2,086 matches
-
care ar produce o satisfacție mai târziu vor fi preferate unei plăceri imediate, dar care va provoca un neajuns viitor. Această preferință pentru răul care duce la bine nu este niciodată scoasă în evidență când e vorba de Epicur. Totuși, sublinierea acestui punct ar permite aprecierea adevăratei naturi a epicurismului: o forță considerabilă, o înțelege a situațiilor, o gândire proiectivă, iată niște calități care conturează o asceză riguroasă și dezvăluie o etică exigentă. Excesele la masă sau în pat, abuzurile de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
împărțite, conform tipologiei propuse de Philip Kotler și Nancy Lee în 2005, în: Programe centrate pe promovarea unei cauze - în cazul acestora, compania contribuie cu resurse pentru a crește notorietatea și preocuparea publicului pentru o cauză. Este folosită îndeosebi pentru sublinierea poziționării unui anumite mărci sau pentru creșterea vizibilității. Marketing legat de o cauză - în cazul acestor programe, companiile se angajează să doneze o anumită sumă în favoarea unor cauze în interesul societății sau a unei comunități, sumă care depinde de veniturile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
193. Ibidem, p. 195-196. Ibidem, p. 196. Ibidem, p. 195. CE + +. CR și CE + +. Paul Valéry, Œuvres I, CR +, Gallimard (Pléiade), 1957, p. 1479. CE +. CR și CE + +. Op. cit., p. 769. Ibidem, p. 770. Ibidem. Ibidem. Ibidem, p. 772. Ibidem. Sublinierea aparține autorului. Ibidem, p. 774. Ibidem, p. 715. Ibidem, p. 722. Ibidem. Ibidem, p. 729. Ibidem, p. 727. Ibidem, p. 730. Ibidem, p. 731. Ibidem, p. 883. Ibidem. Ibidem, p. 884. Ibidem. Ibidem, p. 886. William Marx, Naissance de la critique
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
conduse organizațiile, el captează întregul interes al autorului. Drucker se preocupă de principiile managementului, de obiectivele și sarcinile acestuia și mai ales de practicile manageriale. La fel de importantă este și persoana managerului, de aceea preocuparea lui Drucker pentru definirea managerului, pentru sublinierea responsabilităților sociale ale acestuia. Și cum activitatea managerului se desfășoară în cadre instituționalizate, Drucker este interesat în egală măsură și de tipul de structură care ar putea fi cel mai bine adaptat nevoilor sociale și psihologice ale oamenilor, ca și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
către nevoile unei audiențe În general, preferințele potențialei audiențe ar trebui să dicteze forma raportului dumneavoastră. Deși procedurile și metodologia de cercetare ar fi trebuit să urmeze alte indicații, sugerate În capitolele 1-5, s-ar cuveni ca raportul să reflecte sublinierile, detaliile, formele compoziționale și chiar o dimensiune care să corespundă nevoilor potențialei audiențe. Importanța audiențelor sugerează faptul că ați putea colecta informații formale despre nevoile acestora și tipul preferat de comunicare (Morris, Fitz-Gibbon și Freeman, 1987, p. 13). Conform acestor
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de sugestie a melodiei am selectat pentru audiție fragmentul „Toamnă” din „Anotimpurile” de Antonio Vivaldi. Etapele demersului didactic creativ au fost astfel structurate: a. Pregătirea momentului percepției muzicale: Suport literar - Textul în versuri „Toamnă” de Octavian Goga; Decodarea mesjului artistic Sublinierea procedeelor artistice (personificări, epitete -vezi n.a.) Încadrarea textului în lirica peisagista insistând pe reliefarea dominantei vizuale, gama cromatică, dinamismul conferit de prezență verbelor b. Inducerea mesajului subliminal Sublinierea ideii - melodia comunica, dezvăluie stări de spirit, sugerează imagini și declanșează emoții
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Suport literar - Textul în versuri „Toamnă” de Octavian Goga; Decodarea mesjului artistic Sublinierea procedeelor artistice (personificări, epitete -vezi n.a.) Încadrarea textului în lirica peisagista insistând pe reliefarea dominantei vizuale, gama cromatică, dinamismul conferit de prezență verbelor b. Inducerea mesajului subliminal Sublinierea ideii - melodia comunica, dezvăluie stări de spirit, sugerează imagini și declanșează emoții c. Extinderea percepției prin audierea fragmentului melodic (corelarea imaginației cu senzația auditiva). Formulări pentru elevi: Descoperiți imaginea toamnei în pasajul muzical audiat! Notați titlurile imaginilor sugerate din anotimp
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Pe cînd, Înainte de 1914, Românul considera viața lui acolo ca ceva vremelnic, [...] cei care au rămas În America, ori care au venit după război, s-au decis să se stabilească definitiv. Aceasta a avut - sublinia el - ca o consecință fatală [sublinierea ne aparține], schimbarea cetățeniei, căci, odată deprinși cu ideea de a nu se mai Înapoia În România, nu mai era nici un motiv să nu rîvnească la cetățenia noii lor patrii”. Mai mult decît atît, același autor releva că românii americani
