30,037 matches
-
pilduitor, dându-le mare ajutor în cele ale credinței în Hristos și arătându-se foarte bucuroși să moară deodată cu ei, căci molipsindu-se de boala celuilalt, ei atrăgeau asupra lor boala semenilor lor și luau bucuroși asupră-le și suferințele celorlalți frați. Și mulți din ei au ajuns să închidă ochii după ce dăduseră îngrijire bolnavilor și după cei îi scăpaseră din boală, sfârșindu-se astfel prin aceea că au atras asupra lor moartea altora și împlinind de-a binelea zicala
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
-mi iau ochii de la tine./ În dreapta trimiteai un zâmbet, în stânga o dulce bezea,/ Privirea când ți-am întâlnit-o spunea că vrei să fii a mea.// Văzusem lacrima din suflet și masca ce-o purtai pe față,/ A tinereții tale suferință ce-ți măcina plăpânda viață./ Cu multă grație ai acceptat, la acel dans să te invit/ În pașii valsului celebru, în șoaptă te-ai destăinuit." (Ilie Marinescu) * , Forma endoclastică împreună cu murmurul/ două sau trei mântuiri irezistibilul și metacoronarii care-și
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
explicativ al limbii române", editat de Academia Română: ,(Despre populații) De origine străină, venit din altă parte". Așa se referea dl Severin la Traian Băsescu și, prin extensie, la cei care ,vor puterea" și știu ,să înțeleagă și să manipuleze perfect suferințele popoarelor în mijlocul cărora trăiesc". Așadar, ,alogenii" nu sunt ,diferiți", cum susține a posteriori dl Severin, ci ,trăiesc chiar în mijlocul popoarelor"! Că în articolul din 6 august ,eroii alogeni" dobândesc atribute pe care în cel din 2 august nu-l au
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
care consideră că afirmarea acesteia constituie o insultă se fac vinovați de frustrare". Perfectă logică, nu-i așa? Chiar de la primul rând al articolul, dl Severin enunță un principiu: , Atunci când vor puterea, alogenii știu să înțeleagă și să manipuleze perfect suferințele popoarelor în mijlocul cărora trăiesc". Imediat, el exemplifică enormitatea prin acțiunile lui Traian Băsescu. Unde e aici intenția de a-l incrimina, când se incriminează singur?! Dacă are probleme cu Traian Băsescu, de ce nu-l atacă pentru ideile sale politice, pentru
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
au un rol fundamental, nu numai că nu îmbogățește și nu resemnifică realitatea umană în toate dimensiunile ei, ci, din contra, ficționalizează viața, suspendă orice criteriu moral și transferă în imaginarul pur reperele noastre umane fundamentale: viață, moarte, dragoste, prietenie, suferință, credință, cunoaștere etc. etc. Sacerdoții gureși ai virtualului, în esență niște monștri autiști și bigoți, incapabili să trăiască pe cont propriu și cu toate funcțiile vitale active, incapabili de schimburi senzoriale și simbolice cu lumea din jur, își creează cu
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
creează cu orice preț condiții optime pentru o masturbare amplă și incontinentă, virtuală și ea, însă folosind un material concret, din viață, ficționalizat prin nenumăratele procedee tehnologice, din simplă lașitate și pentru atenuarea oricărei suspiciuni de culpă, adică folosind copiii, suferința, războiul, moartea și iubirea ca spectacole pure, ca pe niște filme derizorii de Sergiu Nicolaescu. Concursul de felație pentru fetițele de doisprezece ani, pe care Florian Liber îl descrie și îl analizează succint, nu este decît un biet episod, e
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
Dar răceala se oprește aici. Revin la mănușa aruncată actorilor - să-și submineze personajele (ceea ce, poate, nu știu că fac), dar să rămână și ,în carne și oase", nu caricaturi. Ceea ce face să existe și durere, și grație tocmai când suferința e cauzată. Iar Gorzo privește din nou în capul regizorului când spune ce a vrut Tarantino și ce îl îmbată pe el. Dacă doar sângele era necesar, de ce și-a bătut atât capul cu coregrafia din Kill Bill 1 (că
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
1997 a Jurnalului său a reactualizat până la incandescență prezența sa spirituală. în ,Dilema veche" (nr. 4/2004), H. R. Patapievici scrie - ,Cu ce a greșit Gabriel Liiceanu, care a fost bănuit de antisemitism pentru o declarație de solidaritate simbolică, făcută suferințelor lui Mihail Sebastian la Templul Coral?" Aproape că nu există dezbatere despre dubla identitate evreu-român, despre Holocaust și Gulag în România, pentru ca numele lui Sebastian să nu fie pomenit. Deși însuși autorul nu s-a gândit, probabil, la o asemenea
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
iluzorii ce conduc la comentarii fanteziste, iar interpretul - acordând credit în alb surselor tipărite - ajunge, el însuși, victimă inocentă a ,partiturii" false ce i-a fost pusă sub ochi de un editor neglijent sau neghiob. Ca să nu mai vorbim de suferințele postume ale poetului, demult trecut în lumea drepților, care a pierdut până și palida șansă a eratei și nici nu mai răspunde la telefon, pentru a i se prezenta măcar cuvenitele scuze. Și astfel, un silentium pudic se așterne asupra
