2,342 matches
-
nr. 2/2017, Centrul jedețean de cultură Prahova, Editura Mythos. a-https://en.wikipedia.org/wiki/Glottochronology Glotocronologia este tehnica de calcul a separației temporale dintre două dialecte. b-https://en.wikipedia.org/wiki/Swadesh list Referință Bibliografică: Marcel Courthiade și erorile domniei sale: sufixul -imos este moștenit în limba romani din India / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2212, Anul VII, 20 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
cu orașul Gavaon din India, conchizând că acest nume ar aparține romilor. Dânsul și-a argumentat poziția prin explicarea autonimului gavaon pe baza cuvântului gavutno- sătean, țăran. Acest cuvânt este din limba romilor, fiind format din gau/gav- sat, si sufixul u(ț)no, un sufix de origine sanscrita, care desemnează originea sau calitatea. De fapt în toate documentele medievale românești cuvântul este gavaoni, nu „gavalo”, ca în limba români. Textele medievale au forma gavaoni pentru plural. Romii au pluralul „gavale
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
conchizând că acest nume ar aparține romilor. Dânsul și-a argumentat poziția prin explicarea autonimului gavaon pe baza cuvântului gavutno- sătean, țăran. Acest cuvânt este din limba romilor, fiind format din gau/gav- sat, si sufixul u(ț)no, un sufix de origine sanscrita, care desemnează originea sau calitatea. De fapt în toate documentele medievale românești cuvântul este gavaoni, nu „gavalo”, ca în limba români. Textele medievale au forma gavaoni pentru plural. Romii au pluralul „gavale”-țărani. Dar eroarea domnului Petcuț
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
Hora țărăneasca împrumutata dela Țigani. (Lit. Țigăneasca (din țig. ROMNI, țiganca)). Dacă romii ar fi intrat odată cu gavaonii în România, atunci românii ar fi romanizat autonimul „romni” cu forma ROAMNI, dar numele melodiei a devenit Romnia, cu terminație românească. După sufixul rom -ni, sufix cu care se construiesc în India substantivele feminine, românii din vremurile când aceasta hora se cântă frecvent, au romanizat substantivul cu sufixul feminin românesc -a. Cine au fost gavaonii? PRIMA ATESTARE descoperită DE NOI a autonimului GAVAON
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
dela Țigani. (Lit. Țigăneasca (din țig. ROMNI, țiganca)). Dacă romii ar fi intrat odată cu gavaonii în România, atunci românii ar fi romanizat autonimul „romni” cu forma ROAMNI, dar numele melodiei a devenit Romnia, cu terminație românească. După sufixul rom -ni, sufix cu care se construiesc în India substantivele feminine, românii din vremurile când aceasta hora se cântă frecvent, au romanizat substantivul cu sufixul feminin românesc -a. Cine au fost gavaonii? PRIMA ATESTARE descoperită DE NOI a autonimului GAVAON se află în
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
autonimul „romni” cu forma ROAMNI, dar numele melodiei a devenit Romnia, cu terminație românească. După sufixul rom -ni, sufix cu care se construiesc în India substantivele feminine, românii din vremurile când aceasta hora se cântă frecvent, au romanizat substantivul cu sufixul feminin românesc -a. Cine au fost gavaonii? PRIMA ATESTARE descoperită DE NOI a autonimului GAVAON se află în SLOVO GRIGORIA BOGOSLOVA, anul 1511, Moldova. Are corecturi și unele explicații. Pe filă 78 în text apare gavaoni, pe margine țigani. Informația
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > UN SUFIX PATRONIMIC RARISIM Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului -V̀des este în spoitorească un sufix nominal de origine greacă (-ίδης [-ídis/-ídes]/ -άδης [-á
UN SUFIX PATRONIMIC RARISIM de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340231_a_341560]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > UN SUFIX PATRONIMIC RARISIM Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului -V̀des este în spoitorească un sufix nominal de origine greacă (-ίδης [-ídis/-ídes]/ -άδης [-ádis/-ádes]: ‘fiul lui’, ‘descendentul lui’). Contaminate de terminația de plural a substantivelor terminate în -V̀s la cazul nominativ, patronimele/filonimele obținute
UN SUFIX PATRONIMIC RARISIM de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340231_a_341560]
-
Minerìdes = o Minerìsqe < o Minèri (ai lui Minéru < Minéru) V̀ = vocală accentuată (ì/à) ai lui X = fiii, descendenții, membrii grupului/clanului lui X Referință Bibliografică: UN SUFIX PATRONIMIC RARISIM / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2028, Anul VI, 20 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
UN SUFIX PATRONIMIC RARISIM de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340231_a_341560]
-
