491 matches
-
nefavorabilă asupra balanței comerciale. În anul 2010, activitățile economice cu sold favorabil al balanței comerciale au fost următoarele: industria (+2.964 milioane de euro), agricultura, silvicultura, pescuitul (+243 milioane de euro). În cadrul industriei, sold pozitiv au avut: industria prelucrătoare, cu subramurile: mijloace de transport; metalurgie; textile, confecții și Economia României sub impactul investițiilor străine directe Un sold negativ au înregistrat ramurile: comerț (- 4.643 milioane de euro), tehnologia informației și comunicații (-428 milioane de euro), activități profesionale, științifice, tehnice și administrative
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
hoteluri și restaurante (-10 milioane de euro) și intermedieri financiare și asigurări (-5 milioane de euro). Industria a înregistrat sold nefavorabil în cadrul ramurilor industriei extractive, alte ramuri ale industriei prelucrătoare și energie electrică, termică, gaze și apă. În cadrul industriei prelucrătoare, subramurile cu sold negativ sunt: prelucrarea țițeiului, produselor chimice, cauciucului și maselor plastice; alimente, băuturi și tutun; ciment, sticlă, ceramică; alte ramuri ale industriei prelucrătoare; În anul 2011, sectoarele cu sold pozitiv al balanței comerciale au fost tot industria (+3.995
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
al balanței comerciale au fost tot industria (+3.995 milioane de euro) și agricultura, silvicultura, pescuitul (+329 milioane de euro). Pe principalele activități economice ale industriei, sold favorabil s-a înregistrat în industria extractivă și în industria prelucrătoare, în următoarele subramuri: mijloace de transport; metalurgie; textile, confecții și pielărie; fabricarea produselor din lemn, inclusiv mobilă; fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice; mașini, utilaje și echipamente. Agricultura, silvicultura, pescuitul reprezintă a doua ramură în care întreprinderile cu ISD au înregistrat
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
imobiliare (-78 milioane de euro), activități profesionale, științifice, tehnice și administrative și servicii suport (-42 milioane de euro), hoteluri și restaurante (-13 mil. euro) și alte activități (- 12 milioane de euro). Industria a înregistrat sold negativ în cadrul industriei prelucrătoare, în subramurile: prelucrarea țițeiului, produselor chimice, cauciucului și maselor plastice; alimente, băuturi și tutun; ciment, sticlă, ceramică, alte ramuri ale industriei prelucrătoare și în ramura energie electrică, termică, gaze și apă. Ramura care a contribuit cel mai mult la debalanța României a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
balanței comerciale a întreprinderilor cu investiții străine directe a crescut în industrie cu 1.031 milioane de euro, în anul 2011 față de anul 2010, iar în cadrul acesteia cea mai mare parte a revenit industriei prelucrătoare (+930 milioane de euro), pe seama subramurilor: fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice (+437 milioane de euro), mijloace de transport (+343 milioane de euro), metalurgia (+326 milioane de euro) și industria extractivă (+176 milioane de euro). Din păcate, un fapt îngrijorător este că există ramuri
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice (+437 milioane de euro), mijloace de transport (+343 milioane de euro), metalurgia (+326 milioane de euro) și industria extractivă (+176 milioane de euro). Din păcate, un fapt îngrijorător este că există ramuri și subramuri de bază care importă mai mult decât exportă, și anume: prelucrarea țițeiului, produselor chimice, cauciucului și maselor plastice (-250 milioane de euro), energie electrică, termică, gaze și petrol (-75 milioane de euro) și alimente, băuturi și tutun (-70 milioane de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
directe reprezintă un factor dominant în economia României în marea majoritate a sectoarelor (exceptând agricultura și unele domenii ale energiei), ajungând, de exemplu, la o pondere de 81,2% în activele sectorului bancar și de peste 60-70% în unele ramuri și subramuri ale industriei prelucrătoare, în marea lor majoritate fiind filiale sau sucursale de corporații multinaționale. Un alt palier al cercetării, în prezenta lucrare, se referă la sfera de cuprindere a procesului de convergență instituțională dintre România și țările dezvoltate membre ale
