878 matches
-
ani se va mai scrie o istorie a DWO. 133. Reunificarea celor două republici frățești n-a avut (încă) loc Viața în acvariu e nemiloasă: când un pește dă semne de boală, ceilalți pești încep să-l atace, intuind că suferindul ar putea să le servească drept prânz. La un moment-dat, Republica Umanistă Vandana a intrat într-o recesiune ce parcă nu se mai termina, iar vecinii din sud au trăit un (aparent) inexplicabil boom economic, întâmplându-se ca, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
de ameliorări ce alternează cu recăderi. În general se consideră că tratamentul instituit precoce crește șansele de ameliorare și îmbunătățește prognosticul [11, 12]. Terapia este simptomatică, prescriindu-se mai ales medicamente pentru tulburările de somn sau cognitive, precum și analgezice; mulți suferinzi de sindromul oboselii cronice prezintă o sensibilitate la sedative ce determină obținerea beneficiilor terapeutice la doze mai mici decât în mod normal [13]. În perioadele de acutizare, cefaleea, durerile musculare și articulare pot fi calmate cu acetaminofen (Tylenol), ibuprofen (Advil
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
că exercițiile fizice submaximale (75 % din VO2 max) produc scăderea agregabilitatii trombocitare [20], alte cercetări au arătat că exercițiile fizice au ca efect activarea trombocitelor la bolnavii care au dezvoltat recent angina pectorală, prin comparație cu subiecții normali și cu suferinzii de cardiopatie ischemică [21]. Explicația constă în faptul că stresul oxidativ indus de efortul fizic intens, acut, duce la activarea trombocitelor [22]. La vârstnic tulburările de imunitate au o caracteristică, fiind implicat un insuficient control imunologic al celulelor modificate sau
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sa și prea dificil de organizat. Eșecul istoric era consecința dificultății soluționării unei probleme strategice, și anume: surmontarea discontinuităților de flux specifice arealului românesc. Orice imperiu extins în spațiul nostru se îmbolnăvea subit, fiind sortit pierii. Era diagnosticat imediat ca suferind de aritmie și insuficiență circulatorie. Cu un puls slab, cordul nu putea pompa suficient sânge pentru a ține legate țările române de imperiile dezvoltate în regiune. Colapsul istoric al stăpânirilor ajunse la noi nu a fost decât efectul logic al
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de tați. Plantele căpătau puteri miraculoase, rupând farmece și deochiuri. Babe gheboșate se întreceau în a strânge ierburile numai de ele știute, pentru a face leacuri care să tămăduiască și să aline bolnavii. Erau amestecate în licori doftoricești pe care suferinzii le sorbeau pe nerăsuflate. Fete, dornice de măritiș, piteau flori pe sub perne, pentru a-și visa ursitul. Nevestele și le ascundeau în sân pentru a fi mai drăgăstoase. Așteptau roua dimineții în care se tăvăleau goale pentru a putea prunci
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
În primul rînd că tot sărmanii suferă încă mai mult în vreme de criză, în al doi-lea rînd, am ajuns să invocăm o astfel de criză, fără să știm ce-nseamnă, bag seamă, numai pentru a vedea pe alții suferind și a se face astfel puțină dreptate, în sensul unei dorite egalități a veniturilor. M-am întrebat ce fel de creștini suntem, cînd și acatistele de prin biserici sunt pline de rugi către Dumnezeu să-l pedepsească pe cu-tare
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în familia Eminovicilor, de la Ipotești. Fiul lor, Ilie, elev în clasa a II-a, la Școala națională de medicină și farmacie, din București, a murit în Spitalul oștirii, "azi noapte, pe la orele 5", în ziua de 28 decembrie 1863, fiind suferind grav de gastroenterită. A fost înmormîntat la 31 decembrie 1863, în cimitirul bisericii Visarion, din mahalaua Schitu Măgureanu, care cimitir a fost desființat ulterior, prin extinderea Cișmigiului 62. Firește că de la Ipotești n-a putut participa nimeni la acea înmormîntare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
primit 400 lei noi, din partea poetului A. C. Cuza, după ce acesta își editase poeziile, în folosul lui Eminescu. De primirea banilor, i-a scris Eminescu personal29S. Marți 15 decembrie, trupa dramatică Fany Tardini-Vlădicescu a dat o reprezentație, la Botoșani, în folosul suferindului Eminescu. Datorită faptului că de plasarea biletelor s-a ocupat un comitet, sub patronajul D-nei Sofia Franck, prețul lojelor sus și jos fiind a cîte 20 de franci, rezultatul total la casă a fost de 1.233 lei. Mai departe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
