689 matches
-
Komartin îi desparte pe contestarii de meserie de cei care chiar vor să demonstreze ceva contestînd, anume că nu poți, la nesfîrșit, să iubești o statuie. Cei care o fac, profesori care "le predau zecilor de mii de elevi cu suficiență și Ťautoritateť aceleași lucruri, cuvânt cu cuvânt, despre Eminescu, ca și când ar fii (sic! - n.m.) preoții unui cult ermetic și hidos" sînt cei mai de temut "antieminescieni". E un adevăr, dar ce ne facem? O clipă În legătură cu autorii și comentatorii basarabeni
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7376_a_8701]
-
a lăsa acolo o urmă foarte prestigioasă, A. E. Baconsky ezită a face un atare pas decisiv. Călătoriile pe care le-a întreprins în Vest se soldează cu o decepție provocată în speță de ceea ce socotea a fi "xenofobismul francez", "suficiența culturală", "penibila autarhie spirituală" a hexagonului. Însingurat, de bună seamă vulnerat prin neputința realizării visului său de glorie transnațional, se lamentează astfel oaspetelui său dintr-o îndepărtată provincie, în termeni ce n-ar fi displăcut regimului ceaușist, tot mai atras
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
grevei pe baza purelor promisiuni guvernamentale -, astfel de priviri încruntate în direcția profesorimii explică halul fără de hal în care a ajuns România: dintr-un învățământ subdezvoltat nu puteau ieși decât jurnaliști pe măsură. Când e vorba de oameni tineri, această suficiență e cu atât mai dureroasă. Ea arată că, pe termen lung, viitorul țării e deja arendat unor spirite înguste, născute din imaginația Elenei Ceaușescu: e cunoscut episodul în care ,savanta de renume mondial" îi califica drept ,șobolani nesătui" pe românii
Morga profesorală a repetenților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11109_a_12434]
-
actorului, pe de o parte, precum și a regizorului, pe de altă parte. Puțini actori au grijă, zilnic, ca muzicienii sau ca balerinii, de "instrumentele" lor, de corp, de voce, de provocarea întîlnirii cu personajul, de lumile lui. Există o anumită suficiență, chiar o aroganță față de limitele fizicului și ale psihicului. Care conviețuiesc cu noi. Și nu întotdeauna ușor. Astfel, limitele sînt forțate în salturi, în jurul unui rol, al unei premiere. Se pierd talente uriașe tocmai din această lipsă de disciplină, de
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
cu toții sîntem atinși de cecitate. Cecitatea cu pricina are două surse: mai întîi, orgoliul unor „experți“ filistini, care s-au obișnuit să vadă în mituri o grămadă de superstiții ce trebuie lichidate repede, spre a lăsa loc cunoștințelor verificabile. Pentru suficiența unor asemenea capete, apelul la mit aduce cu un regres vinovat către o etapă depășită din istorie. În realitate, fără mituri intelectul e steril, căci îi lipsește drojdia de imaginație din care se hrănește o viziune creatoare. Cine privește miturile
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
de linii și de accente cromatice. însă performanța sa nu stă nici în generozitatea memoriei și nici în capacitatea prefigurării. Ea se regăsește, în primul rînd, în reflexivitatea sa analitică. Nu ,,alegorii manieriste relativ simple" face Arcimboldo, cum cu atîta suficiență afirmă Hocke, și nici nu realizeză ,,tablouri metonimice" cum spune Mario Praz. Demersul său nu este unul strict declamativ, al unui alegorist sau al unui retor, ci unul hermeneutic. El operează, concomitent, o decriptare a realului și o disociere a
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
reflex ironic, dacă nu chiar sarcastic, la adresa discursurilor militante pe tema globalizării. Aroganța americanilor în străinătate, - Susan aruncă cuburile de gheață din pahar la micul bistrou marocan pentru că apa locală este virtual punitivă, față de cola made in USA, - dar și suficiența circumstanțială a francezilor din autocar cărora li s-a deranjat confortul pentru că nu mai funcționează aerul condiționat, vorbesc mai mult despre distanțe decît un documentar despre populațiile lumii a treia și grija pe care le-o poartă țările dezvoltate. Idiosincrasiile
Babel : istoria lumii în 4 capitole by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9925_a_11250]
-
dă înapoi, dar avem exprimată chiar de el ideea contrară. O dată, chiar în studiul din 1868, unde Maiorescu precizează că: „Primejdioasă [...] nu e atît lipsa de fundament în sine, cît este lipsa de orice simțire a necesității acestui fundament, este suficiența cu care oamenii noștri cred și sînt crezuți că au făcut o faptă bună atunci cînd au produs sau au tradus o formă goală a străinilor.” Așadar e nevoie de o conștiință clară a insuficienței instituțiilor calchiate. Necesitatea ne întoarce
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
Gheorghe Grigurcu Această repudiere a esteticului, în critica românească a prezentului, nu este totuși, în pofida alonjei sale erudite și suficienței retorice, decît un aspect excentric, marginal. Căci majoritatea criticilor din toate generațiile, de la I. Negoițescu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Cornel Regman, Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Zaciu, Barbu Cioculescu pînă la Nicolae Manolescu, Mircea Martin, G. Dimisianu, Alex. Ștefănescu, Ion Pop
