2,316 matches
-
sau de alt sufix: "čitala sam" „am citit” (subiect feminin), "anđela" „îngerului” (genitiv), „pe înger” (acuzativ), "cijela" „întreagă”. Când două consoane, una surdă și una sonoră, ajung în contact prin adăugarea la un cuvânt a unei desinențe sau a unui sufix, prima consoană devine la fel cu cea următoare din punctul de vedere al sonorității (asimilare regresivă). Astfel, De exemplu, în cuvântul "vrabac" „vrabie”, în cursul declinării, / b/ alternează cu perechea sa surdă /p/. Aceasta apare atunci când cade /a/ dintre /b
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
surd și asimilându-l pe /b/: "vrapca" (genitiv singular). Unele consoane aflate la sfârșitul formei de nominativ a unui substantiv sau la sfârșitul rădăcinii unui verb își schimbă natura sub influența unei vocale cu care începe o desinență sau un sufix. Cazuri mai frecvente: Accentul care cade pe una din silabele unui cuvânt are în limba croată un dublu caracter. Este de intensitate, adică nucleul silabei este rostit cu mai multă forță decât celelalte (ca în română), dar și tonic (numit
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
ca definite. Adjectivele de apartenență au numai formă scurtă, iar cele terminate cu "-ski", "-nji" și "-ji", precum și adjectivele la gradul comparativ și la cel superlativ relativ (vezi mai jos) - numai formă lungă. Gradul comparativ de superioritate se formează cu sufixe: Comparația se construiește cu termenul de comparație la genitiv cu prepoziția "od" ("Kamen je tvrđi od zemlje) sau cu conjuncția "nego" + nominativ: "Kamen je tvrđi nego zemlja „Piatra este mai tare decât pământul”. Sunt și adjective al căror comparativ este
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
forme ca ale cifrelor singure: "dvadeset prvi" „al douăzecișiunulea”, "trideset drugi" „al treizecișidoilea”. Acestea sunt "dvoje" „doi”, "troje" „trei”, "četvero" sau "četvoro" „patru”, "petero" sau "petoro" „cinci” etc. De la celelalte cifre, numeralele colective se formează asemănător cu "petero/petoro", cu sufixul "-ero" sau "-oro". Se folosesc, de exemplu, pentru a desemna două persoane sau grupuri de persoane de sexe sau de vârste diferite: "stol za dvoje" „masă pentru două persoane” (un bărbat și o femeie), "Kako ih je sedmero sjedjelo oko
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
grupuri de persoane de sexe sau de vârste diferite: "stol za dvoje" „masă pentru două persoane” (un bărbat și o femeie), "Kako ih je sedmero sjedjelo oko vatre, [...]" „Cum ședeau șapte în jurul focului, [...]”. Acestea se formează de la numeralele colective, cu sufixul "-ica" ("dvojica, trojica, četvorica") și au tot caracter colectiv, folosindu-se numai cu nume de ființe de sex masculin, care se pun la genitiv plural: "tròjica dječákă" „trei băiețași”. Fiecare cifră are un nume substantiv feminin: "jedinica", "dvica", "trica", "četvrtica
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
bazată pe dialectul štokavian, majoritatea cuvintelor provine din acesta, dar include și cuvinte din celelalte dialecte, de exemplu "kukac" „gâză” din cel kajkavian, sau "spužva" „burete” din cel čakavian. Ca în română, de la un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicală ca și cuvântul de bază. Modul cel mai frecvent de derivare este adăugarea de sufix sau schimbarea de sufix, prin care se formează: Iată un exemplu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
din acesta, dar include și cuvinte din celelalte dialecte, de exemplu "kukac" „gâză” din cel kajkavian, sau "spužva" „burete” din cel čakavian. Ca în română, de la un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicală ca și cuvântul de bază. Modul cel mai frecvent de derivare este adăugarea de sufix sau schimbarea de sufix, prin care se formează: Iată un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. De la
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Ca în română, de la un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicală ca și cuvântul de bază. Modul cel mai frecvent de derivare este adăugarea de sufix sau schimbarea de sufix, prin care se formează: Iată un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. De la substantivul "drvo" „copac, lemn”, se formează astfel șase cuvinte, dintre care trei de la cuvinte deja sufixate: Este carasteristică pentru limba croată formarea
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicală ca și cuvântul de bază. Modul cel mai frecvent de derivare este adăugarea de sufix sau schimbarea de sufix, prin care se formează: Iată un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. De la substantivul "drvo" „copac, lemn”, se formează astfel șase cuvinte, dintre care trei de la cuvinte deja sufixate: Este carasteristică pentru limba croată formarea de substantive de la verbe
