468 matches
-
și că trebuie să perceapă „țările occidentale ca pe niște mentori, încercând să urmeze calea occidentală a dezvoltării pentru a atinge modernitatea” (So, 1990, p. 96). Pentru a reda starea țărilor lumii a treia, Frank propune conceptul de dezvoltare a subdezvoltării, dezvăluind faptul că „subdezvoltarea nu e o condiție naturală, ci un artefact creat de lunga istorie a dominației coloniale” (So, 1990, p. 96). Pentru subdezvoltare, Frank propune așadar o „explicație externă”. Întârzierea nu poate fi explicată, apreciază el, prin feudalism
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
perceapă „țările occidentale ca pe niște mentori, încercând să urmeze calea occidentală a dezvoltării pentru a atinge modernitatea” (So, 1990, p. 96). Pentru a reda starea țărilor lumii a treia, Frank propune conceptul de dezvoltare a subdezvoltării, dezvăluind faptul că „subdezvoltarea nu e o condiție naturală, ci un artefact creat de lunga istorie a dominației coloniale” (So, 1990, p. 96). Pentru subdezvoltare, Frank propune așadar o „explicație externă”. Întârzierea nu poate fi explicată, apreciază el, prin feudalism sau tradiționalism pentru că țări
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
96). Pentru a reda starea țărilor lumii a treia, Frank propune conceptul de dezvoltare a subdezvoltării, dezvăluind faptul că „subdezvoltarea nu e o condiție naturală, ci un artefact creat de lunga istorie a dominației coloniale” (So, 1990, p. 96). Pentru subdezvoltare, Frank propune așadar o „explicație externă”. Întârzierea nu poate fi explicată, apreciază el, prin feudalism sau tradiționalism pentru că țări precum China sau India erau țări avansate înainte de a intra în starea colonială (în secolul al XVIII-lea). Experiența colonială și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
naționale au devenit, astfel, orașe-satelit ale metropolei occidentale. Aceste orașe-satelit devin, la rându-le, un fel de metropole coloniale pentru orașele provinciale, care, la rândul lor, au orașe locale ca sateliți. (So, 1990, p. 96). A.G. Frank enunță, astfel, mecanismul subdezvoltării, identificat tocmai în lanțul de relații metropolă-sateliți. Lanțul de constelații metropole-sateliți este folosit pentru a extrage surplusul economic din satele lumii a treia spre capitale locale, spre capitale regionale, spre cele naționale și, în fine, spre metropolele țărilor occidentale. (So
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Prin urmare, 72 de ore pe zi ar trebui să lucreze un agricultor pentru a echivala munca unui muncitor industrial din metropolă. A.G. Frank a evidențiat, iată, că procesul istoric (transferul surplusului economic) care generează dezvoltare economică în Apus generează subdezvoltare în țările lumii a treia. În al doilea rând, munca din periferie încorporează mari impozite, a căror valoare este externalizată în schimburile cu metropola, fiind pierdută, astfel, pentru societățile locale din „periferie”. Să sintetizăm, în fine, ipotezele lui Frank, urmând
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de onestitate erau condamnate. Declinul afacerilor le aducea rușine strămoșilor.” (apud So, 1990). Dezvoltarea în lumina teoriei sistemului mondial modern Dezvoltare sau expansiune. Centru-periferie Wallerstein explică dezvoltarea ca proces corelativ al nașterii și expansiunii sistemului mondial modern, astfel încât dezvoltarea și subdezvoltarea par a fi fețele unuia și aceluiași proces: expansiunea sistemului capitalist modern. Acesta se naște și se mondializează, doar că mondializarea sistemului nu înseamnă și mondializarea dezvoltării. Din contră, expansiunea sistemului aduce după sine o stratificare a lumii în centre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Acesta se naște și se mondializează, doar că mondializarea sistemului nu înseamnă și mondializarea dezvoltării. Din contră, expansiunea sistemului aduce după sine o stratificare a lumii în centre, semiperiferii și periferii, astfel că același proces care aduce dezvoltarea unora determină subdezvoltarea altora. Teoria a urmat o deplasare a accentului de pe preocuparea pentru cercetarea nașterii și expansiunii sistemului mondial modern pe cea dedicată analizei sociologice a „semiperiferiilor”. În lumina teoriilor mondialiste, dominante în toată epoca modernă sunt nu procesele de dezvoltare, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de pe preocuparea pentru cercetarea nașterii și expansiunii sistemului mondial modern pe cea dedicată analizei sociologice a „semiperiferiilor”. În lumina teoriilor mondialiste, dominante în toată epoca modernă sunt nu procesele de dezvoltare, ci procesele de stratificare a lumii, însoțite de o subdezvoltare regională ca fenomen corelativ dezvoltării globale a sistemului însuși. Dezvoltarea sistemului nu înseamnă deci și dezvoltarea părților; din contră, aceasta antrenează o masivă subdezvoltare în ariile concentrice ale zonei nucleare numite și centrul sistemului. Dezvoltarea este maximă în centru, relativă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
epoca modernă sunt nu procesele de dezvoltare, ci procesele de stratificare a lumii, însoțite de o subdezvoltare regională ca fenomen corelativ dezvoltării globale a sistemului însuși. Dezvoltarea sistemului nu înseamnă deci și dezvoltarea părților; din contră, aceasta antrenează o masivă subdezvoltare în ariile concentrice ale zonei nucleare numite și centrul sistemului. Dezvoltarea este maximă în centru, relativă în semiperiferie și devine subdezvoltare în periferia sistemului. Teoria sistemului mondial este deci o teorie a stratificării mondiale a societăților în „centre”, „semiperiferii” și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării globale a sistemului însuși. Dezvoltarea sistemului nu înseamnă deci și dezvoltarea părților; din contră, aceasta antrenează o masivă subdezvoltare în ariile concentrice ale zonei nucleare numite și centrul sistemului. Dezvoltarea este maximă în centru, relativă în semiperiferie și devine subdezvoltare în periferia sistemului. Teoria sistemului mondial este deci o teorie a stratificării mondiale a societăților în „centre”, „semiperiferii” și „periferii”. Trăsătura distinctivă a noului sistem vizează unificarea unei „economii mondiale” cu o nouă „civilizație” („tehnologia capitalistă”). Această unificare reprezintă principala