stările de involuție senilă și presenilă. Alcoolicul realizează, de obicei, tipul de gelozie activă, agresivă, uneori chiar cu tendințe sadice. „Sentimentul frustrării” din „gelozie” este strâns legat de procesul intim al constituirii, în timp, a convingerii respective în sufletul celui suferind de gelozie. În drama shakespeariană „Othello” găsim dovada, măiestrit redată, a faptului că sentimentul frustrării din gelozie se constituie, de fapt, treptat, fiind rodul unor acumulări psihice interioare care pregătesc progresiv o anumită semnificație despre cele întâmplate, și, strâns legată
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
tata; timp; timpuri vechi; tînăr; toiag; tot; turban; vasal; văduvă; vechime; voievod; zidar (1); 787/217/76/141/0 bolnav: spital (65); sănătos (56); durere (44); răcit (35); suferință (34); trist (31); tristețe (31); boală (23); rău (20); pat (15); suferind (15); bătrîn (14); moarte (12); sărac (11); medic (10); medicamente (10); neputincios (10); nesănătos (10); om (9); răceală (9); pastile (8); gripă (7); milă (7); mort (7); sănătate (7); slăbit (7); tare (7); mintal (6); necăjit (6); pacient (6); supărat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nenoroc; niciuna; fără nimic; nu-i; o; un om; oriunde; pe pămînt; perfect; nu-i perfect; nici o persoană; pierdere; pleacă; nu pleacă; plictisitor; poate; pom; posibil; prieten; prieteni; prost; puls; ratat; rătăcit; refuz; sare; sec; nu e sigur; solitudine; stradă; suferind; sunt; taci; tati; lîngă tine; pentru tine; total; totul; uitat; unii; ură; urît; ușor; nici unu; văd; viață; lîngă voi; nu vrea (1); 752/170/61/109/0 noapte: întuneric (204); zi (103); stele (71); somn (58); lună (46); liniște
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pace; plictisitor; poem; poezii de mînă; poveste; preot; profesor; profunzime; prostime; recunoscut; relaxare; remarcabil; rima; rime; romanță; rus; salam; sărut; cel ce scrie poezii; scriere; scrieri; scriitor; scris; scrisoare; scrisori; senin; sentimental; silitor; singur; spontan; Stănescu; stimă; strofă; strofe; sublim; suferind; sufletist; superior; școală; șiret; text; toamnă; uitat; un exemplu; univers; valoros; vesel; veselie; viață; violent; vizionar; vorbe(1); 794/220/65/155/0 poftă: mîncare (213); bună (86); dorință (76); mare (46); foame (37); ciocolată (20); dulce (20); plăcere (15
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mohorît (8); ploaie (8); necaz (7); singurătate (7); copil (6); necăjit (6); plînge (6); tristețe (6); urît (6); dezamăgire (5); îndurerat (5); probleme (5); sărac (5); deprimat (4); eu (4); indispus (4); mîhnit (4); rău (4); sentiment (4); stare (4); suferind (4); suflet (4); amar (3); boală (3); cîine (3); disperat (3); fără dispoziție (3); greu (3); nefericire (3); negru (3); obosit (3); pesimism (3); plînset (3); sentimente (3); zîmbet (3); apăsător (2); băiat (2); chip (2); clovn (2); dezamăgit (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
între ele pentru supremație” (I, 348). Nu-i vorbă, boala e pentru Cioran prilejul de a se recunoaște și, astfel, de a fi el însuși. Cum să ne explicăm altfel faptul că se apropie de toți cei ce „au fost suferinzi” (I, 329)? Ă și îi amintește, chiar în această ordine, pe Pascal, Dostoievski, Nietzsche și Baudelaire. În fine, să explorăm imaginea trupului cioranian în derivă. Mai întâi, lamentațiile. Spune Cioran: „Creier bolnav, stomac bolnav Ă și restul așișderea” (I, 16
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cine pierde și cine câștigă? Se dau două exemple: unul din lumea medicală, celălalt din literatură. Li se prezintă elevilor cele două cazuri. Încă din 1921, prof. dr. Nicolae Constantin Paulescu, descoperă insulina. Substanța, care salvează viețile a milioane de suferinzi de diabet zaharat, este brevetată în România sub denumirea de "pancreină". A fost monitorizat în planul lumii științifice internaționale, fiind eliminat din cursa pentru Premiul Nobel. La acest lucru au contribuit atitudinea sa antisemită, antimasonică și critica adusă darwinismului. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
orele, otrăvindu-mi clipele una după alta... Dar nu sunteți... Ascultă, Piedro, dacă nu m-am ucis încă este pentru că încă mai simt că îți pot fi de ajutor. Dacă stărui atâta este pentru că nu vreau să te mai văd suferind din pricina mea... Iar moartea mea din voință proprie nu te-ar ajuta... Nu pot îndura să sufere nimeni din pricina mea... PIEDRO (amar): Nici atunci când înfigeai un pumnal?... ALTA (o durere încleștată): Piedro, ești unicul om din lume care ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