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
directe reprezintă un factor dominant în economia României în marea majoritate a sectoarelor (exceptând agricultura și unele domenii ale energiei), ajungând, de exemplu, la o pondere de 81,5%, în activele sectorului bancar și de peste 60-70% în unele ramuri și subramuri ale industriei prelucrătoare, în marea lor majoritate fiind filiale sau sucursale de corporații multinaționale; ISD, la rândul lor, sunt generate de evoluția economiei naționale, respectiv a PIB, ceea ce ne-a determinat să le includem pe acestea ca factor generator de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
dispoziția statului, concretizând o parte a procesului de repartiție a PIB și chiar a avuției naționale. Totodată, pe seama lui se realizează În bună măsură redistribuirea de resurse Între sfera activităților materiale și cea a activităților nemateriale, inclusiv Între ramuri și subramuri economice. În cadrul funcției de repartiție, practicarea impozitelor urmărește un obiectiv pur financiar; acela de a procura resursele bănești necesare statului pentru a-și acoperi cheltuielile proprii. Din acest motiv, funcției de repartiție i se mai atribuie, uneori, denumirea de funcție de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În sinteză, ca expresie a Îndeplinirii funcțiilor ce-i revin, rolul impozitului se manifestă pe diverse planuri, Între care23: asigurarea resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice bugetare; redistribuirea veniturilor (respectiv a P.I.B.) Între sfere sau domenii de activitate, ramuri și subramuri economice; redistribuirea pe baze mai echitabile a veniturilor Între membrii societății; influențarea vieții economice și sociale, În acord cu obiectivele politicii generale promovate de guvern. 23 Ibidem, p. 209 31 Prin urmare, rolul impozitelor se manifestă atât În plan financiar
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
au o sferă limitată, Însă faptul că ele există obligă la sesizarea și determinarea efectelor produse de valorificarea lor atunci când influențează anumite activități. Acești factori acționează asupra productivității muncii În ramuri industriale, cum ar fi: industria extractivă, exploatarea forestieră, unele subramuri ale industriei alimentare, producția de energie electrică (hidrocentrale), agricultură etc. Pentru punerea În valoare a unor asemenea rezerve, sunt necesare acțiuni pentru: aplicarea unor tehnologii noi care să valorifice superior și cu costuri minime rezervele existente Începând de la faza de
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
istoriografii și credincioșii cu greu se pot Împăca”. Mihai Ungheanu crede, spre deosebire de Olivier Gillet, că Occidentul a ignorat două forme de „luptă anticomunistă”: opoziția și rezistența, privilegiind lupta stradală, rezistența armată și disidența. În viziunea acestuia, categoria rezistenței cuprinde o subramură, „rezistența În instituții”. În această subramură este inclusă și activitatea BOR sub regimul comunist. Mihai Ungheanu afirmă că documentele prezentate În volumul despre care vorbim evidențiază „rezistența În și prin instituții” (p. 24). Aceste argumente sînt confirmate, din punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pot Împăca”. Mihai Ungheanu crede, spre deosebire de Olivier Gillet, că Occidentul a ignorat două forme de „luptă anticomunistă”: opoziția și rezistența, privilegiind lupta stradală, rezistența armată și disidența. În viziunea acestuia, categoria rezistenței cuprinde o subramură, „rezistența În instituții”. În această subramură este inclusă și activitatea BOR sub regimul comunist. Mihai Ungheanu afirmă că documentele prezentate În volumul despre care vorbim evidențiază „rezistența În și prin instituții” (p. 24). Aceste argumente sînt confirmate, din punctul de vedere al autorului, de istoria