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
ne țintuia fericiți era biserica San Luigi dei Francesi, celebra capelă Contarini, cu ciclul frapant închinat apostolului Matei, despicînd între ele, la 1599, două mari secole de pictură. Rememoram, fără să vreau, ceea ce răstoarnă acolo orice comună așteptare și orice suficiență confortabilă a privirii. Un clar-obscur fără obîrșie explicită, o masă pe care zac pungi și registre de conturi, la ea publicanii absorbiți să numere bani, unii cu spatele întors către miracol: din marginea tabloului, Christ întinzînd un braț ca o
Cine chiamă pe cine? by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2592_a_3917]
-
față, a provoca "mînia războiului perpetuu". Instituția bisericii a încheiat un "pact" compromițător cu istoria, asociindu-se politicului. Ce e de făcut pentru a nu rata mîntuirea, în această "epocă decăzută"? Desigur, a-L căuta pe Dumnezeu nu de pe pozițiile suficienței, ale "umanității degradate", ci ale umilității asumate. Omul, socotește Ionescu, "crede în Dumnezeu din slăbiciune". Nu forța morală, convingerea, noblețea și alte asemenea "gogoși" ne îndreaptă spre devoțiune, ci propria noastră neputință. Avem a face, constată Sergiu Miculescu, cu un
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
prin adîncirea rutinei, ne este greu să înțelegem ce înseamnă să lucrezi cu o limbă în curs de formare, așa cum proceda Lucaciu, și cît de periculoasă și plină de surprize poate fi o astfel de experiență. Și e semn de suficiență culpabilă să contempli șantierul unui pionier cu mina opacă a cititorului blazat. Să ne amintim că intelectualul care a îngropat Școala Ardeleană și pe continuatorii ei a fost Titu Maiorescu. Sub loviturile penei sale, proiectele lui Simion Bărnuțiu și Timotei
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
Etaj 3/4 s-au deschis mari expoziții de artă europenă în ultimii zece ani, avea, de fapt, un singur scop: să camufleze absența desăvîrșită a interesului pentru această acțiune și să compenseze, prin supralicitări formale și administrative, apatia și suficiența de fond. Această expoziție s-a organizat, de fapt, a contre coeur, cu acea binecunoscută sastiseală pe care o emană toate lucrurile făcute de formă, doar așa, de dragul enumerării. Și ca nu cumva expoziția să fie chiar bulgărescă, de parcă ar
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
fatal printre coloane, nu numai că nu are cum să se nască o relație complexă de comunicare, dar nici una de consum sumar nu este posibilă din pricina distanțelor mari și a obturării perspectivei. Toate aceste elemente exterioare, de context, născute din suficiența administrativă care și-a dat mîna cu aroganța tacită a unor gazde vizibil indispuse, - și care niciodată nu s-ar fi manifestat astfel în vecinătatea unor acțiuni similare, dar care ar fi implicat Anglia sau Franța de exemplu -, au făcut
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
interlocutor". Acum, se credea "mare" și "se umflase ca un broscoi". Ceea ce amuză mai mult pe E.T.A. "sunt ifosele de om citit", care devine ridicol prin invocarea câtorva citate și nume celebre. El se dovedește a fi de o "suficiență agresivă și mărginită (dacă te uiți bine la mutra lui de mahalagiu îngâmfat, parcă e un nun mare de pe Griviței". Admirabil și sugestiv instantaneu! Punându-se din ce în ce mai mult în slujba partidului, proaspătul și zelosul militant clamează că "e nevoie de
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
uneori, că traiul îndelungat în această peșteră a determinat devieri genetice. Firești, în fond, în absența libertății, a luminii, a căldurii. Mă mint mereu cînd îmi spun că nu-mi mai pasă de atîta troglodeală, de atîta minciună, indolență, superficialitate, suficiență. Mă doare. Iar minciuna mea mă ajută, uneori, prea puțin. Ca și însingurarea. Igienică, de altfel. În 1990, țara mea se înclina și-mi părea că răul o ia la vale. Cine avea timp atunci să observe că, de pildă
Apostolii comunismului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10050_a_11375]
-
aceste rînduri mai clar decît aiurea. Cît despre însușirea miraculoasă a limbilor, ea l-a dus și la formularea unor aprecieri despre caracterul diferitelor popoare, la diagnosticarea surprinzător de exactă a calităților și defectelor specifice lor. Vorbind cu superioritate și suficiență despre germani, italieni, ruși, spanioli, englezi, elvețieni etc., Codru Drăgușanu nu mai are complexele țăranului de la Dunăre, ci atitudinea unui european evoluat. Pe francezi și pe englezi, popoarele cele mai mult admirate, el îi vede preluînd calitățile grecilor și ale
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
o nouă realitate a imaginii. Pe de o parte, sînt conservate toate datele unui figurativism coerent și foarte exact în structurile sale esențiale, iar, pe de altă parte, aroganța antropocentrismului și retorica unei corporalități marcate de accidente particulare și de suficiența identității sînt drastic sancționate prin recursul la reprezentarea generică și la tipologie.
