811 matches
-
culturi organizaționale sănătoase bazată pe valori, atitudini, credințe, norme, tradiții și obiceiuri formate de-a lungul timpului, care să coreleze pozitiv cu motivația superioară de învățare a elevilor și cu satisfacția profesională a cadrelor didactice; împletitrea și unitatea valorică a subculturilor oganizaționale (a cadrelor didactice, a elevilor, managerială); crearea unui climat organizațional adecvat pentru obținerea de performanțe crescute. Acesta din urmă are un rol deosebit de important în mediului școlar, înțelegându-se fenomenul de grup și de psihologie colectivă care se referă
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
alți deficienți de auz (cum ar fi cei care și-au pierdut auzul mai târziu) care nu folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare, dar se bazează pe diferite adaptări comunicative. Se pune întrebarea dacă cultura surzilor este o subcultură sau o cultură distinctă? În lume există mai multe culturi ale surzilor. Ele implică o legătură dintre comunitățile de surzi. Cultura lor le oferă o cale de a contracara părerile lumii despre ei, influențate de alții. Surzii au trăit multă
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
istoriei ca un mod de înțelegere a vieții lor. La început, ideea de ,,cultură a surzilor” a produs anxietate și controverse despre limbaj. Oare limbajul gestual este într-adevăr un limbaj sau dacă ,,cultura surzilor” este o cultură sau o ,,subcultură”? Ar fi ușor să respingem aceste conflicte ca exemple de negare sau să concludem că, atunci când ne aflăm în fața unui vocabular nou, pentru a-i descrie pe surzi, să ne lovim de anxietatea lor față de schimbare. Însă, privind înapoi la
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
conflictul normativ cu standardele comportamentale ale comunității. Din perspectivă sociologică, devianța nu se confundă cu nonconformitatea; ea se referă la nonconformitatea cu normele sociale generale, dar implică și conformarea cu normele proprii unui subgrup social sau cu cele ale unei subculturi. Devianța include acele comportamente care se abat de la sau intră în conflict cu standardele acceptate social sau cultural în cadrul unui grup. Devianța este un fenomen cu o etiologie complexă și o simptomatologie extrem de diversă, care se pretează la multiple abordări
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
unele pe altele, chiar dacă un singur cercetător nu le poate conduce simultan pe amândouă. Făcând studiul diferențelor și al specificităților, trebuie să evităm obstacolul care ar consta în izolarea mai mult sau mai puțin artificială în sânul unei societăți a subculturilor, cu valorile, riturile și folclorul lor propriu. Această imperfecțiune culturalistă produce imaginea unei societăți fărâmițate, realizată dintr-o colecție de comunități, fiecare murmurând sau strigându-și pretenția de adevăr. Epoca actuală se caracterizează, pentru fiecare individ, dintr-un du-te
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Împreuna cu alți 14 cursanți - 13 români și o italiancă - am conștientizat că interculturalitatea presupune toleranță și prietenie, acceptare, dar și asimilare a valorilor celorlalți, comunicare și cunoaștere; tradiții și preferințe culinare, cultură și civilizație, imagologie și individualitate, arte și subcultură, prezent și trecut, educat, educator și autodidact. Din acest motiv, apreciez la cursul pe care l-am urmat - „Cum să Îmbunătățim pregătirea În viață, Încă de la vârste fragede, pe tema interculturalității, cum să Îi formăm pe profesori În acest sens
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Nicu CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93098]
-
mult decât ai nevoie. Problemele cele mai usturătoare generate de această eră a consumului sunt accentuarea poluării, promovarea unor stiluri de viață nesănătoase, creșterea enormă a decalajelor nivelurilor de trai și poate cea mai importantă dezintegrarea comunității prin promovarea unei subculturi care anulează conștiința și în mod paradoxal chiar libertatea. Puțini au curajul să spună nu comodității pentru a ieși dintr-un sistem care epuizează și alienează individul obișnuit, aspirat într-un vârtej al nonvalorilor. Asta nu înseamnă că comunitatea amish
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
din Nord-Pas-de-Calais ALTERITATE, STRĂIN, TOTALITARISM RICHARD Michel Profesor agregat de filosofie, conferențiar la Școala superioară de comerț din Nantes FRATERNITATE RIVIERE Claude Profesor emerit de antropologie la Universitatea Paris V CLAN, DIFUZIUNE/DIFUZIONISM, ETNIE, ETNOCID, EXOTISM, MELTING POT, NEAM, SINCRETISM, SUBCULTURĂ, TRIB, TRIBALISM, VIOLENȚĂ ROBERT Martine Conferențiar, științe economice, Universitatea Aix-Marsilia III ECONOMIE ȘI CULTURĂ (În colaborare cu GRANIER Roland) ROGER Antoine Conferențiar, științe politice, Institutul de științe politice din Bordeaux NAȚIONALISM, POPOR SECA Jean-Marie Conferențiar, psihologie socială, Universitatea Versailles-Saint-Quentin-en-Yvelines ATRIBUIRE
