KorAP: Find »[drukola/base=suflețel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...27 >

656 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897

să-i comunice invitatului că putea să se ducă în locul dorit, în acea seară, la opt. Necunoscutul rugă pe Suflețel să revină la șapte jumătate și să-l conducă afară din instituție în modul cel mai discret cu putință. Când Suflețel se prezentă, necunoscutul, ras proaspăt, părând ciupit de vărsat, ședea în haina lui de piele pe marginea patului. Fără a se ridica, spuse calm, cu o nuanță blajină, lui Suflețel: - Nu v-am spus cine sunt. Mă numesc Gavrilcea! Lui

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
din instituție în modul cel mai discret cu putință. Când Suflețel se prezentă, necunoscutul, ras proaspăt, părând ciupit de vărsat, ședea în haina lui de piele pe marginea patului. Fără a se ridica, spuse calm, cu o nuanță blajină, lui Suflețel: - Nu v-am spus cine sunt. Mă numesc Gavrilcea! Lui Suflețel părul i se ridică vâlvoi în cap cu atâta promptitudine, încît Gavrilcea, mirat de acest fenomen, pe care-l credea numai de domeniul anecdotei, zâmbi. - Vă mulțumesc, adăugă el

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
se prezentă, necunoscutul, ras proaspăt, părând ciupit de vărsat, ședea în haina lui de piele pe marginea patului. Fără a se ridica, spuse calm, cu o nuanță blajină, lui Suflețel: - Nu v-am spus cine sunt. Mă numesc Gavrilcea! Lui Suflețel părul i se ridică vâlvoi în cap cu atâta promptitudine, încît Gavrilcea, mirat de acest fenomen, pe care-l credea numai de domeniul anecdotei, zâmbi. - Vă mulțumesc, adăugă el, pentru buna găzduire. Însăvă previn că nu trebuie să spuneți un

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
adăugă el, pentru buna găzduire. Însăvă previn că nu trebuie să spuneți un cuvânt nimănui de prezența mea aici. Ați avea neplăceri pe care le-aș regreta. În ciuda tonului amical, deși nu fără insinuație, cu care Gavrilcea spuse aceste cuvinte, Suflețel le înregistră ca pe o sentință de moarte pronunțată de un monstru. În noaptea aceea părul îi albi și după discuții violente cu Aurora hotărî să se interneze în sanatoriu, spre a avea un alibi. XXIII Încă din primăvară, Ioanide

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
cultul evenimentelor perimate. Ioanide, în momentele liniștite, avea o teorie după care clasifica indivizii în oameni metafizici și oameni pragmatici. - Tudorel, zicea el, e un individ pragmatic, nu-mi seamănă! În categoria metafizicilor, Ioanide băga persoane caracterologic foarte disparate, pe Suflețel, pe Hagienuș, pe Gonzalv și pe el însuși. Gulimănescu, Smărăndache, Gavrilcea, Tudorel erau în grade felurite pragmatici. Calitatea spirituală, cum se vede, nu intra în chestiune. Un metafizic însemna un om care urmărea liniștea gândurilor sale, trăind într-o sferă

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
trupește în casa lui Pomponescu, căutând o protecție pentru voluptățile sale intelectuale gratuite. Hagienuș mințea, nu-l interesa nici un eveniment, ar fi fost în stare să dea orice iscălitură de adeziune politică, numai să fie lăsat în pace. La fel Suflețel, mai contemporan cu Virgil decât cu Pomponescu. Omul metafizic e viclean, zicea Ioanide, îți râde, se face că te ascultă, trece pe stradă uitîndu-se în dreapta și-n stânga, în fond e absent. Se preface ca să scape de contingențe. Gavrilcea însă

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
n-am fost la cuvântarea lui Pomponescu. Spune-i dumneata, care ai fost. Smărăndache numi atacul "excomunicarea lui Ioanide", și într-adevăr, până la un punct cuvântarea avu efectul unei excomunicări. Odată, întorcîndu-se acasă, Ioanide se trezi față în fată cu Suflețel, care ieșise, cu titlul de încercare, din sanatoriu. Suflețel venea în direcția arhitectului. Ajungând la câțiva pași distanță, de unde identificarea nu mai suferea discuție, Suflețel se opri locului contrariat, ca în fața unui puhoi de apă ce-l împiedică să treacă

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
dumneata, care ai fost. Smărăndache numi atacul "excomunicarea lui Ioanide", și într-adevăr, până la un punct cuvântarea avu efectul unei excomunicări. Odată, întorcîndu-se acasă, Ioanide se trezi față în fată cu Suflețel, care ieșise, cu titlul de încercare, din sanatoriu. Suflețel venea în direcția arhitectului. Ajungând la câțiva pași distanță, de unde identificarea nu mai suferea discuție, Suflețel se opri locului contrariat, ca în fața unui puhoi de apă ce-l împiedică să treacă. Apoi, brusc, întoarse spatele și se depărtă înapoi ca

