1,107 matches
-
pentru că la Piatra Neamț, în zilele acelea, era ger și viscolea mult, se numește Cursa rapidă, adevărată "corabie a nebunilor" ducând la bordul ei personaje din toate straturile societății, parabolă a vieții însăși, navigând prin furtuna nimicitoare și întroienirea atotstăpânitoare ce subjugaseră România acelor ani. Am descoperit cu bucurie că autorul era în sală, alături de alți intelectuali ai orașului, încrezători în schimbarea țării. Ne-am întreținut un timp; el vorbindu-mi despre așteptările oamenilor de cultură de la politica liberală, eu evocându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fetiță de bani-gata. Tat-su mi-i consătean, aproape vecin se explică Mihai strîmtorat. Excelent! Lovitură sigură. Totul e să te aranjezi, că... Eah! Parcă nu știm noi cum e cu dragostea?! Știm sau nu, surîde Mihai reușește să ne subjuge mai întotdeauna. Sînt liber se lovește Vlad cu degetul în dreptul inimii. E drept, mă obsedează o femeie de-aproape treizeci, ori poate trecută, o brunetă trăznet, am cunoscut-o în tren, e ceva... asistentă medicală, dar uite ici rîde Vlad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și mișcările nesigure. Ceva se stinsese în ea. Poate aura de independență pe care o îndrăgisem atât de mult și care o făcuse pe ea posibilă pentru scopurile mele josnice. Contrar părerii pe care o susținea ea, eu nu o subjugasem niciodată pe Georgie. Acum, însă, după părerea mea, era o ființă subjugată. Căuta de zor în geantă și, ca răspuns la o întrebare amuzată a lui Palmer, scoase în sfârșit pașaportul și un bilet prelung, multicolor, pe care-l puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
zi dimineață. Botul, în pledoaria sa ținută în fața tribunalului profesionist al taximetriștilor, a apelat la exemplul unui alt filosof, căzut pradă unui „demon al amiezei“ (așa se cheamă cartea în care e transcrisă pledoaria, Nietzsche sau demonul amiezei): Friedrich Nietzsche, subjugat de demonul-midinetă Lou Andreas-Salomé (domnișoară care în general a luat viața foarte în serios și i-a avut drept parteneri intelectuali pe Rilke și Freud). Botul, în stilul lui răsuflat, descrie întâlnirea dintre cei doi, din care am transcris mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
întotdeauna degenerează în critici pline de chicoteli adresate sexului masculin. Așa de prostești. Așa de sub nivelul femeilor. Și, comic de-a dreptul, femeile care se pretează la acest fel de misandrie de joasă speță sunt exact acelea care se lasă subjugate de bărbați. M-am uitat la Sheba. Asculta ce spunea Sue cu un aparent interes. Acest fel de conversație o sedusese până la a deveni prietena lui Sue? — Crede-mă, zicea Sue, de câte ori Ted îmi spune „Sigur, dragă, arăți minunat“, știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
pentru copii. Bun, dar nu spune că s-ar da drumul un pic și la căldură, așa că nu avem de ce să sărim de sub pături. De asemenea, vorbește despre anumite pericole externe care ne pîndesc țara și care pot să ne subjuge poporul. Dar cuvîntarea lui ciudată și abstractă se Întrerupe iar abrupt, după 20 de minute de delir. Ceea ce e foarte ciudat, de obicei n-avea frînă pînă nu reușea să stingă de tot lumina chiar și În cel mai tare
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ierarhice, sfârșitul a fost la Canal, unde am fost trimis «pe cale administrativă», adică ocolind justiția, să execut doi ani de detenție. Dumneata știi... Oricărei dictaturi i-e teamă de justiție. - «Vă înșelați, vorbii, va veni o vreme în care vor subjuga și justiția, fără să înțeleg nici azi de ce a fost nevoie de așa ceva, iar judecătorii, bieți oameni trecători și ei, fără să aibă măcar posibilitatea să se spele pe mâini în fața mulțimii, asemeni lui Pilat din Pont. Nu e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
așezat în locuri frumoase, dar nelocuite din epoca potopului 47, pentru ca abia mai târziu, într-un moment considerat de ei oportun, să delibereze în privința alegerii unui stăpânitor. Dacă notarul regelui arpadian susținea cu mândrie că poporul maghiar n-a fost subjugat niciodată de vreun împărat și Gallus Anonymus că polonezii n-au recunoscut decât autoritatea suveranului teuton, fiind scutiți de oricare altă supremație, Cosma de Praga, fiindcă nu se putea lansa în afirmații similare, din cauza legăturii strânse a țării sale de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al răspândirii cuvântului lui Dumnezeu, dar și cerințelor misionare impuse de preocupările sociale ale fiecărei epoci. Fiind conștient că „poporul“ s-a împotrivit sistemelor sociale care au negat spiritul dreptății și păcii, „batjocorind chipul lui Dumnezeu, înrobindu-l pe om, subjugându-l și nimicindu-l“, patriarhul Justinian a adaptat și înnoit tehnica pastorației sacerdotale, fundamentându-i principiile în jurul noțiunilor de dreptate, muncă, dragoste și frăție 45. De asemenea, patriarhul Justinian a încercat să armonizeze schimbările produse în societatea românească cu reformele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