Vladimir Zamfirescu, între natură și cultură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10748_a_12073]
-
lucrărilor împinge imaginea către hieratica de tip bizantin, post-bizantin, oriental, în general, către statica picturii populare, către repertoriul etnografic, precum scoarțele sau ornamentica populară. Retragerea autorului din lumea pe care abia a imaginat-o lasă lucrările într-un fel de suficiență a propriei lor existențe, care devine obligație de supraviețuire pentru fiecare lucrare în parte. Și atunci, ele stau ca niște semne aruncate, nu de un om, ci de o sumă de conștiințe, active simultan sau succesiv, pînă ce imaginea își
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
o nouă realitate a imaginii. Pe de o parte, sînt conservate toate datele unui figurativism coerent și foarte exact în structurile sale esențiale, iar, pe de altă parte, aroganța antropocentrismului și retorica unei corporalități marcate de accidente particulare și de suficiența identității sînt drastic sancționate prin recursul la reprezentarea generică și la tipologie. Dar această dominantă stilistică nu este și singura în cercetarea limbajului pe care pictorul o face implicit. Incursiunii, la nivelul iconografiei, în istoria sacră și în istoria profană
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
dărîmării de către talibani a statuilor budiste din Afghanistan), Salman Rushdie le spune limpede: În fond, despre Islam e vorba!" Numai că, asemeni lui Tony Blair vorbind în fața Parlamentului de la București, Rushdie se adresează unei lumi cu urechile înfundate de propria suficiență și prostie.
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
o femeie. Nu cred că scapă nimănui virulența nemotivată cu care d-na ministru își pune la punct partenerii de dialog. Vorba vine de dialog: într-un interviu la BBC (care-ar trebui citat mereu, ca mostră de rea-credință și suficiență), d-na Puwak aproape l-a luat la palme pe reporterul ce îndrăznea să-i pună niște întrebări (cât se poate de inocente, de altfel). Propoziții precum: "N-ați citit programul partidului nostru", "Vă rog să încetați cu insinuările", " Nu
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
care el le declanșează automat, suferințele lor, fac parte dintr-o altă lume care a încetat să mai fie a lui. Cu toate acestea, ceea ce îl separă de personajul de dinainte este această tristețe care nu mai are nimici din suficiența de sine și armonia interioară anterioară a personajului. Ryan știe acum că umanitatea înseamnă toate acele legături, acele provocări pe care el le aduce, suferința provizorie, decepția și poate o înălțare neștiută, undeva într-un colț de lume. Pentru că singura
Singurătatea lui Ariel by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6486_a_7811]
-
scurtă, profesoratul (Mircea Eliade sau Mircea Vulcănescu, de exemplu)". Aceștia aveau și ei pregătire în universități străine, o bună cunoaștere a filosofiei de toate orientările. În consecință, "în cazul precondițiilor acestui autohtonism nu poate fi vorba de lene mentală, de suficiență teoretică sau pur și simplu de incultură, așa cum se întîmplă de multe ori cu autohtonismele noastre". Apoi, autorul nostru face scurte, prea succinte, incursiuni voite caracterizante despre principalii filosofi de catedră de pînă la 1940-1947, încercînd să-i găsească fiecăruia
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
cartea despre Istorie de care e vorba. Ceea ce m-a vindecat definitiv de curiozitatea de a afla părerea altora despre cărțile mele a fost o însușire destul de răspândită a criticii de care m-am ferit cât am putut, și anume suficiența. Pun pariu, fără a verifica faptul, că nici unul, dar absolut nici unul dintre recenzenții Istoriei n-a scăpat de plăcerea de a-și declara propriile aprecieri referitoare la operele analizate și, de ce nu, propriul canon. Nu sunt paranoic și nu mă
De ce nu citesc ce se scrie despre cărțile mele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5377_a_6702]