3,177 matches
-
să mai beau niște whisky și mi-am amintit că Palmer avea o sticlă într-un dulap din sufragerie. Lăsând luminile aprinse, am traversat holul. Ușa de la sufragerie era închisă. Am deschis-o și am intrat. Nu era întuneric în sufragerie și mâna mea a ezitat în drum spre întrerupător. În sfeșnicele de argint așezate pe masa lungă ardeau lumânări, transformând camera într-o peșteră de lumină caldă, palidă, la care ochii mei s-au adaptat imediat. Am rămas nemișcat, puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
întrebă Palmer. Vorbea pe un ton scăzut, glasul lui era aspru și trăda emoție. — Da, vrei să o vezi? am întrebat. — Am venit să o iau, spuse Palmer. — Nu zău?! Și dacă ea nu vrea să vină? Antonia deschisese ușa sufrageriei și lumina ce venea din spate căzu pe fața lui Palmer dând la iveală linia dreaptă a buzelor lui strânse și ochii abia întredeschiși. Era chipul unui om aflat în primejdie și această imagine m-a umplut de fericire. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Nici măcar nu știam dacă Antonia mai e sau nu în apartamentul meu. M-am gândit că nu pentru Antonia îl lovisem pe Palmer, ci pentru Honor. Sau poate nu era așa. Ușa apartamentului era încă larg deschisă. Am intrat în sufragerie. Antonia era în picioare lângă fereastră. Părea calmă. Cu mâinile la spate și cu capul puțin aplecat în față mă examină cu atenție, iar pe fața obosită i se citea un interes provocator, întrebător. Cred că-i plăcuse că l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mai bine să te întreb și să mă mai uit o dată la ferestre. Bun, văd că ți-au sosit deja lucrurile. Putem să ne apucăm imediat să le aranjăm puțin. — Intră, bobocule, i-am spus și am invitat-o în sufragerie. Antonia își ștersese lacrimile și acum își pudra nasul. O salută pe Rosemary. Cred că nu mai e cazul să ne batem capul cu draperii, i-am spus lui Rosemary. Eu și Antonia rămânem împreună așa că totul se poate întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
hotărâte, îmi era necunoscut. Dar am știut imediat cui îi aparține. — Fetelor, vă las puțin singure, mă duc să aduc niște șampanie, am spus. Vreau să bem pentru logodna soției mele, și am ieșit trântind ușa. M-am dus în sufragerie, am închis ușa și am încercat cu înfrigurare să deschid scrisoarea. Am reușit cu greu. După ce am rupt plicul, am recunoscut scrisul lui Palmer și am înghețat. Am smuls din plic scrisoarea mototolită și ruptă. Nu mai era alt mesaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Îl cărase În dormitor și Îl așezase În pat - probabil ca să pară că Dora murise din cauze naturale. După ce am pipăit pulsul În van, am smuls hainele de pe mine. Apoi am cercetat apartamentul, cuprins de o panică din ce În ce mai insuportabilă. În sufragerie, un disc se Învârtea În gramofon sub desenul kitschos cu femeia misterioasă În rochie roșie, executat de un maestru englez la care Dora ținuse cândva foarte mult. Scaunele erau aranjate la fel cum Îmi aminteam, obiectele decorative de pe rafturile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
spre un băiat care stătea pe un birou, plutind liber În noapte. Spre mirarea mea, am descoperit că eram chiar eu. Apăru și un reflector și mi-am dat seama că eram acasă, În Viena. Făcând echilibristică pe masa din sufragerie, am Întrebat-o pe maică-mea ce Înseamnă numele nostru de familie. — Bucură-te că ai așa ceva, Îmi răspunse de pe scaunul ei, scrâșnind din dinți, fără a se deranja să ridice privirea, ca să te poți executa când ți se cere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fi tras aceeași concluzie. Ridică privirea și observând că celălalt se pregătea să intre În bucătărie, ridică tonul: — Nici o șansă, Pieplack. Bucătăria e a mea. Tu cercetează holul. După cincisprezece minute dureroase cei doi Își terminară treaba. Întorcându-se În sufragerie, măturară praful de pe umărul celuilalt. Aproape că-mi era milă de ei. Te distrezi, ă, Knisch? Diels Îmi aruncă o privire nemiloasă. Pieplack tocmai descoperise căluțul de lemn de la Dora. Vezi dumneata: nu ne scapă nimic. Nimic. Se așeză din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
