1,455 matches
-
instituite de art. II din Legea nr. 212/2018. Arată că la momentul încheierii contractelor care fac obiectul prezentei cauze raporturile juridice generate de executarea lor erau raporturi juridice comerciale, nesupuse subordonării principiului priorității interesului public (aplicabil doar litigiilor administrative), fiind subsumate principiului egalității părților, specific raporturilor juridice comerciale și jurisdicției comerciale, în temeiul dispozițiilor art. 286 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, în redactarea prevăzută de art. I pct. 35 și 37 din Legea nr.
DECIZIA nr. 44 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284067]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, care stabilesc definiția expresiei „regimul de putere publică“, Curtea a observat, la paragraful 48 din Decizia nr. 576 din 22 noiembrie 2022, că susținerile autorilor excepției, similar celor formulate în prezenta cauză, se subsumează exclusiv unor aspecte referitoare la interpretarea acestor dispoziții legale și la aplicarea „regimului de putere publică“ în cazul actelor individuale de salarizare ale funcționarilor publici. Or, problema interpretării și aplicării dispozițiilor legale criticate excedează controlului de constituționalitate, fiind de resortul
DECIZIA nr. 10 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284025]
-
prejudiciului pricinuit prin măsura preventivă astfel dispusă. Observă că, atâta vreme cât procedura judiciară penală având ca obiect strict luarea unei măsuri preventive și cenzurarea legalității acesteia în condițiile procedurale specifice nu are o existență de sine stătătoare, ci se subsumează inițierii și derulării unui proces penal având ca finalitate angajarea răspunderii penale a persoanei față de care se solicită măsura preventivă în discuție, rezultă că și caracterul „just“ sau „injust“ al acesteia, din perspectiva obligației asumate la nivel constituțional de
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
prin finalitatea ei devine injustă/nedreaptă pentru cetățean, trebuie însoțită de un remediu normativ corespunzător în vederea restabilirii stării de dreptate atât în privința persoanei în cauză, cât și pentru societate. Prin urmare, evaluarea acțiunii statului strict dintr-o perspectivă legalistă - subsumată în mod mecanic respectării procedurilor legale - poate duce la o concluzie falacioasă în analiza constituționalității normei juridice. De aceea, ea trebuie realizată și din perspectiva fundamentelor care stau la baza existenței statului. Întrucât valorile supreme consacrate prin art. 1 alin.
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
și securității raporturilor juridice civile. ... 33. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 344 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 5 noiembrie
DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283856]
-
rezultă din însăși materialitatea faptei (ex re). Sub aspectul laturii subiective, forma de vinovăție cu care acționează subiectul activ este intenția directă sau indirectă. ... 34. Sub aspectul operațiunilor care pot fi efectuate cu articole pirotehnice, Curtea observă că acestea se subsumează sferei de aplicare a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 126/1995, care vizează prepararea, producerea, procesarea, experimentarea, deținerea, tranzitarea pe teritoriul țării, transmiterea sub orice formă, transferul, transportul, introducerea pe piață, depozitarea, încărcarea, încartușarea, delaborarea, distrugerea, mânuirea, comercializarea
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
primară care nu a făcut parte din dreptul pozitiv, în schimb, are competența de a analiza constituționalitatea unui act normativ care este sau a fost în vigoare, după caz, în funcție de caracterul abstract sau concret al controlului de constituționalitate subsumat art. 146 lit. d) din Constituție. ... 25. Astfel, în acest context normativ, Curtea a reținut că art. 146 lit. d) din Constituție cuprinde două teze. Cu privire la prima teză a acestui text constituțional privind excepția de neconstituționalitate ridicată în
DECIZIA nr. 610 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283144]
-
neconstituționale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ“. Astfel, prin raportare la cele invocate de reclamant, pârâtul a susținut că acestea privesc fondul actului atacat, temeinicia și legalitatea acestuia, și se analizează în cadrul acțiunii în anulare, neputând fi subsumate condiției cazului bine justificat, întrucât acceptarea unui asemenea raționament ar echivala cu o prejudecare a fondului litigiului care privește examinarea legalității. Prezumția de legalitate a actului atacat nu a fost răsturnată, întrucât acesta a fost emis cu respectarea etapelor și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
de violare a vieții private, prevăzută de art. 226 alin. (1) din Codul penal, sunt echivalente cu noțiunile de locuință, încăpere sau dependință din conținutul infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. (1) din Codul penal, fiind subsumate noțiunii de domiciliu în sensul legii penale. ... ... IX. Înalta Curte de Casație și Justiție A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 74. În conformitate cu dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
violare a vieții private, prevăzută de art. 226 alin. (1) din Codul penal, au același înțeles cu noțiunile de locuință, încăpere sau dependință din conținutul infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. (1) din Codul penal, fiind subsumate noțiunii de domiciliu în sensul legii penale. ... 105. Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 477 din Codul de procedură penală, va fi admisă sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a II-a penală, în Dosarul
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
violare a vieții private, prevăzută de art. 226 alin. (1) din Codul penal, au același înțeles cu noțiunile de locuință, încăpere sau dependință din conținutul infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. (1) din Codul penal, fiind subsumate noțiunii de domiciliu în sensul legii penale. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 aprilie 2024. PREȘEDINTELE SECȚIEI PENALE
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
