1,673 matches
-
Punerea picioarelor pe birou este un semn de relaxare în SUA, iar în lumea arabă arătatul tălpilor este o ofensă. În Europa și în SUA oamenilor le place să se privească atunci când discută, în timp ce în Japonia o persoană își privește subordonatul în ochi în semn de mustrare, iar dacă subordonatul își privește superiorul în ochi, o face din dispreț pentru acesta. De asemenea, cunoașterea limbii unei societăți nu ajută doar la simpla comunicare, la traducerea unui anumit text<footnote Michael Czinkota
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
în SUA, iar în lumea arabă arătatul tălpilor este o ofensă. În Europa și în SUA oamenilor le place să se privească atunci când discută, în timp ce în Japonia o persoană își privește subordonatul în ochi în semn de mustrare, iar dacă subordonatul își privește superiorul în ochi, o face din dispreț pentru acesta. De asemenea, cunoașterea limbii unei societăți nu ajută doar la simpla comunicare, la traducerea unui anumit text<footnote Michael Czinkota, Ilkka Ronkainen, John Tarrant, The Global Marketing Imperative, NTC
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
doilea subordonat C, la același nivel cu B, împărțind astfel între aceștia influența pe care o delega. Dar B și C, devenind rivali de același grad, vor încerca să-și sporească influența, procurându-și fiecare, mai întâi unul, apoi doi subordonați. Structura piramidală e caracteristică grupurilor de comandament, iar dimensiunea lor critică e de 128-130 de persoane. Această dimensiune ne oferă limita a ceea Friedman a numit grup manipular, grupul care poate fi ținut în mână de un lider la nivel
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și comunicare bună și o motivație economică; 3. consultativ: încurajarea delegării și a consultării; dezvoltă interacțiuni profunde, motivare cu recompensare, atitudini favorabile și un grad mare de asumare a răspunderii; 4. participativ: conducătorul se raportează cu respect și interes la subordonați (elevi); se consideră grupul, se încurajează comunicarea laterală și se realizează un climat favorabil bazat pe respect. Toate cele patru stiluri prezentate depind de situațiile educaționale specifice. În continuare, mai prezentăm, în final, și concepția lui Reddin privitoare la stilul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ai realizat și calculează abaterile; - pentru a nu te enerva și a nu te îmbolnăvi ești tentat să renunți la control, fapt care poate minimaliza eficiența activității; • condu prin excepție: - deviza managementului prin excepție este „nu trebuie să știi istorie”; - subordonații trebuie să iți dea informații de exceptie; • micșorează pauzele: - de obicei inactivitatea este ridicată la nivel de activitate; - subalternii trebuie obligați să alcătuiască un raport asupra activității zilnice; - în perioade de criză activitățile trebuie să se desfășoare continuu, fără întreruperi
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
utilizarea tuturor pârghiilor legale de stimulare, de motivare a personalului, prin fler, intuiție, capacitate de comunicare și prin abilitatea de a "dirija" colaboratorii, prin folosirea cunoștințelor de management al resurselor umane (evaluare, motivare, promovare, protecție socială), să îi determine pe subordonați să conștientizeze necesitatea implementării strategiei și să participe fără tăgada la implementarea schimbărilor strategice.17 Bazându-ne pe modelul dezvoltării integrate a organizațiilor, putem identifica o serie de factori de blocaj în demararea reformei, care pot întreține un puternic imobilism
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
când accentul cade pe perspectiva interindividuală (relațiile între membrii unei echipe, familii, etc). Rețelele de relații de care dispune o persoană la un moment dat pot include: soțul/soția, copiii, părinții, părinții soțului/soției, rudele, prietenii apropiați, grupurile religioase, colegii, subordonații, vecinii, grupurile profesionale, cluburile sociale, grupurile de recreere, grupurile comunitare de suport. Barnes identifică două tipuri de cartograme, una apropiată de organigramă (cuprinzând structurile formale) și alta asemănătoare sociogramei (cuprinzând sau reflectând relațiile afective, informale). În teoria rețelelor sociale, acestea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
întreprinderea deja evocată, rudenia se dovedește a fi registrul principal al devalorizării cadrelor și șefilor autohtoni, plasați de fiecare dată într-o poziție simbolică de veterani pentru a putea fi astfel violent acuzați de favoritism și, reciproc, de nereguli față de subordonați. Idiomul rudeniei, care se extinde la raporturile clientelare și de origine geografică sau etnică comună, desfășoară aceste raporturi în cadrul edificiului ierarhiilor politice, conjugat cu o fidelitate comună față de președintele Republicii. Rudenia se dovedește astfel receptacolul contradicțiilor sociale și politice globale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