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de-acum despre Lucky Luke și mesajul său”. Credem că aceasta este data la care termenul a intrat În limba franceză. ν Noul cuvânt se definește prin opoziție cu cultura dominantă, considerată a fi o cultură de clasă cu, eventual, subculturi care desemnează cultura unor subgrupuri sau a unor minorități din cadrul societății. Se introduce astfel o dimensiune strategică, iar unele dintre temele avansate sunt incluse astăzi În „mașina” ordinii În vigoare, În general pentru a servi drept supape. O lungă tradiție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În „milenii de hominizare și de umanizare a omului”. Astfel, grupurile rebele și reticente față de impunerea de norme și de modele dominante (culturale, economice, politice, religioase, sociale), care adună În rândurile lor (uneori) indivizi ce-și scot În evidență diferențele (subculturile), se multiplică astăzi la scara Întregii planete, o dată cu evenimentele care o afectează. Acesta este contextul În care bisexualii, homosexualii, lesbienele, dar și anarhiștii, feministele, ecologiștii, libertarii și alți „altermondialiști” din primii ani ai secolului XXI, luptând cu toții Împotriva unificării societății
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
La Contre-culture: Etats-Unis, années 60. La naissance de nouvelles utopies, Paris, Autrement. TOURAINE Alain (1996), „Contre-culture”, in Encyclopaedia universalis: Corpus, vol. 6, Paris, pp. 478-480 (prima publicare a acestui articol: 1974). Φ Alienare, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Devianță, DOMINAȚIE, Marginalitate/marginalizare, Subcultură Control socialtc "Control social" Φ Devianță, DREPT ȘI CULTURĂ, INTEGRARE, Normă, SOCIALIZARE Convenții (socio-economia Î)tc "Convenții (socio‑economia ~)" Ideea de convenție a luat naștere În afara domeniului socio-economic. De exemplu, pentru filosofia analitică anglo-saxonă, așa cum o cunoaștem din cercetările lui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
separă Încă de clasele cele mai de vază. Îndoielile care Îi chinuie nu sunt niciodată cu totul exorcizate. Pe de altă parte, camarazii de odinioară Îi indispun, poate, iar plăcerile cele mai simple le scapă printre degete. Coexistența mai multor subculturi creează așadar probleme, cu atât mai mult cu cât sistemele de reglementare puse la punct nu sunt neapărat compatibile, eterogenitatea comportamentelor (sau, pentru a relua titlul uneia dintre lucrările lui Pierre Bourdieu, „distincția”) fiind perceptibilă În discurs, la nivelul condițiilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Culture, Chicago, The University of Chicago Press (prima ediție americană: 1981). Φ Aculturație, Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Contracultură, Culturalism, CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DREPT ȘI CULTURĂ, ECONOMIE ȘI CULTURĂ, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), MULTICULTURALISM, Patrimoniu cultural, Sociabilitate, SOCIALIZARE, Subcultură Cultură și dezvoltaretc "Cultură și dezvoltare" În urma eșecurilor repetate ale modelelor și proiectelor de dezvoltare din numeroase țări din Sud, dimensiunea culturală a devenit un obiect de reflecție pentru ansamblul științelor sociale. În perioada anilor ’80, ca urmare a crizelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
frustrări este plictisul metafizic devastator, sugestiv pus În scenă, În anii ’60, de câteva filme ale lui Michelangelo Antonioni. În acest sens, rock-ul și diversele curente care Îi succedă pot fi privite ca niște culturi ale consumatorilor nemulțumiți. Apariția subculturilor avea să exprime starea confuză și frustrarea relativă a indivizilor care nu au acces la toate obiectele comercializate, dar care sunt profund influențați de un mod de viață și de un anumit tip de reprezentări. Aceste curente au generat, adesea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
posibilă Înflorire și un cocon, chiar dacă se dezvoltă prin alte practici. Culturile de masă vor fi din ce În ce mai mult o oglindă a ceea ce simt „tinerii” și un discurs comercial prost mascat despre distracție, fun, plăcere și viața cool. Rock-ul și subculturile care Îi urmează vor reproduce mereu aceste contradicții. În sânul lor vor apărea momente de ruptură, de contestare și de integrare. În acest sens, mișcările muzicale sunt foarte adaptate la era comunicării planetare și la diversitatea culturală. Ele permit integrarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
definit, ceea ce le accentuează caracterul universal. Asigură fiecăruia un spațiu pentru exprimarea de sine Într-un univers serial. Constituie, pentru industria audiovizualului, un rezervor de noutăți: „Furnizând un spațiu social pentru experimentarea și diferențierea În raport cu o societate considerată prea conformistă, subculturile erau menite să devină motorul consumului” (ibidem, p. 79). Într-un moment istoric dat (În principal anii ’60 și ’70), cu rock-ul și cu tot ce Îl Înconjura, interesele tineretului și ale mișcărilor de emancipare a minorităților (tineri, negri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înseamnă, pentru muzicienii underground, să se dezbare de o identitate flotantă, prost croită. Înseamnă de asemenea că aceste minorități sunt profund anomice Încă de la constituire, prin Însăși originea membrilor lor. Acest lucru explică tonalitatea emoțională, furioasă, violentă și disidentă a subculturilor. Astfel de minorități (techno, rap, rock) se