comunicării orale este deci o interogație legitimă pentru omul modern, cu atât mai mult cu cât „vorbirea a fost ridicată însă de greci la un rang deosebit: acela de metodă. Socrate însuși prețuia vorbirea și disprețuia scrisul pe motiv că subjugă memoria; sofiștii au inventat, pe această bază, o artă a disputei - metodă de a demonstra, cu ajutorul vorbirii, orice” (Negreț-Dobridor, 2001, p. 16). Astfel, este greu să ne închipuim existența noastră alături de semenii noștri în lipsa comunicării orale. Dacă vi s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
așa cum a fost înțeleasă la noi, este un excelent paravan pentru găștile de infractori universitari. Adică oameni care au învățat un pic mai multă carte decât infractorii de drept comun, dar care au același comportament. Pe acest fond totul este subjugat politicului, un politic veros și corupt, dar fudul și dornic de demnități universitare. Mulți oameni politici sau apropiați de politică au folosit sau și-au folosit puterea politică pentru a accede în universități, pentru a le conduce sau pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și de recunoaștere a acestui instrument monetar. Din această cauză moneda din hârtie a fost privită tot timpul cu scepticism dacă nu cu ostilitate. Frédéric Bastiat crede că statul a inventat banii din hârtie din simpla dorință de a-și subjuga cetățenii. Cum să consideri introducerea hârtiei ca semn al valorii, decât ca pe un gest abuziv, ce ascunde gânduri rele? El arată: ,, Dacă poporul suferă aceasta se datorează faptului că nu are destui bani. Trebuie creați mai mulți bani. Și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
bun de la natură și fericit de la natură. Dacă nu ar fi așa evoluțiile culturale și de civilizație ar fi fost imposibile. Întreaga civilizație și cultură umană stă pe lupta dintre bine și rău și faptul că răul nu ne poate subjuga. În caz contrar, lumea noastră ar fi una confuză, animalică și sălbatică, în care în fiecare moment l-am nega pe cel de lângă noi, negându-ne întreaga viață și personalitate. Ori, omul a construit și construiește, a creat și creează
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
banii nu aduc fericirea, deoarece ei sunt deja fericire prin ei înșiși, sub formă de teancuri de bancnote, de aur, de tezaure"35. Sfânta foame de bani36 nu poate fi și nu trebuie să fie dominanta vieții noastre. O viață subjugată în mod definitiv căutării banilor, nu este viața pe care un om normal, rațional, și-ar putea-o dori. 7.2. Virtutea ca premisă a stării de fericire 37 Dincolo de o anumită limită, faptul de a fi bogat nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pe care o aduc perșii începe contemplația în ordinea spiritului, prin care spiritul se desparte de natură. De aceea ne lovim aici pentru prima oară (...) de faptul că ceea ce este obiect rămâne liber, cu alte cuvinte că popoarele nu sunt subjugate, ci lăsate să trăiască în bogăția lor, cu constituția și religia lor". G.W.F Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, Editura Humanitas,București, 1997, pp. 211-212. 6 Gheorghe Drăgan, Modele culturale comparate, Editura Institutul European, Iași, 2005, p. 58
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sub semnul formei predominante pe care o ia discursul narativ, sub semnul monologului interior. Firul epic, deși fragmentat uneori excesiv lasă, de la început până la sfârșit, impresia de căutare continuă a unei unități. Tehnic vorbind, forma romanului este aproape în totalitate subjugată ideilor pe care scriitorul le atribuie personajelor sale, importantă fiind în primul rând constituirea unor repere de ordin spiritual caracteristice generației căreia îi aparțin eroii. Privită din punctul de vedere al raportului formăsens, arhitectura romanului este în deplină armonie cu
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
am dus imediat cu gândul la cântecul popular În care tânăra țărancă Îl admiră pe „badea” pentru mersul lui legănat, și mi-am dat seama că ea nu-și dorește un intelectual, ci un om, cum ar spune D.D. Roșca, subjugat de „mitul utilului”... Doru Pop: Chiar mersul legănat ar ține de studiul calitativ - ar fi interesant de studiat ce se află În spatele mersului legănat. Ar fi pasionant de cercetat câteva grupuri montane, de consemnat și analizat care sunt obiceiurile lor