stins căr buni și s-a spălat cu apa ceea, apoi se va face bine. Cînd se descîntă cuiva de deochi, se pun pe rînd trei cărbuni aprinși în apă, în care se descîntă; dacă cărbunii se lasă la fund, suferindul este deocheat, iar de vor sta deasupra apei, nu va fi. Ca să nu se îmbolnăvească copilul de deochi, să-i faci un benchi* cu cenușă albă. Femeile deocheate nasc cu greu. Spre a nu se deochea un copil, se ia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de luciditate critică: "Nimic mai penibil literar vorbind decât asfixierea temelor generoase în moralități pedestre, nimic mai ratat decât plantarea ideilor vii în terenul arid, neemoțional al manufacturii". Bine forvmulat acest edict în contra grafomanilor acestei specii și a tipăriturilor aferente suferind de "cloroză congenitală". Autorul Istoriei... nu pregetă să dea totodată și rețeta cărților reușite pe adresa copiilor și adolescenților: sentiment, melodramă, aventură ("Singur pe lume", "Pinocchio", "Dumbrava minunată"), umor, bufonade, fantezie, feeric, fabulos, legendar (Creangă, Eminescu, Ispirescu). Oare această rețetă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cel Mare", copilăria, s-au despărțit pentru totdeauna. Caută alte absoluturi, pentru ca, după ce l-au cunoscut, "nu se mai poate trăi fără el". Fiecare îl caută în felul său, unul implicându-se în viață, celălalt, fugind parcă din ea, ambii suferind. "Tânăr fiind, mi se întâmplă adesea să mă arunc pe jos, într-o criză de epilepsie voluntară și să lovesc pământul cu pumnii, strivit de apăsarea vidului. Gemeam, suspinam, în căutarea unui răspuns, a unui sens. Caut și azi un
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
să crezi că "l-ai prins" pe Cioran, iti scăpa iar printre degete, făcându-te să reiei căutarea. Omul care a descris suferință creației și "neajunsul de a te fi născut" comunica, de multe ori, simpatetic sau empatic cu ceilalți "suferinzi", adică cu ființele care "au făcut greșeala să se nască". Despre Cioran nu se poate vorbi fără contradicție, nu-l poți include într-un sistem, nu se poate "analiza", căci îl găsim risipit peste tot. După Savater, nu avem în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de "antreprenor de demolări", cum spune Savater. "Așa am fost întotdeauna; sfâșiat pe dinăuntru, negăsind o cale de evadare din mine însumi, trăind într-o mare tensiune, în contradicție cu propria-mi concepție despre viața."75 Cioran a fost un suferind și nu ne referim la bolile sale fizice deși au avut o influență hotărâtoare asupra vieții și scriturii sale de fapt, nici nu se putea imagina fără a suferi de ceva: "nu reușesc să mă închipui fără șubreda-mi sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și a celor care îi slujeau. Aici se afla biserica și locuința mitropolitului. În apropiere se aflau camerele pentru guvernatorul provinciei, locuințele clericilor, camere pentru oaspeți, pentru străini, azilul bătrânilor și spitalul bolnavilor. Ierarhul locuia aici, pentru a fi în mijlocul suferinzilor și săracilor, cu scopul de a-i asculta, înțelege și ajuta la timp. Tot aici se aflau locuințele medicilor și a întregului personal ajutător. Pentru a crea călugărilor posibilități de a fi în slujba semenilor, a anexat la mănăstirile din
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Apa cea vie, îmbrăcând pe cel gol, vor dobândi veșmântul nemuririi, găzduind pe cei străini, vor primi găzduire în Împărăția lui Dumnezeu, vizitând acum pe cei întemnițați, vor scăpa atunci de temnicerii cei groaznici ai iadului, cercetând pe bolnavi și suferinzi, se vor izbăvi de suferințele inimaginabile și nesfârșite, scornite de diavolii nemiloși și de lipsa comuniunii cu Dumnezeu și aleșii Săi. Așa cum s-a putut lesne observa pe parcursul acestui studiu, scrierile Sfântului Vasile cel Mare nu sunt nici pe departe
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
cu o profundă convingere morală aflată la baza medicinei: compasiunea pentru pacient ca ființă umană aflată în nevoie. Numai judecătorii îi pot condamna pe cei vinovați, singura sarcină a medicilor este aceea de a încerca să-i ajute pe cei suferinzi. Medicul care refuză îngrijirea medicală ca o penalizare pentru conduita iresponsabilă nu mai este un vindecător care merită încrederea tuturor pacienților săi, ci un executant al politicii sociale. (...) Îngrijirea medicală adecvată necesită informații oneste și complete din partea pacientului, cerință atât
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în mod decisiv organizarea intimă, armonia si bucuria. Bucuria sa se reface după fiecare asalt și rezistă chiar și în fața amenințării mortale. Eroul ia asupra lui după cum afirmă mitul păcatul lumii, adică acceptă să suporte acțiunea culpabilă, "păcatul" celorlalți, și suferind înfrîngrea exterioară o transformă în victorie interioară. El învinge păcatul lumii, îl desființează și îl face să fie neputincios prin rezistența lui sublimă. La modul simbolic: "El se sacrifică pentru a distruge păcatul". Sensul ascuns și real al acestui simbolism
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]