implică și caută să rezolve problemele acesteia. Motivația muncii sale o reprezintă însăși dorința de împlinire a propriului potențial și cât mai buna funcționare a instituției. Teoria Y implică valori precum: autonomia, autocontrolul, participarea, responsabilitatea. Managerul pleacă de la premisa că subordonatul manifestă un puternic atașament față de organizație (în cazul nostru, față de școală), se simte bine împreună cu ceilalți, munca este un izvor /o sursă de satisfacție, că profesorul este motivat să lucreze 1. Mai recent, Robert Goffee și Gareth Jones (2001, apud
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și controlului, autorii au stabilit (din nou...) patru tipuri de climat școlar: climat autocratic explorator, climatul autocratic binevoitor, climatul democratic consultativ, climatul democratic participativ. Climat autocratic explorator Climatul autocratic explorator se caracterizează prin faptul că managerii nu au încredere în subordonați și apelează la amenințări și pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile se iau la nivel superior, fără implicarea subordonaților. Este un climat de neîncredere, de depreciere, de impunere. Climatul autocratic binevoitor Climatul autocratic binevoitor se caracterizează prin faptul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile se iau la nivel superior, fără implicarea subordonaților. Este un climat de neîncredere, de depreciere, de impunere. Climatul autocratic binevoitor Climatul autocratic binevoitor se caracterizează prin faptul că managerii îi implică pe subordonați în anumite condiții și în anumite situații în luarea deciziilor. Față de primul tip, este un climat mai relaxat, mai sigur, cu un grad mai mare de deschidere și de colaborare (chiar dacă, totuși, insuficient). Climatul democratic consultativ Climatul democratic consultativ permite
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
condiții și în anumite situații în luarea deciziilor. Față de primul tip, este un climat mai relaxat, mai sigur, cu un grad mai mare de deschidere și de colaborare (chiar dacă, totuși, insuficient). Climatul democratic consultativ Climatul democratic consultativ permite comunicarea bilaterală. Subordonații sunt responsabili pentru deciziile luate la nivelele inferioare. El se caracterizează printr-o încredere limitată, printr-o deschidere mai ales formală. Climatul democratic participativ Climatul democratic participativ se caracterizează prin descentralizare decizională. Managerii au mare încredere în subordonați. Comunicarea se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
comunicarea bilaterală. Subordonații sunt responsabili pentru deciziile luate la nivelele inferioare. El se caracterizează printr-o încredere limitată, printr-o deschidere mai ales formală. Climatul democratic participativ Climatul democratic participativ se caracterizează prin descentralizare decizională. Managerii au mare încredere în subordonați. Comunicarea se realizează foarte bine atât pe orizontală, cât și pe verticală. Este un climat de cooperare, de deschidere, motivant, de încurajare. În cartea sa Școala o abordare sociopedagogică (1999), E. Păun definește și descrie următoarele tipuri de climat organizațional
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe cât îi este posibil, un control strict birocratic. Relațiile dintre profesori sunt în cea mai mare parte numeric și temporal colegiale, prietenești, deschise. Climatul angajat Este acel climat marcat de comportamentul rigid și autoritarist al managerului. El îi împovărează pe subordonați cu tot felul de activități suplimentare și îi frustrează printr-un control (foarte) strict. Apreciază foarte puțin sau deloc profesionalismul colectivului său. În aceste condiții, se constituie o lume paralelă a profesorilor. Ei întrețin relații deschise, se respectă, se ajută
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mulți oameni sunt nevoiți (sau se văd nevoiți) să caute aproape inconștient (ca și când "le-ar prefera") stroke-uri negative (punitive, dezorganizatoare și perturbatoare). Din păcate, în multe structuri organizaționale predomină dacă nu indiferența atunci stroke-urile negative. Fie că sunt conducători sau subordonați, colegi sau colaboratori, soți, frați/ rude, părinți sau fii/fiice, mulți indivizi nu-și cultivă tendința de a-și transmite semne de recunoaștere pozitivă. Sunt mult prea ocupați cu ei înșiși, mult prea sufocați de sarcinile de serviciu, mult prea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care se stabilește între indivizi cu același statut, ocupă aceeași poziție într-o structură organizațională. Ei au aceleași sarcini, aceleași obligații, aceleași constrângeri, dar și aceleași drepturi. Relația verticală este relația care se stabilește pe axa ierarhică, între șef și subordonați, între lider și membrii grupului. Indivizii au statute și responsabilități diferite, ca efecte și consecințe. Statutul unuia dintre ei este dependent de aprecierile și de deciziile celuilalt. În relația verticală, un agent este subordonat celuilalt. Subordonații au, în general, rol