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
cuvântarea avu efectul unei excomunicări. Odată, întorcîndu-se acasă, Ioanide se trezi față în fată cu Suflețel, care ieșise, cu titlul de încercare, din sanatoriu. Suflețel venea în direcția arhitectului. Ajungând la câțiva pași distanță, de unde identificarea nu mai suferea discuție, Suflețel se opri locului contrariat, ca în fața unui puhoi de apă ce-l împiedică să treacă. Apoi, brusc, întoarse spatele și se depărtă înapoi ca și fugind. "Ce-i cu dobitocul ăsta?" se miră Ioanide. Arhitectul mai observase că felurite persoane

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
arhitectul care G. Călinescu construise o biserică extravagantă, acum devenea eroul unui scandal controversat, împărțind lumea în două tabere. Centrul difuziunii era în salonul doamnei Pomponescu. . - Jean, declara aceasta, e foarte încurcat de memoriulîmpotriva domnului Ioanide. . - Ce memoriu? Întrebă Aurora Suflețel, care știa prea binedespre ce e vorba. . - Domnul Ioanide și-a luat concediu pe un an și acum,răzgîndindu-se, înlătură suplinitorul. Eu cred că n-are dreptate. Jean e încurcat, nu vrea să se amestece în această afacere. Totuși ministerul

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
de izbucnirea războiului. Când, a doua zi, Ioanide se prezentă la Gaittany, biroul acestuia era plin de obișnuiții amici, care aveau acum două locuri de întîlnire diurne: unul ziua, la Gaittany, altul seara, la Pomponescu. La ivirea lui Ioanide, Panait Suflețel o zbughi pe o ușă ce ducea într-un birou alăturat. Arhitectul merse la fereastră și de acolo își comunică observațiile. - Suflețel fuge mâncând pământul pe poartă. Mi-a maifăcut una ca asta pe stradă. Își închipuie probabil că am

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
două locuri de întîlnire diurne: unul ziua, la Gaittany, altul seara, la Pomponescu. La ivirea lui Ioanide, Panait Suflețel o zbughi pe o ușă ce ducea într-un birou alăturat. Arhitectul merse la fereastră și de acolo își comunică observațiile. - Suflețel fuge mâncând pământul pe poartă. Mi-a maifăcut una ca asta pe stradă. Își închipuie probabil că am ciumă bubonică. Toți, mai mult sau mai puțin, evitară privirile lui Ioanide. Acesta era un fenomen general, remarcat de arhitect de când în jurul

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
văzu, punând mereu întrebări de ordin practic: - De unde ai avut terenul? De unde ai luat lemnul? Cât te-a costat materialul? Concluzia ultimă fu: - Ai făcut o afacere. Chiar construindu-ți casă, rămâi cu o dependință pentru vară foarte comodă. Panait Suflețel însuși nu rezistă și veni și el, având grijă a privi în dreapta și în stânga, spre a nu fi văzut că intra în casa lui Ioanide. De acum încolo, în ciuda marilor evenimente, vizibile cu ochii prin scurgerea lamentabilă a refugiaților polonezi

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
cauze mai bune. Condamnatul sunt eu. M-am crezut patriot și m-am dezinteresat de viața publică, m-am pierdut în voluptăți intelectualist ice și estetice (Ioanide se sfii, din pudoare, să adauge: și erotice), ca un Hagienuș sau un Suflețel. N-am fost mai înțelept decât Gonzalv Ionescu, care, ca să capete o catedră, ar primi reinstaurarea iobăgiei. Am crezut că arhitectura e totul și n-am priceput că întîi trebuie să te îngrijești de patria și de poporul pentru care

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
calm. Ți-am adus o sticlă de coniac, cu învoirea comandantului. Are să ți-l dea (arhitectul nu exprimă restul frazei: cu puțin înainte de execuție). Apoi Ioanide strânse încă o dată în brațe pe Tudorel și ieși repede din celulă. Când Panait Suflețel află de arestarea lui Hangerliu și de condamnarea lui la moarte, se îmbolnăvi din nou și se internă în sanatoriu. De data asta era bolnav de-a binelea de nervi. Îndeosebi în tot timpul procesului fu de o agitație neobișnuită

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
tot timpul procesului fu de o agitație neobișnuită. Se aștepta în tot momentul ca Hangerliu să mărturisească la proces că trimisese pe Gavrilcea să se adăpostească la el. Astfel devenea tăinuitorul unor criminali. G. Călinescu . - Sunt un om mort! țipa Suflețel în vârful patului, resfirîn-du-și părul alb cu degetele. Intru în pușcărie. . - Iti, căuta Aurora să-l calmeze, fii rezonabil, ia dindoctoria asta. Ce vină avem noi că s-a trimis un individ la internat? . - Așa ar fi logic, dar te

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
că s-a trimis un individ la internat? . - Așa ar fi logic, dar te pui cu justiția militară? Are să măcheme, să mă tortureze cu întrebările. . - Am să mă duc eu în locul tău, de vreme ce tu eștibolnav. Nimeni nu chemă însă pe Suflețel și la proces nu se aduse niciodată vorba de trecerea lui Gavrilcea pe la așezământul Hangerliu. Probabil nici nu se știa și, de altfel, acuzații erau judecați pentru afacerea Dan Bogdan. Nu mai puțin, Suflețel ședea într-o continuă panică. - A