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
taxe, confiscări, profituri ocazionale, prăzi, îngrădiri, dări), etc. Școala de la Binghamton și grupul de la CEPAL: Immanuel Wallerstein, A.G. Frank, S. Amin în chestiunea posibilității unei dezvoltări globale. Teoria „elevatoarelor”: M. Manoilescu Un A.G. Frank dovedește că în periferie efectul de „subdezvoltare” adus de expansiunea sistemului mondial îl depășește pe cel de „dezvoltare”. El numește acest proces „dezvoltarea subdezvoltării”, iar S. Amin, referindu-se la același aspect, vorbește despre „acumularea incapacităților dobândite”. Iată-ne dar, deja, în fața a două mari clase de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
A.G. Frank, S. Amin în chestiunea posibilității unei dezvoltări globale. Teoria „elevatoarelor”: M. Manoilescu Un A.G. Frank dovedește că în periferie efectul de „subdezvoltare” adus de expansiunea sistemului mondial îl depășește pe cel de „dezvoltare”. El numește acest proces „dezvoltarea subdezvoltării”, iar S. Amin, referindu-se la același aspect, vorbește despre „acumularea incapacităților dobândite”. Iată-ne dar, deja, în fața a două mari clase de teorii mondialiste: cele care-și au centrul în „Școala de la Binghamton” și cele croite în jurul grupului de la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Stratificarea mondială pune în discuție „un principiu general conform căruia, în cadrul unei interacțiuni sociale, micile diferențe inițiale sunt întărite, stabilizate și, cu timpul, devin tradiționale” (Wallerstein, 1990, p. 131). A.G. Frank subliniază acest lucru încă și mai răspicat: Dezvoltarea și subdezvoltarea economică sunt cele două fețe ale aceleiași monede. Amândouă sunt consecința necesară și reprezintă forme de manifestare contemporană a contradicțiilor interne proprii sistemului capitalist mondial” (apud Wallrstein, 1990, p. 131). Expansiunea implică deci, în mod necesar, o dezvoltare inegală și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de asistent social a fost scoasă din nomenclatorul de profesii, ea rămânând o simplă activitate funcționărească, redusă la simple ajutoare financiare pentru cei în nevoie. Sistemul specializat de servicii de asistență socială s-a degradat treptat din cauza unui proces de subdezvoltare cronică, presupunându-se că problemele individului pot fi rezolvate automat doar printr-un mecanism administrativ. Încă din primii ani ai tranziției, au fost gândite, în mediul academic și de cercetare, multiple forme de „terapii individuale și sociale” care să atenueze
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor servicii. Astfel, ONG-urile prin acreditarea lor, pot și trebuie să devină un partener credibil/serios al statului în furnizarea unor servicii specializate. Serviciile de asistență socială Serviciile de asistență socială în 1990 erau într-o fază de totală subdezvoltare, ele figurând mai mult ca deziderat al unei reforme viitoare. Dacă învățământul de asistență socială s-a dezvoltat foarte rapid după Revoluție, nu același lucru se poate spune despre serviciile publice de asistență socială. Multe dintre serviciile de asistență socială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
generatoare de venituri de piață mult mai sensibile decât cele salariale la acțiunea mecanismelor pieței; scăderea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin sistemul de impozitare și, prin urmare, reducerea resurselor publice destinate suportului social, dar și subdezvoltarea sistemului de protecție socială; eșecul privatizării unor întreprinderi cu caracter monopolist și lipsa de control a practicilor care-i favorizau pe cei aflați în poziții-cheie (acces inegal la bunurile statului); lipsa de stabilitate a mediului economic, cu deosebire eșecul în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Grupul celor 77 era o reacție a preocupării noilor state independente pentru găsirea unor căi de cooperare și înlăturarea discriminărilor în relațiile economice internaționale. Țările membre urmăreau înlăturarea decalajului care le separau de țările bogate, lichidarea datoriilor externe și a subdezvoltării. Principalele probleme ale țărilor din Lumea a Treia (=denumire pentru țările slab dezvoltate, în special foste colonii): subdezvoltarea economică; explozia demografică; instabilitate politică (lovituri de stat, războaie civile, regimuri dictatoriale); conflicte interetnice și interreligioase; războaie între state; fanatism religios; analfabetismul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
înlăturarea discriminărilor în relațiile economice internaționale. Țările membre urmăreau înlăturarea decalajului care le separau de țările bogate, lichidarea datoriilor externe și a subdezvoltării. Principalele probleme ale țărilor din Lumea a Treia (=denumire pentru țările slab dezvoltate, în special foste colonii): subdezvoltarea economică; explozia demografică; instabilitate politică (lovituri de stat, războaie civile, regimuri dictatoriale); conflicte interetnice și interreligioase; războaie între state; fanatism religios; analfabetismul; Commonwealth („binele comun”) = formă de organizare politică-economică a mai multor state care recunosc suveranitatea monarhiei britanice; această asociație
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]