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ierarhică, între șef și subordonați, între lider și membrii grupului. Indivizii au statute și responsabilități diferite, ca efecte și consecințe. Statutul unuia dintre ei este dependent de aprecierile și de deciziile celuilalt. În relația verticală, un agent este subordonat celuilalt. Subordonații au, în general, rol de executanți. Participarea lor este dirijată și limitată, solicitată și controlată de cel cu statut superior în ierarhia organizației. Relațiile pe verticală sunt relații de putere. Relațiile comunicative, interperceptive și simpatetice După natura și conținutul lor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cele mai stridente la cele mai subtile, iar între acestea lingușeala se dovedește a fi un mijloc cât se poate de eficient pentru a reuși să își exercite puterea asupra cuiva. Lingușeala este principala formă de manipulare a superiorilor de către subordonați, a celor ce dețin puterea de către cei veroși și oportuniști. Este uimitor cât de facil poate fi succesul oportuniștilor! (Braud, 2008, p. 129). Invidioșii au cu ce se mândri... 62 Fr. Lelord și Ch. André (2003) au stabilit că există
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
moderne bogăția rămâne concentrată în mâinile unui grup mic de oameni și că aceștia folosesc influența lor asupra guvernării și mass-mediei, cât și asupra altor instituții cheie, ca să promoveze credințele și ideologiile lor care inhibă conștiința de clasă a celor subordonați. 8.5.3. Sinteza celor două perspective În discuția referitoare la dezbaterea dintre sociologii funcționaliști și cei ai teoriei conflictului despre cauzele stratificării economice este folositor să examinăm relația dintre inegalitatea socială și productivitate în societățile industrializate. Cercetările arată că
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o putere strategică. Democratizarea negocierii și instituirii competențelor presupune libertatea alternanțelor de exprimare și practică a tuturor actorilor, asigurarea dreptului de a practica un discurs sau altul, de a accepta un comportament sau altul (...). Esențialul constă În a trata pe subordonați ca ființe umane. Ce este, așadar comunicarea? Comunicarea este un proces sociocultural de transmitere, interpretare, stocare și folosire a mesajelor În relațiile de putere specifice (democrate sau nu) și prin care o instituție (organizație) socială se construiește, ființează și se
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
care și-a făcut o vilă frumoasă într-o zonă pitorească din salar de bugetar, sireaca!) cu care nu se poate discuta din cauza veninului de viperă din vorbe și fapte. Mândră și disprețuitoare cu toată lumea (avem vreo 30 de reclamații), subordonații abia așteaptă să fie schimbată ! Cred că noul primar trebuie să-i aducă aminte că-i în slujba publicului sau să-i facă cel mai mare bine s-o dea afară ! La Primăria Bârlad sunt vreo câteva cucoane frumoase, care
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
trei asociați. Cui ar trebui să vă adresați? Pe cine trebuie să câștigați? Pe asociați. Șefa știe că ea este șefă și nu are nevoie să i se reamintească acest lucru. Dar asociații ei se simt inferiori. Dacă sunt niște subordonați obișnuiți, ei cred că merită poziția șefei lor și toate avantajele care derivă din aceasta. Deoarece asociații sunt sensibili la orice aluzie că i-ați considera niște slugi, trebuie să îl faceți pe fiecare dintre ei să se simtă important
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Îi iubim pe cei care ne tratează ca egali; urâm lingușitorii și lingăii; acesta este motivul pentru care Eddie Haskell 1 din „Leave it to Beaver” a fost un ticălos perfect. Dacă vă gândiți la clienții subordonați ca la niște subordonați, atunci faceți-vă bagajele și înapoiați-vă la birou. În loc să faceți așa ceva, schimbați-vă mai bine părerea cu privire la audiență. Π Tratați-vă asociații ca pe șefi, iar pe șef ca pe un subaltern. O stratagemă pentru a vă îmbunătăți prezentareatc
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
sau psihologice de randament, pe când birocratul urmărește doar o finalitate specifică, considerând o unitate economică sau o instituție și chiar societatea, simple mijloace de ascensiune individuală sau personală. Posedând o optică egoistă, birocratul exploatează doar În interes propriu relațiile cu subordonații lui sau cu publicul, fiind din acest motiv, pe de o parte incapabil de a cunoaște În mod real nevoile și aspirațiile acestora, iar pe de altă parte este incapabil de a sesiza necesitatea utilizării eficiente a timpului. Este cunoscut
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
pentru ce relații? 12.Care este natura angajării senzoriale în diversele relații normale ale vieții cotidiene? 13.Care sînt nevoile spațiale specifice? 14. Ce cuvinte ale vocabularului se raportează la spațiu? 15. Spațiul este diferit utilizat de superiori și de subordonați?" (E.T.Hall, 1981:220-221). 9.3. "Limbajul tăcut" al relațiilor spațiale Proxemica distinge spațiile cu organizare fixă (exemplu paradig-matic-casa), spațiile cu organizare semi-fixă (băncile, scaunele din săli de așteptare, restaurante etc.) și spațiile informale (ale distanțelor personale). Casa, ca primă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]