opun atât maselor anomice care admiră idoli, cât și ansamblurilor nomice (familie, școală, slujbă, partide), prea convenționale și conformiste din punctul lor de vedere. Obiectivul lor principal este să inverseze procesul de influențare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a inegalității rasiale unei minorități de indivizi „de rasă albă” dotați cu o „gândire În clișee”, legată de tulburări de personalitate care, se presupunea, ar explica iraționalitatea „prejudecăților” lor. Era un mod de a vedea În rasism o trăsătură proprie subculturii patologice a unei minorități albe de purtători presupuși ai unor prejudecăți superioare ca număr și intensitate celor ale mediei populației. Viziune destul de optimistă asupra rasismului ca fenomen minoritar, identificabil ca atitudine extremistă, semn ă pentru unii specialiști activiști ă de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1994), La Communauté des citoyens. Sur l’idée moderne de nation, Paris, Gallimard. — (1998), La Relation à l’autre. Au cœur de la pensée sociologique, Paris, Gallimard. Φ ALTERITATE, CETĂȚENIE, COLONIALISM, Comunitate, Cosmopolitism, DREPTURILE OMULUI, NAȚIONALITATE (codul Î), NAȚIUNE, XENOFOBIE Subculturătc "Subcultură" În vreme ce termenul de subcultură (specific regiunii Franche-Comté sau Legiunii Străine, de exemplu) trimite la un ansamblu coerent de norme, credințe și valori și, pe de altă parte, de atitudini, comportamente și stiluri de viață Împărtășite de o populație care are
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
citoyens. Sur l’idée moderne de nation, Paris, Gallimard. — (1998), La Relation à l’autre. Au cœur de la pensée sociologique, Paris, Gallimard. Φ ALTERITATE, CETĂȚENIE, COLONIALISM, Comunitate, Cosmopolitism, DREPTURILE OMULUI, NAȚIONALITATE (codul Î), NAȚIUNE, XENOFOBIE Subculturătc "Subcultură" În vreme ce termenul de subcultură (specific regiunii Franche-Comté sau Legiunii Străine, de exemplu) trimite la un ansamblu coerent de norme, credințe și valori și, pe de altă parte, de atitudini, comportamente și stiluri de viață Împărtășite de o populație care are propriile sale caracteristici În interiorul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cât atitudinile de provocare, chiar și atunci când această provocare are un rol de protecție, pot distruge solidaritățile existente, iar tinerii Îmbătrânesc și viziunile sau așteptările lor evoluează. Raportul de includere Într-un ansamblu cultural Evident, folosirea termenilor de cultură sau subcultură depinde de punctul de vedere mai mult sau mai puțin cuprinzător ales de observator (o cultură regională nu este subcultură decât În raport cu cultura națională, iar cea a bandelor de skinheads numai prin raportare la standardele urbane), de omogenitatea populației În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îmbătrânesc și viziunile sau așteptările lor evoluează. Raportul de includere Într-un ansamblu cultural Evident, folosirea termenilor de cultură sau subcultură depinde de punctul de vedere mai mult sau mai puțin cuprinzător ales de observator (o cultură regională nu este subcultură decât În raport cu cultura națională, iar cea a bandelor de skinheads numai prin raportare la standardele urbane), de omogenitatea populației În cauză (orice melting pot este un conglomerat de culturi diverse) și de suma trăsăturilor culturale convergente care permit definirea unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care permit definirea unei identități de grup, În ciuda interferențelor generate de faptul că aparținem Întotdeauna mai multor medii sau ansambluri simultan (de exemplu, etnic: peul, iar religios: tidjane, În cadrul culturii din Guineea actuală), pe care antropologul le consideră În general subculturi. Tineretul muncitor catolic de după război a dezvoltat un tip de subcultură care ținea simultan de cultura tinerilor, de cultura proletară, de cultura catolică, de cultura populară și de cultura franceză. O anumită jati are valori și comportamente ce o definesc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
faptul că aparținem Întotdeauna mai multor medii sau ansambluri simultan (de exemplu, etnic: peul, iar religios: tidjane, În cadrul culturii din Guineea actuală), pe care antropologul le consideră În general subculturi. Tineretul muncitor catolic de după război a dezvoltat un tip de subcultură care ținea simultan de cultura tinerilor, de cultura proletară, de cultura catolică, de cultura populară și de cultura franceză. O anumită jati are valori și comportamente ce o definesc, În calitatea sa de castă, ca pe o subcultură În interiorul Indiei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tip de subcultură care ținea simultan de cultura tinerilor, de cultura proletară, de cultura catolică, de cultura populară și de cultura franceză. O anumită jati are valori și comportamente ce o definesc, În calitatea sa de castă, ca pe o subcultură În interiorul Indiei. În cadrul culturii țigănești, un cumul de trăsături specifice permite distingerea subculturii manouche. În cultura civică sau politică, obiect al consensului unei majorități la nivel național, dobândită prin socializare și al cărei concept a fost elaborat În special de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]