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. De la substantivul "drvo" „copac, lemn”, se formează astfel șase cuvinte, dintre care trei de la cuvinte deja sufixate: Este carasteristică pentru limba croată formarea de substantive de la verbe prin derivare regresivă, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemplu: "napadati" „a ataca” > "napad" „atac”. Prefixarea este un procedeu mai puțin productiv decât sufixarea, dar este totuși un mijloc important de formare a cuvintelor. În cazul verbului, prefixarea poate fi un procedeu: La alte părți de vorbire
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
gramaticală. Majoritatea prefixelor sunt prepoziții la origine și pot avea variante fonetice determinate de sunetul cu care începe cuvântul prefixat. Prin adăugarea unui prefix, se pot obține: Prin derivare parasintetică se formează cuvinte adăugându-se unui cuvânt de bază un sufix și un prefix în același timp. Exemple: În limba croată, compunerea este mai productivă decât în română. Se poate efectua prin: Elementele cuvântului compus pot fi: Pe lângă aceste cuvinte compuse, care au un singur accent, există și compoziții cu elementele
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
care au un singur accent, există și compoziții cu elementele mai puțin sudate, în care fiecare își păstrează accentul propriu. Acestea se scriu cu cratimă: "spȍmēn-plȍča" „placă comemorativă”, "drùštveno-polìtičkī" „social-politic”. Prin acest procedeu se formează cuvinte compuse și derivate cu sufix în același timp. În afara sufixului, acestea pot avea drept bază: Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cu al doilea element constituit dintr-o rădăcină. Exemple: Calcurile din limba croată sunt mai ales traduceri cuvânt
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
există și compoziții cu elementele mai puțin sudate, în care fiecare își păstrează accentul propriu. Acestea se scriu cu cratimă: "spȍmēn-plȍča" „placă comemorativă”, "drùštveno-polìtičkī" „social-politic”. Prin acest procedeu se formează cuvinte compuse și derivate cu sufix în același timp. În afara sufixului, acestea pot avea drept bază: Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cu al doilea element constituit dintr-o rădăcină. Exemple: Calcurile din limba croată sunt mai ales traduceri cuvânt cu cuvânt ale unor cuvinte
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Acestea se scriu cu cratimă: "spȍmēn-plȍča" „placă comemorativă”, "drùštveno-polìtičkī" „social-politic”. Prin acest procedeu se formează cuvinte compuse și derivate cu sufix în același timp. În afara sufixului, acestea pot avea drept bază: Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cu al doilea element constituit dintr-o rădăcină. Exemple: Calcurile din limba croată sunt mai ales traduceri cuvânt cu cuvânt ale unor cuvinte compuse străine, după regulile compunerii în croată. Astfel, un cuvânt ca "pravopis" menționat mai sus
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
curte”, cf. germ. "Bahnhoff") „gară”; "kamenotisak" (< "kamen" „piatră” + "tisak" „tipar”, cf. germ. "Steindruck") „litografie”; "neboder" (< "nebo" „cer” + "derati" „a zgâria”, cf. englezescul "skyscraper") „zgârie-nor”. Un exemplu de calc ce nu este cuvânt compus, ci sufixat, este "tvrtka" (< "tvrd" „tare, dur” + sufixul "-ka", cf. italiană "firma") „firmă”. Uneori noțiunea de calc se referă la un sens nou dat unui cuvânt deja existent în limbă, pe baza unui sens al unui cuvânt străin (calc semantic). Este cazul cuvântului "miš" „șoarece”, folosit cu sensul
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Sarmisegetuzei, aflată la circa 80 km distanță de Lainici, nu se poate susține lingvistic deoarece acest toponim este evident că el nu se poate desface în silabe ca „lain”+”ic” pentru a putea fi considerat un diminutiv al „lailor” prin sufixul „ic”. Reputatul academician Al. Rosetti (1895-1990) în imensul său volum „Istoria limbii române” explică destul de clar etimologiile, atât a prefixului „lai” cât și a sufixului „nic”, care dau in final "lainic". Astfel, „lai” îl găsim la „Limbile vecine - sârbo-croata”, laja
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
în silabe ca „lain”+”ic” pentru a putea fi considerat un diminutiv al „lailor” prin sufixul „ic”. Reputatul academician Al. Rosetti (1895-1990) în imensul său volum „Istoria limbii române” explică destul de clar etimologiile, atât a prefixului „lai” cât și a sufixului „nic”, care dau in final "lainic". Astfel, „lai” îl găsim la „Limbile vecine - sârbo-croata”, laja, cu derivate (numiri de oi) < lai. Cât privește sufixul „nic”, el formează adjective din verbe sau substantive (cucernic, sopornic, dornic) și provine tot din limbile
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