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
emigranți [fapt demn de reținut, n.n.] au fost recrutați din cei care se repatriaseră În 1920 și 1921 și care, nemaigăsindu-și rost În România, s-au Înapoiat În America, de această dată - aproape În toate cazurile -, pentru totdeauna”. Aceeași subliniere a făcut-o și Radu Toma, care constata că, potrivit recensămîntului din 1920, peste jumătate dintre emigranții români ajunși În SUA aveau cetățenie americană sau urmau să o obțină. „Se poate trage, astfel, concluzia că Începutul anului 1920 marchează momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de dincolo”, nu numaidecît În raport cu Atlanticul. După ce a vizitat America, În 1930, N. Iorga scria că În epocă era cultivată „o legendă a românilor din America, și această legendă este bine să o Înlăturăm”, deoarece „românii din America Însemnează altceva [sublinierea ne aparține] și În ce privește numărul lor, și În ce privește proveniența lor, felul lor de viață, viața lor culturală, aspirațiile lor și posibilitățile lor de viitor”. Din nefericire, România a intrat În sfera de influență a Kremlinului Înainte de a afla semnificațiile acelui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Nemoianu, „ceea ce nu reușeam să depășesc erau spaima, starea de nesiguranță (condiția de om liber și răspunzător de faptele și deciziile lui Îmi părea mult mai șubredă și mai «provizorie» decît cea de servitute socialistă. Și, măcar parțial, era adevărat) [sublinierea ne aparține] și criza de identitate. Mă frămîntă dorul de «casă», nu Îmi venea să cred că tot trecutul meu a fost irelevant”. Dar, cum o Întoarcere nu mai era posibilă, noua sa existență a devenit o competiție cu sine
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
păcate, constatăm că reducerea fondurilor alocate de domnul Soros pentru activitățile Fundației sale În România a dus la scăderea calității analizelor și la promovarea unei abordări mai degrabă tabloide decît profesioniste” (Comunicat de presă, Ministerul Afacerilor Externe, 11.04.2003; sublinierile din ambele citate ne aparțin.) Ce ne spun Kirk și Răceanu: că, ori de cîte ori oficialii străini (În speță, americani) făceau vreo afirmație critică la adresa politicii României (iar domeniul drepturilor omului era singurul În care se puteau exprima, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
forțe politice și s-ar fi mulțumit cu cea existentă! Același diplomat face, la 25 mai, Într-un pasaj de asemenea cenzurat, o constatare antologică: „Reformele economice, politice și sociale au creat În Ungaria o stare de confuzie și liberalism” (sublinierea ne aparține). „«Cercurile reformei» reprezintă, În fapt, o deviere de dreapta, care sub pretextul Înnoirii partidului, urmăresc lichidarea acestuia, și o dată cu el, desprinderea Ungariei din sistemul socialist și instaurarea orînduirii burgheze. Singura forță care ar fi În măsură să Întoarcă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dreapta” din jurul lui Imre Pozsgay, respectiv cea „de stînga”, condusă de Karoly Grosz; la mijloc s-ar afla Rezsö Nyers, care, „deși are o concepție social-democrată [În limbajul epocii, asta Înseamnă «de dreapta»], acceptă Însă foarte mult din concepția comunistă” (sublinierea este În original). Negocierile purtate de cele două tabere Înaintea congresului extraordinar al partidului duc la compromisuri stranii; Imre Pozsgay acceptă ca, În noua Constituție, sistemul politico-social să fie definit după cum urmează: „Republica Ungară este stat juridic [presupunem că este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
tranșantă. Un aspect care desparte monografia de o analiză politologică dominată de idealul clasic, al unei neutralități epistemologice, este importanța dată portretului etic. Verdictele sînt enunțate cu plăcere, cu siguranță. [...] Dan Pavel ne-a obișnuit cu spunerea lucrurilor pe nume” (sublinierile ne aparțin). Pe plan internațional, este absolut firesc ca, de pildă, un political scientist cu orientare liberală (În Înțeles american) să Întreprindă o critică extrem de dură, dar eficace la adresa Partidului Democrat. Nu e o noutate faptul că prietenii pot aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
persoane se bazează pe „mărturiile unor politicieni și activiști civici importanți” (p. 339), respectiv pe „relatările unui important personaj” (p. 340) care povestește, Între altele, că scrisoarea sinucigașului „a fost luată de anumite persoane de la Alianță și ascunsă” (p. 341, sublinierile ne aparțin). Așadar, un anonim face referire la alți anonimi, Într-o adevărată mise en abîme a tăinuirii identității. În sfîrșit, cu gîndul la studenții care vor folosi acest instrument bibliografic pentru a Învăța cum să analizeze un fenomen politic
