și irigație. Aici se găsesc meri (60ha), peri (13ha), pruni (488ha), vișini și cireși, gutui. Versanții dealurilor fiind împăduriți cu păduri și pajiști pe o mare întindere, silvicultura, ca și zootehnia imprimă o notă caracteristică acestui peisaj subcarpatic. Codrii de fag, pădurea de foioase și de amestec îndeplinesc o funcție de echilibru a regimului precipitațiilor. De asemenea, pădurea, ca și vegetația ierboasă, fixează solul împiedicând degradarea terenurilor. 3. 6. FAUNA Sub aspect faunistic, zona analizată este central-europeană, ca întreg
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de fag, pădurea de foioase și de amestec îndeplinesc o funcție de echilibru a regimului precipitațiilor. De asemenea, pădurea, ca și vegetația ierboasă, fixează solul împiedicând degradarea terenurilor. 3. 6. FAUNA Sub aspect faunistic, zona analizată este central-europeană, ca întreg spațiul subcarpatic. Fauna de vertebrate a pădurilor este formată mai ales din păsări (mierla neagră, pițigoiul mare, graurul, țicleanul, cucul, ciocănitoarea pestriță, turturica, coțofana, gaița și unele răpitoare ca uliul porumbar, uliul păsărilor, șoimul rândunelelor) și mamifere (veverița, iepurele, jderul de pădure
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
provincia românească Transilvania. CAPITOLUL V CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE 5. 1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI Actuala cifră de 18189 locuitori atinsă în 2003, reprezintă rezultatul unui proces istoric îndelungat în urma căruia a fost populată regiunea, cu trăsături specifice întregului spațiu carpatic și subcarpatic al Munteniei, puternic influențată de cadrul economic și social s-a orientat pe linia unei evoluții generale permanent ascendente. Datele din sec. al XIX-lea de care dispunem (1835 și 1899) și apoi recensămintele secolului nostru oglindesc tocmai această evoluție
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
curenți transcarpatici în sec XVIII prin pasurile munților, au avut în regiunea văii Prahovei o amploare deosebită. Chiar orașul a fost populat în urma unei astfel de deplasări a mocanilor transilvăneni. Mai lesnicioase au fost deplasările din zona montană în zona subcarpatică și în cea de câmpie, barierele naturale fiind mai accesibile, chiar mai mult, terenurile favorabile agriculturii au oferit condiții prielnice pentru derularea unei migrații în zona colinară și la sud de aceasta. În concluzie, orașul Breaza, reflectă o permanentizare a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
suprafață de teren relativ întinsă cu o densitate locuibilă inegal distribuită și condiționată de o rețea de drumuri în mare parte în pantă, supusă degradărilor de versant și doar în mică parte modernizată. Orașul Breaza este amplasat în zona dealurilor subcarpatice, pe terasele înalte create de râul Prahova la ieșirea din zona montană. El se întinde în cea mai mare parte pe terasa de pe malul drept al Prahovei. În zona de terasă, localitatea s-a dezvoltat în mod uniform în zonele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cuprinde elemente de pe o rază mai mare si anume: covoare, țesături, broderii din borangic si bumbac, costume”de Breaza” și costume de tip “mocănesc”, sculpturi în lemn, obiecte de uz casnic cu ornamentatii și alte obiecte specifice așezărilor din zona subcarpatică prahoveană. Casa de cultură “Ion Manolescu” cuprinde o sală de spectacole de 300 de locuri, o sală de conferințe de 50 de locuri. În casa de cultură funcționează: -Biblioteca orăsenească -Expoziția de lucrări de artă din colecția “Nicolae Bărăscu” -Asociația
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
locuri. 2. Nistorești- Sala cu o capacitate de aproximativ 100 de locuri. De asemenea populația beneficiază și de servicii bancare prin C.E.C. și o filială BCR. CAPITOLUL VII ASPECTE DE GEOGRAFIE ECONOMICĂ 7. 1 CARACTERISTICI GENERALE Condițiile naturale specifice zonei subcarpatice prahovene în care s-a înfiripat Breaza, alături de importanța drumului de pe Valea Prahovei și a potecilor de plai, artere mari sau mici de circulație dintr-o parte în alta a Carpaților, au înlesnit dezvoltarea timpurie a unei activități economice. De
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
indiferent de afecțiuni. Este recomandat în orice perioadă din an, pentru odihna persoanelor surmenate, în cazul persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare și respiratorii în stare avansată, în nevroza astenică și la persoanele în convalescență. Stațiunile sunt prezente mai ales în zona subcarpatică la Bălțătești, Târgu Ocna, Sărata Monteoru, Slănic Prahova, Pucioasa, Olănești, Călimănești. Se adaugă, Buziaș și Lipova în Dealurile de Vest, Sovata în Depresiunea Transilvaniei, Ocna Șugatag în Depresiunea Maramureșului ș.a.. 3. Bioclimatul tonic-stimulent de munte este prezent mai ales în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Băi, Sâncrăieni, Băile Tușnad, Homorod, Biborțeni (Baraolt), Malnaș, Covasna, la care se adaugă cele din vestul țării, la Tinca, Lipova, Buziaș ș.a.. 2. apele minerale clorosodice provin din izvoarele minerale prezente în zona masivelor de sare, cu deosebire în zona subcarpatică. Cu o concentrație medie de 1-15 g/l, aceste ape sunt folosite, predominat, în cura internă, sub formă de inhalații, pulverizații și gargarisme, în special pentru tratarea afecțiunilor respiratorii. Exploatarea acestor ape se face la Sângeorz-Băi, Bălțătești, Slănic Moldova, Târgu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și o bogată vegetație subalpină (afin, ienupăr) și Masivul Rarău, cu relief ruiniform (Pietrele Doamnei), versanți abrupți (Popchii Rarăului, Piatra Șoimului, Piatra Zimbrului), peșteri (Peștera Lilieci) și văi in chei (Cheile Zugreni). Zona Neamțului ocupă un areal montan și unul subcarpatic, suprapuse în cea mai mare parte, județului Neamț, având o mare varietate de obiective turistice naturale, cultural-istorice, etnografice și economice. Cele mai importante obiective sunt: Masivul Ceahlău, cu abrupturi de peste 500 m, unde s-au individualizat polițe structurale și o