postcomunistă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1. Dragoș Frumosu - Președinte F.S.I.A. 2. Sabin Rusu - Secretar general F.S.I.A. 3. Valer Bota - Vicepreședinte F.S.I.A. 4. Mihai Oceanu - Vicepreședinte F.S.I.A. 5. Livia Cojocaru - Vicepreședinte F.S.I.A. 6. Gheorghe Ducăi - Vicepreședinte F.S.I.A. 7. Verginia Toncea - subramura fabricării berii 8. Petre Harasciuc - subramura fabricării cărnii 9. Virgil Stanica - subramura fabricării uleiului 10. Nicolae Nistor - subramura fabricării zahărului 11. Bocos Gavril - subramura fabricării băuturilor Federația Sindicatelor Libere din Morărit și Panificație (F.S.L.M.P.) 1. Adrian Marin - Președinte F.S.L.M.P. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
2. Sabin Rusu - Secretar general F.S.I.A. 3. Valer Bota - Vicepreședinte F.S.I.A. 4. Mihai Oceanu - Vicepreședinte F.S.I.A. 5. Livia Cojocaru - Vicepreședinte F.S.I.A. 6. Gheorghe Ducăi - Vicepreședinte F.S.I.A. 7. Verginia Toncea - subramura fabricării berii 8. Petre Harasciuc - subramura fabricării cărnii 9. Virgil Stanica - subramura fabricării uleiului 10. Nicolae Nistor - subramura fabricării zahărului 11. Bocos Gavril - subramura fabricării băuturilor Federația Sindicatelor Libere din Morărit și Panificație (F.S.L.M.P.) 1. Adrian Marin - Președinte F.S.L.M.P. 2. Cenușe Ion - Prim-vicepreședinte 3. Bratis
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
A. 3. Valer Bota - Vicepreședinte F.S.I.A. 4. Mihai Oceanu - Vicepreședinte F.S.I.A. 5. Livia Cojocaru - Vicepreședinte F.S.I.A. 6. Gheorghe Ducăi - Vicepreședinte F.S.I.A. 7. Verginia Toncea - subramura fabricării berii 8. Petre Harasciuc - subramura fabricării cărnii 9. Virgil Stanica - subramura fabricării uleiului 10. Nicolae Nistor - subramura fabricării zahărului 11. Bocos Gavril - subramura fabricării băuturilor Federația Sindicatelor Libere din Morărit și Panificație (F.S.L.M.P.) 1. Adrian Marin - Președinte F.S.L.M.P. 2. Cenușe Ion - Prim-vicepreședinte 3. Bratis Gheorghe - Vicepreședinte 4. Burcus Viorel - Vicepreședinte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
A. 4. Mihai Oceanu - Vicepreședinte F.S.I.A. 5. Livia Cojocaru - Vicepreședinte F.S.I.A. 6. Gheorghe Ducăi - Vicepreședinte F.S.I.A. 7. Verginia Toncea - subramura fabricării berii 8. Petre Harasciuc - subramura fabricării cărnii 9. Virgil Stanica - subramura fabricării uleiului 10. Nicolae Nistor - subramura fabricării zahărului 11. Bocos Gavril - subramura fabricării băuturilor Federația Sindicatelor Libere din Morărit și Panificație (F.S.L.M.P.) 1. Adrian Marin - Președinte F.S.L.M.P. 2. Cenușe Ion - Prim-vicepreședinte 3. Bratis Gheorghe - Vicepreședinte 4. Burcus Viorel - Vicepreședinte 5. Saftere Pândele - Secretar general Anexă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
A. 5. Livia Cojocaru - Vicepreședinte F.S.I.A. 6. Gheorghe Ducăi - Vicepreședinte F.S.I.A. 7. Verginia Toncea - subramura fabricării berii 8. Petre Harasciuc - subramura fabricării cărnii 9. Virgil Stanica - subramura fabricării uleiului 10. Nicolae Nistor - subramura fabricării zahărului 11. Bocos Gavril - subramura fabricării băuturilor Federația Sindicatelor Libere din Morărit și Panificație (F.S.L.M.P.) 1. Adrian Marin - Președinte F.S.L.M.P. 2. Cenușe Ion - Prim-vicepreședinte 3. Bratis Gheorghe - Vicepreședinte 4. Burcus Viorel - Vicepreședinte 5. Saftere Pândele - Secretar general Anexă 3 Federația Patronala Federația Națională a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
pe combustibili lichizi, solizi și gazoși; ... d) personalul care lucrează la stațiile de reparare, întreținere și încărcare acumulatori; ... e) personalul care execută analize fizico-chimice; ... f) personalul care lucrează în locuri de muncă cu umiditate mai mare decât limită admisă (cu exceptia subramurii conservelor); ... g) personalul care lucrează în locuri de muncă cu temperatură peste și sub limita admisă; ... h) personalul care lucrează la multiplicare xerox, alte tipuri de copiatoare, computere cu monitor; i) personalul care lucrează în atelierele de vulcanizare; ... j) personalul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