efluxuride tandrețe pe care le-am avut vreodată! Crede-mă, confluența celor două fluxuri a fost formidabilă! Și la ea! Chiar mi-a și spus-o! Sau crezi că de vină o fi fost culoarea frunzelor, focul ce ardea în sufrageria hanului din Woodstock, doar asta să ne fi înmuiat pe amândoi? Să fi fost chiar tandrețe ceea ce am simțit unul pentru celălalt sau să fi fost aici mâna toamnei pârguind bostanii (John Keats) și aburindu-i pe turiști să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
șterg pantofii cu o cârpă, făcându-i să lucească, iar între timp copiii frunzăresc ziarele de duminică (ochii lor au exact culoarea ochilor mei), chicotesc pe covorul din camera de zi, iar soția mea, doamna Alexander Portnoy, pune masa în sufragerie - îi avem invitați la prânz pe mama și pe tata, trebuie să sosească din clipă-n clipă, ca în fiecare duminică. Iată un posibil viitor, înțelegi? Un viitor simplu și satisfăcător. Un meci de softball epuizant, entuziasmant, în care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Înalt și la șemineul original: —...este chicenstein 1, pur și simplu chicenstein. O fi fost apartamentul cam gol, dar era cu adevărat chicenstein, ca să-l citez pe Milton. În afară de imensul salon, mai existau trei dormitoare, o cameră pentru menajeră, o sufragerie, o bibliotecă, ceva băi și o bucătărie bine dimensionată. —Ce de spațiu! zise Milton, ridicându-se și mergând prin cameră. Trei expuneri! Dumnezeule mare! La ce să mai vrei parchet montat În formă de oase de hering, când tu ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
o săptămână sună să povestească despre chipul care se reflectă în apă atunci când umpli cada. Un chip care se unduiește și se-ncrețește, cu orbitele ca niște găuri întunecate. În a treia săptămână apar umbrele-fantomă care se învârt pe pereții sufrageriei atunci când toată lumea e așezată la masă. S-ar putea ca și după asta să mai apară ceva, dar nimeni nu a rezistat și săptămâna a patra. Noului proprietar Helen Hoover Boyle îi zice: — Dacă nu puteți să dovediți în instanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
dar nu cred ca domnul Streator are de gând să mă violeze. În momentul ăsta ne aflăm la vila Gartoller, pe Walker Ridge Drive, o locuință în stil georgian cu opt dormitoare, șapte băi, patru șeminee, sală pentru micul dejun, sufragerie și sală de recepții de 1500 de metri pătrați la etajul patru. Proprietatea mai are un garaj separat pentru șase mașini și o casă de oaspeți. De asemenea, piscină închisă și sistem de alarmă antiefracție și împotriva incendiului. Walker Ridge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
apartamentul Monei, unde toate mobilele sunt mutate într-un mic patio din spatele unui glasvand culisant, acoperite cu o folie groasă de plastic. În urma lor a rămas un salon gol, în care se deschide o cămăruță, unde ar trebui să fie sufrageria. Pereții și covorul de lână sunt bej. Castronul cu potrocale și statueta de alamă reprezentând o chestie hindusă care dansează sunt așezate pe consola șemineului, iar în jurul lor sunt presărate margarete galbene și garoafe roz. Întrerupătoarele de lumină sunt mascate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
veștejiți și maronii; florile stau într-o vază de sticlă verde cumpărată de la florărie, cu un pic de apă înnegrită pe fund. Pe masa din bucătărie sunt alte aranjamente florale - vrejuri moarte într-o apă cleioasă și împuțită. Pe podeaua sufrageriei, de-a lungul peretelui din fund, se aliniază alte vaze, din care se ridică câte un maldăr de spumă verde presărată cu trandafiri chirciți și uscați sau cu garoafe negre și păioase pe care se întinde mucegaiul. În fiecare buchet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
haine murdare separate pe culori. Albe. Închise la culoare. Blugii și cămașa cuiva, pătate de ulei. Prosoape, cearșafuri și sutiene. O față de masă în carouri roșii. Trag apa, ca să se audă. Nu sunt nici scutece, nici hăinuțe de copil. În sufragerie, doamna Puișor se uită tot în tavan, numai că acum e scuturată de suspine lungi și spasmodice. Pieptul acoperit de șorț îi tremură. Helen îi tamponează machiajul scurs cu colțul unei batiste împăturite. Batista e înmuiată și înnegrită de rimel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pe comodă, se deschide singură la pagina 27. Trag o linie, cu un ac, de-a lungul marginii interioare a paginii, chiar lângă cusătură, iar pagina se desprinde. Cu pagina împăturită în buzunar, pun cartea la loc, desupra teancului. În sufragerie, cosmeticele sunt trântite grămadă pe jos. Helen a deschis fundul fals al trusei cosmetice. Înăuntru sunt așezate straturi de coliere, brățări, broșe mari și perechi de cercei prinși împreună, incrustate cu sclipiri frânte, roșii, verzi, galbene și albastre. Bijuterii. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de curse se încruntă și zice: — De unde știi tu cum mă cheamă? Mijește ochii la mine și zice: V-a trimis Bonnie să stați de vorbă cu mine? Și Helen se apleacă într-o parte, uitându-se în spatele lui, spre sufragerie. Își deschide poșeta, scoate o pereche de mănuși albe și începe să și le tragă pe degete. Încheie năsturașul de pe manșeta fiecărei mănuși și zice: — Putem să intrăm? Nu ne gândiserăm că o să meargă așa de greu. Planul B, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
și restul de bere dispare, bolborosind. Se dă într-o parte și zice: — Haideți înăuntru. Se uită la sticla goală și zice: Beți o bere? Intrăm, iar el se duce în bucătărie. Se aude un fâsâit de capac. În toată sufrageria nu e decât un fotoliu reglabil. Pe un bax de lapte este un mic televizor portabil. Prin glasvandurile glisante se întrezărește o curticică interioară. De-a lungul peretelui îndepărtat al curții sunt aliniate vaze verzi de la florărie, pe care ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
care ploaia le-a umplut ochi, de unde atârnă și cad flori putrede și negre. Trandafiri maronii putreziți pe tulpinile negre îmbrăcate în mucegai cenușiu. Unul dintre buchete este legat cu o panglică lată de satin negru. Pe covorul îmbâcsit din sufragerie se desenează urma lăsată de o canapea. Mai e și urma unei vitrine, apoi micile adâncituri lăsate de picioarele scaunelor și măsuțelor. Într-un loc e un pătrat mare, pe suprafața căruia covorul s-a bătucit uniform. Tot decorul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
dolari. Prima casă pe care am făcut-o era o o clădire de patru etaje cu acoperiș mansardat și două scări interioare, una pentru familie și cealaltă pentru servitori. Avea candelabre de metal și sticlă, cu niște beculețe minuscule. În sufragerie avea parchet; o lună și jumătate a durat până am tăiat și asamblat toate piesele podelei. În camera de muzică avea un plafon pe care soția mea, Gina, a stat să picteze norișori și îngerași, noapte de noapte, până târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
parchet; o lună și jumătate a durat până am tăiat și asamblat toate piesele podelei. În camera de muzică avea un plafon pe care soția mea, Gina, a stat să picteze norișori și îngerași, noapte de noapte, până târziu. În sufragerie avea un șemineu; focul l-am făcut din sticlă de vitralii, cu o lumină care pâlpâia în spate. Pe masă am pus farfurii minuscule, iar Gina a stat până noaptea târziu să picteze trandafiri pe marginea fiecăreia. Atâtea nopți am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Lazăr, înghițind în sec de foame. *** În bucătăria de doi pași pătrați, ca orice bucătărie de garsonieră confort redus, soția lui Lazăr, gravidă în ultima lună, termină de pregătit ciorba. Stinge aragazul, merge în camera alăturată, care ține loc de sufragerie, dormitor, birou de lucru și salon de primire, așterne o față de masă pe biroul de lucru, aranjează două tacîmuri, apoi telefonează la autogară. Sigur că vine la timp! îi răspunde cineva de la informații. La ora cinci punct. Eventual, două-trei minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să le fiu egal! am luat, zic, niște fasole grasă... Am vrut s-o transfer de acolo; poate că într-un alt mediu..., ba chiar sigur că alt mediu... Ce, a vrut s-audă?! Cum lucram în ziua aceea în sufragerie, masa desfăcută, plină cu hîrtii, un calculator împrumutat de la uzină..., cred că la o întrebare de-a ei ori la vreo opinie despre cutare colegă, oi fi dat un răspuns așa..., n-are nici simțul umorului; numai ce-o văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
merită nici o atenție, nici să nu mai aud de el! După ce-și duce soțul în dormitor și-l lasă să cadă pe pat, așa îmbrăcat, femeia mai stă o clipă, să se convingă că doarme tun, apoi merge în sufragerie și formează un număr de telefon: Ce bine că-mi răspunzi tu! Poftă bună!... Mă tem că lucrurile se precipită; el a fost adus acasă de cel cu revista... A adormit, dar era furios... Cred că i-a spus... Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]