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Paștelui și este apreciată de privirile laudative ale multor bărbați, observă privirea unui tânăr, deosebit de fermecător, plin de grație și foarte elegant îmbrăcat. Preocupată de reputația proprie, la început manifestă reticență în a se îndrăgosti, dar mândria ei va fi subjugată și va ceda. Dragostea lor este pur fizică.”246 „Adevăratele <<evenimente>> din această operă sunt gândurile Fiammettei, iar felul în care Boccaccio folosește cuvintele creează aceeași impresie. Într-o atentă juxtapunere a stilurilor, care nu sunt o simplă narațiune indirectă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu perceperea sensului literal al textelor”277. Cu toate acestea, femeia din Samaria îi este superioară: deși dusese o viață dezordonată, are totuși puterea de a înțelege admonestarea și porunca divină de a se îndepărta de tentațiile trupului care au subjugat-o. Personajul feminin chaucerian este surd nu doar la propriu, ci și la figurat, nu acceptă decât ceea ce i se pare avantajos pentru poziția sa în socieate, pentru păstrarea unei minime aparențe de moralitate. Chiar și denumirea orașului din care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
interpretabile numai în cadrul restrâns, impus de trecerea timpului și a materiei.381 Târgoveța se lamentează în legătură cu primii trei soți, pe care îi percepe ca și cum ar fi o singură persoană, deși aceștia i-au asigurat bunăstarea. Nu au putut să-i subjuge corpul sau voința, le-a cerut în schimbul plăcerilor oferite bunuri materiale. Avutul ei era consistent, pentru că își permitea călătorii scumpe, extravagante. Geoffrey Chaucer nu este foarte generos cu informațiile pe care le oferă în legătură cu viața, trecutul sau însușirile personajelor sale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
într-o tânără ispititoare). Alte elemente antagonice: tinerețea și senectutea, frumusețea și urâțenia, originea nobilă și cea umilă, care implică bogăția și sărăcia.442 Satisfacția naratoarei nu poate fi tăgăduită. și-a luat revanșa în spațiul ficțiunii, deoarece l-a subjugat pe cavalerul libertin și, astfel, pe toți din tagma lui, având posibilitatea, prin surogatul ei - bătrâna, de a se imagina din nou tânără și frumoasă.443 Independența feminină, cel puțin în istorisire, a reușit să se impună, cu precădere în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
suferință și murind cu ea: „Ea însăși credincioasa lui nevastă/ O viață îi rămase, pururi castă;/ Voioasă n-a mai fost nicio clipită,/ Ci a murit de of-ul lui, zdrobită.”691 Personajele feminine sunt prea pasive, vor să-i subjuge total pe acești aventurieri, nu le intuiesc natura doritoare de libertate, sunt lipsite de empatie, iar vina eșecului marital le revine în egală măsură. Medeea, următoarea victimă a lui Iason, are aceleași atribute ale frumuseții perfecte, dar îi devine eroului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sau statut a priori, personajele feminine chauceriene câștigă o autoritate certă prin discursul lor, impunându-se prin moralitate și faptele ireproșabile.773 Melibeus ripostează în final citându-l pe Aristotel, care pretindea că prin sfaturi viclene femeile reușesc să-și subjuge soții. Prudenția insistă din nou ca femeile, în totalitatea lor, să nu fie condamnate pentru vina unora dintre ele, și vine cu exemple biblice ale unor eroine ale căror sfaturi au fost mai mult decât benefice: Rebeca, Iudita, Abigal, Estera
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Poetule, le-aș vorbi cu drag celor doi care merg împreună și care par atât de ușori în bătaia vântului. Dar pe el, așteaptă-l până ce va fi mai aproape de noi și atunci imploră-l, în numele acestei iubiri care-i subjugă (Dante 46). NOTE 1 Michel de Montaigne (1533-1592), filosof și moralist francez, rămas în istoria culturii prin Eseurile sale. 2 Victor Hugo (1802-1885), poet francez, onorat cu funeralii naționale și înmormântat la Pantheonul din Paris. 3 Henri Beyle (1783-1842), critic
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
primește acceptul de a dormi cu iubita sa în brațe, stopându-și toate pornirile, până în momentul în care va reuși să-și controleze perfect imaginația și imboldul sexual, putând practica ritualul maithuna. Scopul acestor exerciții este de a transforma individul subjugat de simțuri într-un om liber, adică, conform concepției indiene, într-un zeu. Eliade vorbește, de asemena, de școala Sahajiya, care instruiește în această practică ceremonială. Se ajunge la zeu, la libertatea supremă, nu prin ,,anihilarea cărnii", ci prin ,,transfigurarea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]