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
până la tautologie, face din Ion Gheorghe un neomodernist ieșit din rândul ,șaizecist", un poet al concretului apăsător (iar nu al volatilității luminoase) cu mâinile împlântate până la umeri în pământul și dramele lumii. Materia aceasta grea, purtând o veritabilă istorie a suferinței umane, românești, țărănești, e frământată și modelată cu tenacitate, la concentrația înaltă a obsesiei și în disprețul oricărei eufonii. E mai degrabă proză aici decât poezie, o pastă verbală densă ce umple spațiul paginii fără a lăsa cel mai mic
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
constituie formula lui }epeș. Amintirile din prima copilărie și cele din adolescența petrecută în captivitate la Egrigöz au ,mirosul dulce și fetid al ororii". Zoofilie și scatologie, pulsiuni incestuoase (și încă în două direcții tabuizate: mamă, frate), supunerea la violuri, suferința dezvirginării și plăcerea intensă a abstinenței, corp la corpul ispitei: iată frânturi biografice explicând, întrucâtva, conformația moral-psihologică a unui voievod ce va rămâne în memoria colectivă ca un monument înalt, ascuțit de cruzime omenească. Legendara țeapă (folosită cu succes și
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
Ironiei (auto)bășcălioase a lui Dinescu, bardul îi opune un discurs declamatoriu, grav, mereu important, fără nici o fărîmă de umor. Lamentațiile străbunicului abandonat de o tînără iubită sună sinistru (în lexicul său apar la tot pasul cuvinte precum ,tragedie", ,moarte", ,suferință"). La un moment dat pune chiar o întrebare care ar putea da de lucru psihanaliștilor: ,Tu (Marius Tucă), dacă ai fi femeie, ți-ar fi ușor să (...) treci de la Adrian Păunescu la variantele pe care le poți găsi pe piață
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
facem ce stă în puterile noastre, își va fi spus înțeleptul secretar general al Partidului, un supra-Tată ideologic, omnipotent precum zeii vechilor mitologii, intervenind discreționar în viața atâtor familii și modificându-le orbita în funcție de propria megalomanie. E greu de cuantificat suferința adusă de acest stahanovism biologic, considerat și astăzi de unii drept un salutar proiect de fortificare a neamului. Pe lângă miile de femei care au murit crucificate, literalmente, pe masa avorturilor clandestine (mama mea este una dintre ele), drama se întinde
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
exces în rău prin râvna înregimentării; alții, mai puțini, încearcă să amâne, să temporizeze, să întârzie cumva încolonarea. Dar cursul Istoriei mari e implacabil, aceasta vine, în cercuri concentrice răsturnate, până în dreptul fiecăruia, dându-i rația cuvenită de mizerie și suferință, luându-și tainul, variabil, de angajament cetățenesc și avânt revoluționar. Diferențele, deosebirile, notele proprii, ceea ce dă culoare și consistență lumii formate din indivizi, nu din clone cuminți, se interiorizează, modelează omul pe dinăuntru, în profunzimi ascunse cu grijă. Casa bunicilor
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
Altminteri spus, omul-manechin. Și continuarea ,lecției" este cu adevărat surprinzătoare. Omul-manechin nu trebuie tratat cu ușurință, căci materia nu cunoaște gluma, este de o gravitate tragică. Rezultatul oricărei intervenții asupra ei se contopește cu ea imediat, identificându-se cu destinul. Suferința ferecată într-o formă impusă arbitrar materiei inconștiente, în fond, o parodie, este totală, chinuind-o veșnic, stăpânind-o despotic și transformând-o într-o însușire intrinsecă a obiectului, fără antecedente și fără posteritate, transferată într-o trăire psihică. Acest
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
fel de copilărire poetică, după aceea imaginară. Tiparul popular, în metrică și vocabular, întărește impresia că avem aici o pauză de respirație, un interludiu necesar între cele două secvențe dramatice. Fiindcă dorința regresivă a personajului e de fapt îmbibată de suferință, suferința neîmplinirii ei. Exaltările poetului, ca și extravaganțele sale, acoperă o rană nevindecabilă: aceea a expulzării, a tăierii fiului din mamă. Cele două capete ale cordonului ombilical flutură trist în lume și timp, retezate odată pentru totdeauna: ,după ce a născut
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
de copilărire poetică, după aceea imaginară. Tiparul popular, în metrică și vocabular, întărește impresia că avem aici o pauză de respirație, un interludiu necesar între cele două secvențe dramatice. Fiindcă dorința regresivă a personajului e de fapt îmbibată de suferință, suferința neîmplinirii ei. Exaltările poetului, ca și extravaganțele sale, acoperă o rană nevindecabilă: aceea a expulzării, a tăierii fiului din mamă. Cele două capete ale cordonului ombilical flutură trist în lume și timp, retezate odată pentru totdeauna: ,după ce a născut, tot