lucrează în timpul iernii (decembrie-martie) în aer liber; ... n) personalul care lucrează la activitatea de preparări soluții de curățire (soda caustica, soda calcinata și acizi); ... o) personalul care lucrează în activitate la mașini (operator la mașinile de spălat, îmbuteliat, capsat), cu excepția subramurilor industriei cărnii și conservelor. ... 3. Condiții periculoase a) personalul care lucrează la recipienti sub presiune, sub controlul ISCIR; ... b) personalul de întreținere și reparații instalații electrice de înaltă și joasă tensiune; ... c) personalul de pază. ... 4. Condiții penibile a) personalul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
Federației Patronale Române din Industria Alimentară și ale Federației Sindicatelor din Industria Alimentară 1. Întâlniri periodice în cadrul activităților și relațiilor în/sau dintre organizațiile sindicale și patronale. 2. Acțiuni comune pentru dezbaterea și aplicarea hotărârilor Guvernului în concordanță cu interesele subramurilor. 3. Promovarea unor proiecte de acte normative specifice activității subramurilor. 4. Stabilirea de măsuri comune pentru strategia dezvoltării subramurilor și a privatizării societăților comerciale. 5. Organizarea concursurilor profesionale și de protecția muncii pe subramuri și la nivelul ramurii. 6. Organizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
din Industria Alimentară 1. Întâlniri periodice în cadrul activităților și relațiilor în/sau dintre organizațiile sindicale și patronale. 2. Acțiuni comune pentru dezbaterea și aplicarea hotărârilor Guvernului în concordanță cu interesele subramurilor. 3. Promovarea unor proiecte de acte normative specifice activității subramurilor. 4. Stabilirea de măsuri comune pentru strategia dezvoltării subramurilor și a privatizării societăților comerciale. 5. Organizarea concursurilor profesionale și de protecția muncii pe subramuri și la nivelul ramurii. 6. Organizarea zilei lucrătorului din industria alimentară. 7. Participarea la activitățile Comisiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
relațiilor în/sau dintre organizațiile sindicale și patronale. 2. Acțiuni comune pentru dezbaterea și aplicarea hotărârilor Guvernului în concordanță cu interesele subramurilor. 3. Promovarea unor proiecte de acte normative specifice activității subramurilor. 4. Stabilirea de măsuri comune pentru strategia dezvoltării subramurilor și a privatizării societăților comerciale. 5. Organizarea concursurilor profesionale și de protecția muncii pe subramuri și la nivelul ramurii. 6. Organizarea zilei lucrătorului din industria alimentară. 7. Participarea la activitățile Comisiei Consultative de Dialog Social de la nivelul Ministerului Agriculturii, Alimentației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
hotărârilor Guvernului în concordanță cu interesele subramurilor. 3. Promovarea unor proiecte de acte normative specifice activității subramurilor. 4. Stabilirea de măsuri comune pentru strategia dezvoltării subramurilor și a privatizării societăților comerciale. 5. Organizarea concursurilor profesionale și de protecția muncii pe subramuri și la nivelul ramurii. 6. Organizarea zilei lucrătorului din industria alimentară. 7. Participarea la activitățile Comisiei Consultative de Dialog Social de la nivelul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și la activitățile altor structuri tripartite și de dialog social. Anexă 8 LISTA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
1. Dragoș Frumosu - Președinte F.S.I.A. 2. Sabin Rusu - Secretar general F.S.I.A. 3. Valer Bota - Vicepreședinte F.S.I.A. 4. Mihai Oceanu - Vicepreședinte F.S.I.A. 5. Livia Cojocaru - Vicepreședinte F.S.I.A. 6. Gheorghe Ducăi - Vicepreședinte F.S.I.A. 7. Verginia Toncea - subramura fabricării berii 8. Petre Harasciuc - subramura fabricării cărnii 9. Virgil Stanica - subramura fabricării uleiului 10. Nicolae Nistor - subramura fabricării zahărului 11. Bocos Gavril - subramura fabricării băuturilor Federația Sindicatelor Libere din Morărit și Panificație (F.S.L.M.P.) 1. Adrian Marin - Președinte F.S.L.M.P. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214843_a_216172]