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
eștibolnav. Nimeni nu chemă însă pe Suflețel și la proces nu se aduse niciodată vorba de trecerea lui Gavrilcea pe la așezământul Hangerliu. Probabil nici nu se știa și, de altfel, acuzații erau judecați pentru afacerea Dan Bogdan. Nu mai puțin, Suflețel ședea într-o continuă panică. - A venit, zicea infirmiera, un domn care dorește să vă vadă. Suflețel țâșnea în sus, înfiorat. . - Militar? . - Nu, un domn civil. . - Cum e la față, gras, slab? . - E scund și gras, un domn mai în

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
lui Gavrilcea pe la așezământul Hangerliu. Probabil nici nu se știa și, de altfel, acuzații erau judecați pentru afacerea Dan Bogdan. Nu mai puțin, Suflețel ședea într-o continuă panică. - A venit, zicea infirmiera, un domn care dorește să vă vadă. Suflețel țâșnea în sus, înfiorat. . - Militar? . - Nu, un domn civil. . - Cum e la față, gras, slab? . - E scund și gras, un domn mai în vârstă. - Cum îl cheamă, n-ai întrebat? Spune-i că nu știi dacădoctorul permite, întreabă mai întîi

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
la față, gras, slab? . - E scund și gras, un domn mai în vârstă. - Cum îl cheamă, n-ai întrebat? Spune-i că nu știi dacădoctorul permite, întreabă mai întîi de nume. Vizitatorul nu era altul decât Hagienuș. - Ce faci, domnule Suflețel, nu te mai scoli din pat? Ce Dumnezeu tânjești așa? Suflețel răspundea printr-o întrebare: . - Ce se aude cu procesul? . - I-a condamnat la moarte, pe dumnezeul meu! Când auzi acest lucru, Suflețel simți un vârtej. Pericolul său personal i

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
în vârstă. - Cum îl cheamă, n-ai întrebat? Spune-i că nu știi dacădoctorul permite, întreabă mai întîi de nume. Vizitatorul nu era altul decât Hagienuș. - Ce faci, domnule Suflețel, nu te mai scoli din pat? Ce Dumnezeu tânjești așa? Suflețel răspundea printr-o întrebare: . - Ce se aude cu procesul? . - I-a condamnat la moarte, pe dumnezeul meu! Când auzi acest lucru, Suflețel simți un vârtej. Pericolul său personal i se părea proporțional cu pedeapsa hărăzită condamnaților. Pe urmă se gândi

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
era altul decât Hagienuș. - Ce faci, domnule Suflețel, nu te mai scoli din pat? Ce Dumnezeu tânjești așa? Suflețel răspundea printr-o întrebare: . - Ce se aude cu procesul? . - I-a condamnat la moarte, pe dumnezeul meu! Când auzi acest lucru, Suflețel simți un vârtej. Pericolul său personal i se părea proporțional cu pedeapsa hărăzită condamnaților. Pe urmă se gândi că, dacă Hangerliu și Tudorel au fost osândiți, se terminase cu interogatoriile. Mai mult, era încredințat că împușcarea lui Hangerliu lichida orice

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
interogatoriile. Mai mult, era încredințat că împușcarea lui Hangerliu lichida orice martor al amestecului său în afacerea Gavrilcea. Dori deci cu egoism să fie împușcați și Hangerliu, și Tudorel, și toată lumea, ca să scape de o obsesie. . - Când îi execută? Întrebă Suflețel pe Gulimănescu, venitși el în vizită. . - Mi se pare că i-a împușcat, zise acesta, după un zvon prematur. - În fine! răsuflă Suflețel cu inocență. Dar nu ieși din sanatoriu decât când crezu că orice pericol este înlăturat. Avea ferma

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
fie împușcați și Hangerliu, și Tudorel, și toată lumea, ca să scape de o obsesie. . - Când îi execută? Întrebă Suflețel pe Gulimănescu, venitși el în vizită. . - Mi se pare că i-a împușcat, zise acesta, după un zvon prematur. - În fine! răsuflă Suflețel cu inocență. Dar nu ieși din sanatoriu decât când crezu că orice pericol este înlăturat. Avea ferma intenție să fugă în străinătate pentru câtăva vreme și întîrzia facerea formalităților pentru pașaport numai fiindcă i se părea că cererea lui ar

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
înlăturat. Avea ferma intenție să fugă în străinătate pentru câtăva vreme și întîrzia facerea formalităților pentru pașaport numai fiindcă i se părea că cererea lui ar fi fost suspectă autorităților acum. În realitate, autoritățile nici nu știau de existența lui Suflețel. O aprehensiune calmă, mai mult o plictiseală de a-și vedea membri ai familiei în impas și de a trebui să pareze atâtea întrebări, îl cuprinse și pe Gaittany. Însă acesta o traducea printr-o exuberanță maximă, mergând la toate

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]