2.1.5.1.5, capacitățile cerute pentru operarea cu squitter extins (cap. 3, pct. 3.1.2.8.6 ) și capacitățile stabilite pentru operarea ACAS cu legături încrucișate (cap. 3, pct. 3.1.2.8.3 și 3.1.2.8.4) . Transponderele cu aceste capacități trebuie să fie desemnate prin sufixul "e" Notă: De exemplu, un transponder de nivel 4 cu capacitate de squitter extins trebuie denumit nivel 4e. ... 2.1.5.1.7. Capacitatea SI - Transponderele care pot procesa coduri SI trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1 .5.1.2, 2.1.5.1.3, 2.1.5.1
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
2.1.5.1.3, 2.1.5.1.4 sau 2.1.5.1.5 și, de asemenea, pe cele stabilite pentru operarea codurilor SI (cap. 3, pct. 3.1.2.3.2.1.4 , 3.1.2.5.2.1 , 3.1.2.6.1.3 , 3.1.2.6.1.4.1 , 3.1.2.6.9.1.1 și 3.1.2.6.9.2). Transponderele cu această capacitate trebuie desemnate prin sufixul "s". Notă: De exemplu, un transponder de nivel 4 care are capacitatea de squitter extins și capacitatea SI trebuie denumit nivel 4es. 2.1.5.1.7.1. Capacitatea de cod SI trebuie să fie asigurată în conformitate cu prevederile de la pct. 2.1
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
de aeronautică civilă PIAC-UM (transpunerea în limba română a Anexei 5 OACI), cap.3. 3.1.1. Sisteme având doar capacități de Mod A și Mod C Nota 1. În această secțiune, modurile SSR sunt denumite prin literele A și C. Literele cu sufixe, de exemplu A2, C4, sunt folosite pentru a denumi impulsurile individuale utilizate în trenurile de impulsuri aer-sol. Această utilizare comună a literelor nu trebuie interpretată ca implicând vreo asociere particulară de moduri și coduri. Nota 2. Prevederile pentru înregistrarea și
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
din învățământul preuniversitar, în vigoare. ... C. TEMATICA PENTRU LIMBA SI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ I. Limba italiană – Fonetică și ortografie. Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; despărțirea în silabe; "troncamento"; eliziunea; punctuația ... – Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia ... – Morfologie ● Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a pluralului; substantive cu două forme de plural, substantive defective de singular/plural, pluralul substantivelor compuse ● Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
cazurilor: Nominativul (subiect, nume predicativ), Vocativul, Acuzativul (complement direct, indirect, circumstanțial), Genitivul (valori atributive și de complement) ... Elemente de sintaxă a frazei – Propoziția independentă. Propozițiile secundare. ... – Vorbire directă. Vorbire indirectă. ... ● Elemente de stilistică – Straturile lexicului neogrec. ... – Derivarea cu prefixe și sufixe. ... – Limba vorbită. Limba scrisă ... LITERATURA NEOGREACĂ MATERNĂ ● Genul epic - specii literare: basmul popular și caracteristicile acestuia, tipuri de basme populare, romanul. Lecții de morală în fabulele lui Esop. Introducere în problematica și utilizarea termenilor "carte pentru copii", "literatură pentru copii
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
a aspirației, eliziunea, haplologia, metateza, paragoga, pierderea aspirației, proteza, sincopa ș.a. ... ... b) Vocabular – Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime); ... – Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile). ... – Structura lexicală a limbii rromani comune. Lexicul rrom: indian, prebalcanic (elemente afgane, persane, armenești, osete, gruzine, kurde etc.), balcanic (elemente turcești, grecești, sud-slave/ bulgărești și sârbești/ românești), neologic. Elemente rrome
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
prin numele aerodromului la care asigură comunicații aer-sol sau aer-aer, sau după numele unui oraș din apropiere, caracteristică geografică sau zonă din apropiere sau după numele aeroclubului pe care îl facilitează; și (2) numele stației este completat cu sufixul "RADIO", astfel cum este stabilit în secțiunea 5.2.1.7.1.2 din Reglementarea aeronautică civilă română "Operarea sistemelor de comunicații, navigație, supraveghere" - vol II "Proceduri de comunicații". ... ... ... 2.5. Stabilirea/identificarea porțiunilor de spațiu aerian și a aerodromurilor unde se furnizează servicii de trafic
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 2 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281873]
-
comunicări eficiente cu toți partenerii. ... 3. TEMATICA PENTRU LIMBA SI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ I. Limba italiană ● Fonetică și ortografie. Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; despărțirea în silabe; "troncamento"; eliziunea; punctuația ● Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia ● Morfologie – Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a pluralului; substantive cu două forme de plural, substantive defective de singular/plural, pluralul substantivelor compuse ... – Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