2.309D/2020 și nr. 2.380D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, autoarea criticând, în esență, opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, susțineri ce nu se subsumează unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Astfel, referitor la criticile formulate prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, instanța apreciază că textul de lege criticat îndeplinește cerințele de accesibilitate, claritate, precizie
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
2.409D/2020 și nr. 2.410D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, autoarea criticând, în esență, opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, susțineri ce nu se subsumează unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Astfel, referitor la criticile formulate prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, instanța apreciază că textul de lege criticat îndeplinește cerințele de accesibilitate, claritate, precizie
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
Constituționale nr. 1.893D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, câtă vreme autoarea acesteia critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, susțineri ce nu se subsumează unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Totodată, împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
Constituționale nr. 2.199D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, câtă vreme autoarea acesteia critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, susțineri ce nu se subsumează unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Totodată, împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
de cel afișat. Or, în acest context, Curtea a observat că, de fapt, se critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare, care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, critici ce nu se subsumează însă unor veritabile critici de neconstituționalitate. Împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice și al liberei circulații a serviciilor, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi să aleagă
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
nr. 1.496/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 30 iunie 2011, a fost aprobată procedura ce stabilește cadrul normativ privind autorizarea diriginților de șantier de către Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C., reglementare care se subsumează dispozițiilor Legii nr. 10/1995. Această procedură este justificată de motive imperative de interes general privind siguranța și sănătatea publică, protecția beneficiarilor de servicii în construcții, precum și protecția mediului urban, inclusiv amenajarea teritoriului, care impun obligativitatea asigurării condițiilor necesare pentru
DECIZIA nr. 665 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280646]
-
eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anumit drept având consecință fie
DECIZIA nr. 512 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279653]
-
a Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă. ... ... 23. Se impune însă mențiunea că, dintre cele trei hotărâri judecătorești pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, numai Decizia nr. 5.211 din 2 noiembrie 2021 este subsumată obiectului recursului în interesul legii, celelalte două fiind pronunțate în cauze care priveau componența organelor de conducere ale asociației sau federației, iar nu înscrierea de noi membri asociați. ... 24. Într-o a doua opinie, se susține că hotărârea de afiliere
DECIZIA nr. 19 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278709]
-
ordonanța menționată, iar, asupra chestiunii de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 56. În ceea ce privește a patra condiție de admisibilitate, subsumat acesteia, în componenta sa referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, în practica instanței supreme s-a reținut că aceasta trebuie să constea într-o problemă de drept care necesită cu pregnanță
DECIZIA nr. 76 din 20 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278758]
-
scopul realizării de venituri impozabile. ... 70. De altfel, în justificarea tratamentului fiscal aplicat, recurenta din prezenta cauză a invocat, în principal, nu faptul că acele cheltuieli rezultate din reducerea capitalului social la societatea la care contribuabilul deține participații nu se subsumează noțiunii de depreciere a titlurilor de participare, ci incidența art. 21 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal. Astfel, principala problemă de drept la care instanța de trimitere este chemată să dea o rezolvare este aceea dacă cheltuielile de natura
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
au înrâurire asupra termenului de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili și determina obligația fiscală datorată în acest context, iar lipsa acestor precizări face ca norma criticată să fie lipsită de criteriile de calitate a legii ce se subsumează principiului legalității. ... 12. În ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială în
DECIZIA nr. 476 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285411]
-
legilor este obligatorie“, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială în materie, Curtea constată că acestea cuprind anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii), de principiul securității juridice care consacră securitatea juridică a persoanei și a raporturilor juridice, concept ce se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în
DECIZIA nr. 476 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285411]
-
hotărârilor judecătorești, opțiune legislativă care nu este supusă cenzurii instanței de judecată și care nu semnifică încălcarea dreptului părților la un proces echitabil și la apărare, ci doar alegerea unei metode de a asigura celeritatea desfășurării procedurilor, măsura adoptată fiind subsumată acestui scop. În plus, instanța arată că apelantul avea posibilitatea de a formula o cerere către Tribunalul Brașov sau către Curtea de Apel Brașov pentru a obține o copie a hotărârii atacate, ce putea fi transmisă prin mijloace electronice în
DECIZIA nr. 178 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286680]
-
eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anumit drept având consecință fie
DECIZIA nr. 153 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286711]