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Rusia (Alexei Kapitonovik Gastev, „Taylor-ul sovietic”). V.I.Lenin, The Agrarian Programme of Social-Democracy in the First Russian Revolution, 1905-1907, ediția a 2-a revizuită, Progress Publishers, Moscova, 1954, p. 195, lucrare scrisă În data de 28 septembrie 1917 [doar prima subliniere Îmi aparține]. Leon Smolinski, „Lenin and Economic Planning”, Studies in Comparative Communism 2, nr. 1, ianuarie 1969, p. 99. Lenin și Troțki au fost expliciți, pretinde Smolinski, când au afirmat că centralele electrice vor crea o populație agrară dependentă de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
-și fixa noi țeluri. Orașele vor renaște din propria lor cenușă” (citat În James Corner și Alex S. MacLean, Taking Measures Across the American Landscape, Yale University Press, New Haven, 1996, p. 15). Le Corbusier, The Radiant City, p. 332 (sublinierea Îmi aparține). Ibid., p. 121. Robert Fishman, Urban Utopias of the Twentieth Century: Ebenezer Howard, Frank Lloyd Wright, and Le Corbusier, Basic Books, New York, 1977, p. 186. Le Corbusier, The Radiant City, p. 134. Ibid., p. 82-83. Le Corbusier „When
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu a reușit să obțină contractele pe care le spera, motivul părând să fie acela că, chiar și În acea perioadă de Început a științei lor, urbaniștii considerau inacceptabile planurile sale de demolare. Le Corbusier, The Radiant City, p. 123 (sublinierea aparține autorului). Pentru o introducere accesibilă În logica fractală a proceselor vii, vezi James Gleick, Chaos: Making a New Science, New York, Penguin, 1988. Le Corbusier, The Radiant City, p. 178. În practică, Le Corbusier dădea totuși dovadă de mai multă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
practică, clădirile sale nu erau nici ieftine, nici eficiente din punct de vedere funcțional. În plus, ele erau totuși mai interesante decât teoriile sale. Le Corbusier, The Radiant City, p. 7. Le Corbusier citat În Fishman, Urban Utopias, p. 193 (sublinierea Îmi aparține). Le Corbusier, La ville radieuse, pp. 178-179 (traducerea Îmi aparține). Le Corbusier citat În Fishman, Urban Utopias, p. 208. Comparați această reprezentare spațială a ordinii sociale și politice cu proiectul de oraș pe care Îl descrie Platon În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
simplificată a economiei spațiale. Hans Carol, „Geographica: Walter Christaller, a Personal Memoir”, Canadian Geographer 14, nr.1, 1970, pp. 67-69. Îi mulțumesc lui Otto von den Muijzenberg pentru această referință. Le Corbusier, The Radiant City, p. 181. Ibid., p. 154 (sublinierea Îmi aparține). Încerc să fiu extrem de prudent În ceea ce privește folosirea unor termeni precum cel de „fascism”, Însă cred că, În acest caz, el se justifică. În rândurile lui Le Corbusier despre frumusețea Partenonului, se Întrezărește un elogiu adus violenței. „Gândiți-vă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Întrezărește un elogiu adus violenței. „Gândiți-vă la Partenon”, scrie el. „Gândiți-vă la limpezimea, liniile clare, intensitatea, economia, violența lui. Amintiți-vă țipătul lui puternic În mijlocul acelui peisaj creat prin grație și teroare. Putere și puritate” (ibid., p. 187; sublinierea Îmi aparține). După cum putem observa, Le Corbusier avea și tendința de a-i dezumaniza pe oponenții săi și pe săracii din orașe: „Totul depinde de Înțelepciunea planurilor... Mă refer aici la o societate care s-a dotat deja cu o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe săracii din orașe: „Totul depinde de Înțelepciunea planurilor... Mă refer aici la o societate care s-a dotat deja cu o economie planificată și care s-a descotorosit de toți paraziții ce există În societatea de astăzi (p. 73; sublinierea Îmi aparține). Mumford condamnă pentru ambiții similare și urbanismul baroc care, În ochii unui observator din secolul al XX-lea, pare mult mai puțin expansiv. În comentariul pe care Îl face unui pasaj din Descartes (citat În capitolul 1), el
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Înguste Încât nimic nu arată mai deformat văzut de la distanță, iar Între zidurile sale domnește asimetria” (citat În Mark Jenner, „The Politics of Londra Air: John Evelyn’s Fumigium and the Restoration”, Historical Journal 38, nr. 3, 1995, p. 542 (sublinierea ne aparține). Citat În Fishman, Urban Utopias, p. 213. Le Corbusier era membru al Redressment Français, un cerc de industriași cu legături politice de dreapta. Cu privire la această relație a lui Le Corbusier și mai ales la activitatea sa În Uniunea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de industriași cu legături politice de dreapta. Cu privire la această relație a lui Le Corbusier și mai ales la activitatea sa În Uniunea Sovietică, vezi Cohen, Le Corbusier and the Mystique of the USSR. Le Corbusier, The Radiant City, p. 131 (sublinierea aparține autorului). El continua astfel: „Puterea calculului este atât de mare, Încât un imprudent ar putea fi tentat să Îi ridice numaidecât altare și să Îl venereze”. Le Corbusier era deosebit de mândru de transparența și linia clădirii care, asemenea multor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]