cazurilor: Nominativul (subiect, nume predicativ), Vocativul, Acuzativul (complement direct, indirect, circumstanțial), Genitivul (valori atributive și de complement) ... Elemente de sintaxă a frazei – Propoziția independentă. Propozițiile secundare ... – Vorbire directă. Vorbire indirectă ... ● Elemente de stilistică – Straturile lexicului neogrec ... – Derivarea cu prefixe și sufixe ... – Limba vorbită. Limba scrisă ... ... B. LITERATURA NEOGREACĂ PENTRU COPII ● Genul epic - specii literare: basmul popular și caracteristicile acestuia, tipuri de basme populare, romanul. Lecții de morală în fabulele lui Esop. Introducere în problematica și utilizarea termenilor "carte pentru copii", "literatură
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ... – Alfabetul oficial al limbii rromani. ... ... b) Vocabular – Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime); ... – Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile). ... ... c) Morfologie – Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
nearticulat, dar regulat de viață, cu toate funcțiile sintactice aferente unui om, la și în cazurile cunoscute. Etimologic, se știe: Constantin a fost împărat bizantin și primul creștin... Numele meu, ca la majoritatea conaționalilor, s-a format prin derivarea cu sufixul „-ar”, omonim sintactic cu verbul „a ara”, ceea ce poate fi un argument privind originea latină și descendența agrară. (Menționez că pe Creangă ar fi trebuit să-l cheme tot Ciubotaru, după numele tatălui, că etimonul persan al numelui lui Eminescu
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
diferite domenii: economic, juridic, social-cultural și chiar sportiv, cu diferite sensuri și înțelesuri. Sensuri folosite în diferite situații cu mesaje asemănătoare, dar nuanțate, în funcție de contextul cerințelor limbajului. Ca să nu mai vorbim că aceste familii de cuvinte s-au înmulțit cu ajutorul sufixelor și prefixelor, care caracterizează flexibilitatea limbii române. Chiar și cunoscutul „bonjur” se folosește în paralel cu srăvechile sinonime „ziua bună”, „o zi bună” și arhibanalul „bună ziua”, în funcție de împrejurări și parteneri de discuție. Legea circulației cuvintelor Sunt, însă, unele cuvinte considerate
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
de origine. Le adaptează în funcție de legile sale gramaticale, le trece prin furcile caudine ale morfologiei și sintaxei românești, precum și prin regulile ortografiei și ortoepiei sale. Când au fost adoptate franțuzismele, a operat eliminarea articolului de la începutul cuvintelor, vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea și a adăugat sufixele și prefixele specifice structurii sale de scriere și pronunție, precum și particule cerute de cazurile declinării substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai după o astfel de „tratare” românească cuvântul străin intră în limba
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
trece prin furcile caudine ale morfologiei și sintaxei românești, precum și prin regulile ortografiei și ortoepiei sale. Când au fost adoptate franțuzismele, a operat eliminarea articolului de la începutul cuvintelor, vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea și a adăugat sufixele și prefixele specifice structurii sale de scriere și pronunție, precum și particule cerute de cazurile declinării substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai după o astfel de „tratare” românească cuvântul străin intră în limba română, pieptănat și frezat românește. Să exemplific o asfel
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -VDIK(N)O Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În limba maghiară numeralele ordinale regulate se formează de la numeralele cardinale, cu sufixul -(a)dik/-(e)dik/-(o)dik/-(ö)dik
SUFIXUL -VDIK(N)O de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372906_a_374235]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -VDIK(N)O Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În limba maghiară numeralele ordinale regulate se formează de la numeralele cardinale, cu sufixul -(a)dik/-(e)dik/-(o)dik/-(ö)dik. Sufixul ordinal a fost preluat din maghiară în unele dialecte rrome tot neaccentuat [-Vdik(n)o], fără să-l înlocuiască pe mai vechiul -to. Exemple: śeladikno [la romungri] al o
SUFIXUL -VDIK(N)O de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372906_a_374235]