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
vaste pentru proiectarea luminii adevărului asupra întregului nostru patrimoniu cultural, asupra moștenirii lăsate de generațiile luptătorilor pentru libertate, reflectate în atâtea opere de artă valoroase către care regimul de exploatare burghezo-moșieresc a îndreptat lentilele lui deformatoare."; În opera sa răsună suferințele maselor, dragostea de patrie, dragostea de munții și câmpiile, fluviile și pădurile țării noastre; în cântecele lui se zbate șsic!ț jalea și revolta maselor."; , Dar dacă în opera sa găsim revolta împotriva asupritorilor, solidaritatea cu cei asupriți ș...ț
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
pe Caragiale ca pe un tovarăș de luptă, azi ea îl sărbătorește cu strălucire ca pe un tovarăș de biruință, care-i îngăduie să vadă ceea ce a făcut-o ieri să sufere și mai ales o împiedică să uite această suferință." Camil Petrescu are, când scrie aceste rânduri, înaltul titlu de academician. Fiind academician, poate influența mai mult decât alții opinia publică. Un tânăr care nu l-a citit încă pe Caragiale, dar citește ce scrie despre el Camil Petrescu, își
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
întârziere în revista Contemporanul. Cunoscutul prozator, întruchipare maiestuoasă a stilului de viață burghezo-moșieresc dinaintea instaurării comunismului, susține și el că I.L. Caragiale a înfierat burghezo-moșierimea: , În opera lui se oglindește mizeria morală a clasei aceleia care trebuia să dispară și suferința poporului exploatat." Întrucât Căldură mare sau Lanțul slăbiciunilor nu ilustrează convingător ,suferința poporului exploatat", se valorifică pe larg, ca sursă de citate, broșura 1907 din primăvară până în toamnă. Interpretarea operei lui Caragiale ca o critică ,acerbă" a capitalismului va face
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
burghezo-moșieresc dinaintea instaurării comunismului, susține și el că I.L. Caragiale a înfierat burghezo-moșierimea: , În opera lui se oglindește mizeria morală a clasei aceleia care trebuia să dispară și suferința poporului exploatat." Întrucât Căldură mare sau Lanțul slăbiciunilor nu ilustrează convingător ,suferința poporului exploatat", se valorifică pe larg, ca sursă de citate, broșura 1907 din primăvară până în toamnă. Interpretarea operei lui Caragiale ca o critică ,acerbă" a capitalismului va face carieră. Într-o monografie scrisă de Ion Roman și publicată în 1964
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
nostru de a trăi în întregime pasiunile? Aici, două versuri dintr-un Ťpsalm modern", scris de Alexandru Macedonski, prin anii 1893-1895: Când dureri ne dai și nouă/ Ne dai plânsul a o rouă. Mai ales la vârstele avansate, bogate în suferințe, ființa umană ar avea nevoie de roua divină a plânsului, mângâiere și poate cale spre mântuire. Într-un alt poem, ,Ceasul care nu apune", un peisaj de seceriș iminent, Lucian Blaga visează la căile pe care viitorul se apropie de
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
filele lui Cristian Popescu fojgăie cerșetorii, mutilații, estropiații, surdomuții și nebunii cu acte, o umanitate bolnavă pe creștetul căreia scriitorul așează nimbul sfințeniei. Lumea jurnalului este în primul rând lumea lor, contemplată și asimilată de ,subiectul cunoscător", bun conductor de suferință - a lui și a celorlalți: , Din mâna lipsă a cerșetorului de la Universitate, din sânul lipsă al cerșetoarei din Piața Victoriei, din picioarele lipsă ale băiatului care cerșește în Unirii și din alte câteva de-astea - plutește și dansează prin visele
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
fi dată celor sărmani, goi, săracilor cu duhul, personajelor de periferie, celor excluși de la banchetul vieții și mulțumindu-se cu firimiturile sale. Asistăm însă și la o translare din sfera socială într-una strict individuală, la o convertire artistică a suferinței, smulsă lumii exterioare și transformată în registru al creației. Ba chiar în artă poetică: ,MAR}I. Un cerșetor-copil (8-10 ani) în metrou; cu amândouă mâinile amputate, cam din dreptul coatelor; cu un soi de borsetă, mereu deschisă, neagră, jerpelită, legată
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
ironic. Vezi, bade ?, îmi zice, pe mine m-au impresionat întotdeauna oamenii care știu cum să pună problema, adică într-un fel care să fie cât mai plăcut și atractiv. Uite la domnul ministru, ascultându-i vocea aproape frântă de suferința că trebuie să ne jupoaie de niște bănuți, sper că mă vei înțelege și pe mine și... Uite, în clipa asta mă simt vinovat că sunt aici și nu m-a înghițit tsunami-ul... Până una-alta, misterul stării sale
Frunzăverde, cu crengi cu tot... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11573_a_12898]