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Desigur, a trăit-o în imaginație, după părerea mea: nu a văzut nici un stâlp. Dar asta nu contează acum. Pentru el, a fost o experiență veritabilă. S.A.: În plus, o experiență cunoscută și în alte culturi din regiunea carpatică și subcarpatică. Cum ar fi această incredibilă coincidență, dacă e o coincidență, cu practicile înregistrate de misionarul catolic Bandinus XE "Bandinus" printre ceangăi. M.I.: Da. Nu cred că din punct de vedere istoric e așa de important dacă fondatorul hasidismului a vorbit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
și Kadîr, având o distribuție impresionantă (clasicii Beligan, Dinică, Uritescu, Moraru etc.) într-o sală arhiplină, chiar dacă prețul unui bilet a fost destul de piperat (25 de lei). Nici nu știu cum o astfel de piesă s-a rătăcit în micul meu oraș subcarpatic, de munte, vorba celebrului ploieștean. În afara avantajelor de a vedea o astfel de reprezentație live există și destule dezavantaje. Copii care nu văd, dar aud, bun prilej de a se înghionti și a comenta cu mami, râsul tipei din față
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
la 15 martie, a intrat în Cehoslovacia, iar peste o săptămână a cerut Poloniei portul Danzig și culoar de trecere către el. Și aceste fărădelegi nu rămân singulare. Ungaria - vecina noastră - care a ieșit din cadrul Națiunilor Unite - a anexat Ucraina subcarpatică. Cu alte cuvinte, granițele noastre, în special cele dinspre miază-noapte și de la apus, sunt în pericol. Așa se face că la 16 martie 1939 România a decretat mobilizare parțială... Ne-a chemat să i apărăm - în caz de nevoie - fruntariile
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
mie de metri. Chiar și făptura pământului arată aici deosebirea dintre Carpați și Subcarpați. Carpații sunt zidiți în mare parte din gresie. De aceea, apele sunt cum nu se poate mai limpezi și bune de băut. Din contra, fundul ulucului subcarpatic a fost odată plin cu lacuri sărate. Când lacurile s-au uscat, în urma lor a rămas sare, gips și nomol care se înfățișează acum în chip de clisă (argilă). De aceea, apele sunt pe acitulburi, sărate și rele de băut
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
județul Prahovei. Dealul Băicoi este ca un fel de val, care abia acum se înalță, iar mai spre câmpie (la Aricești) e pe cale să se ridice un deal nou de sub câmpie. Deocamdată ies pe acolo gazuri care se aprind”. “Depresiunea subcarpatică este ținutul celor mai vechi așezări omenești, unde locuitorii s-au îndesat foarte de timpuriu, având toate înlesnirile muntelui (lemne de foc, apă, izvoare sărate, livezi de fân, pometuri), dar fără asprimea climei. De aceea pădurile au pierit aici de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pământuri bune pentru agricultură și locuri de pășune pentru animale. În contextul migrațiilor, a unei epoci de instabilitate, prezența și frecvența așezărilor infirmă vechea opinie a istoriografiei românești despre retragerea și traiul autohtonilor în zonele de deal și de munte (subcarpatice), în timpul migrațiilor, opinie contrazisă de realitatea istorică.14 În ceea ce privește viața economică și socială, în perioada cuprinsă între retragerea aureliană și instalarea slavilor pe teritoriul Daciei (275-602), baza activității populației autohtone o constituia agricultura și creșterea animalelor. Acestor ocupații se adăugau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
etapă a culturii respective, în care se definesc principalele structuri social-politice ce se vor materializa în a doua etapă, între secolele IX-XI. Habitatul Majoritatea locuințelor din spațiul (arealul) românesc sunt situate în zonele de câmpie și mai rar în zonele subcarpatice. Dintre cele 250 de localități cercetate, unele au fost studiate integral: Comana de Jos (jud. Brașov), Fundu Herții (jud. Botoșani), Izvoare-Bahna (jud. Neamț), Dodești (jud. Vaslui), Hansca-Chișinău. Au fost cercetate apoi peste 100 de necropole (cimitire) de inhumație, birituale și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pescuitul în lunca râurilor și în Dunăre. Multe așezări sunt și în câmpia Olteniei și Munteniei, unde codri întinși ofereau luminișuri încăpătoare. În acele vremuri de pericole și invazii străine, pădurile reprezentau un adăpost sigur țăranilor din obști. În zona subcarpatică din Oltenia și Muntenia, așezările erau mai rare, dar fiind locuri ferite (de primejdii) erau intens locuite. Aceeași era situația în Banat și Maramureș, în secolele VII-X, în câmpia Crișanei-Arad, Bihor, Satu Mare și, în secolele XI-XIII, în Podișul Transilvaniei, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]