său volum „Istoria limbii române” explică destul de clar etimologiile, atât a prefixului „lai” cât și a sufixului „nic”, care dau in final "lainic". Astfel, „lai” îl găsim la „Limbile vecine - sârbo-croata”, laja, cu derivate (numiri de oi) < lai. Cât privește sufixul „nic”, el formează adjective din verbe sau substantive (cucernic, sopornic, dornic) și provine tot din limbile slave unde formează substantive (ĭnŭ+iko) desemnând persoane cu o anumită calitate (ca și močenikŭ, učenikŭ, kanonikŭ) de unde, în concluzie finală, „lai” + „nic” dă
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
Lingvistul Sextil Pușcariu susține chiar că Bucșoiul, unul din brațele stelei de munți ce se intâlnesc în vârful Omu, își are numele derivat de la Buc, Bucur (nume autentic dacic), tot așa cum și Buceci, Bugeci, se derivă de la Buc cu acelasi sufix ca în Măneciu sau Moeciu. Masivul Bucegi are o formă de potcoavă deschisă spre sud, din centrul căreia izvorește râul Ialomița. Ramurile principale ale potcoavei se întâlnesc în extremitatea nordică chiar în Vârful Omu, punctul culminant al masivului. În afara celor
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
că o trăsătură ce ține de uniunea lingvistică balcanică. Morfemul specific al conjunctivului românesc este conjuncția "să". În afară de "să", la acest timp conjunctivul mai are ca morfem desinența persoanei a treia singular și plural, care provoacă și schimbări fonetice în sufixul pe care il au unele verbe. La celelalte persoane sunt aceleași desinențe că la prezentul indicativ. Exemple: Acest timp are particularitatea de a nu avea forme variabile după persoană. Dacă verbul nu are subiect exprimat, persoana trebuie să reiasă din
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
fort „un barbat tare” vs. "Îl tape fort „Lovește tare”, "Elle est jeune „Este tânără” vs. "Elle s’habille jeune „Se îmbracă tinerește”. Mai frecvent decât în română, în franceză se formează adverbe (în principal de mod) prin derivare, cu sufixul "-ment". Regulă generală a acestei derivări este adăugarea sufixului la forma de feminin a adjectivului. Exemple: Dacă adjectivul are forma unică, terminându-se cu e mut, sufixul se adaugă la această: "probable" „probabil, -a” → "probablement" „probabil”. În cazul câtorva adjective
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
tare”, "Elle est jeune „Este tânără” vs. "Elle s’habille jeune „Se îmbracă tinerește”. Mai frecvent decât în română, în franceză se formează adverbe (în principal de mod) prin derivare, cu sufixul "-ment". Regulă generală a acestei derivări este adăugarea sufixului la forma de feminin a adjectivului. Exemple: Dacă adjectivul are forma unică, terminându-se cu e mut, sufixul se adaugă la această: "probable" „probabil, -a” → "probablement" „probabil”. În cazul câtorva adjective din categoriile de mai sus, e-ul formei de
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
română, în franceză se formează adverbe (în principal de mod) prin derivare, cu sufixul "-ment". Regulă generală a acestei derivări este adăugarea sufixului la forma de feminin a adjectivului. Exemple: Dacă adjectivul are forma unică, terminându-se cu e mut, sufixul se adaugă la această: "probable" „probabil, -a” → "probablement" „probabil”. În cazul câtorva adjective din categoriile de mai sus, e-ul formei de feminin sau al celei unice trece în é: "profond, profonde" → "profondément" „profund”, "aveugle, aveugle" → "aveuglément" „orbește”, "précis, précise
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
vocală alta decât e mut. În cazul acestora, "-ment" se adaugă la forma de masculin: "vrai" → "vraiment" „cu adevarat”, "aisé" → "aisément" „cu ușurință”, "résolu" → "résolument" „(în mod) hotărât”. La adjectivele terminate în "-ant" sau "-ent", aceasta terminație este sudata cu sufixul, rezultând "-amment", respectiv "-emment" (ambele pronunțate [ama]): "élégant" → "élégamment" „(în mod) elegant”, "prudent" → "prudemment" „cu prudență”. Sunt și câteva formațiuni care nu intră în niciuna din categoriile de mai sus: "gai, gaie" → "gaiement" „cu veselie” (neregularitate ortografica), "gentil, gentille" → "gentiment
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
crească. Comerțul cu produse de bază, cum ar fi bumbacul și aluminiul, a contribuit în mare măsură la creșterea bunăstării generale. În Tadjikistan aproximativ 20% din populație trăiește cu mai puțin de 1,25 $ pe zi. "Tadjikistan" înseamnă "Patria tadjicilor". Sufixul "-stan" provine din limba persană și înseamnă "teritoriu", "țară", iar "tadjic" reprezintă denumirea unui trib preislamic. Tadjikistanul este o țară situată în Asia Centrală, fiind una dintre cele mai mici țări din această zonă, ca suprafață și neavând acces la mare
Tadjikistan () [Corola-website/Science/298149_a_299478]