1,460 matches
-
trecerea la actul suicidar. Faptul de a avea un proiect de suicid mărește, de asemenea, perioada în care riscul tentativei de suicid este crescut. În absența unui plan, tentativele de suicid au loc mai ales în anul următor apariției ideilor suicidare. În ceea ce-i privește, Gould și colab. (1998) reiau în discuție ideea unui continuum între ideile și tentativele de suicid. Comparând în cadrul unei populații de adolescenți obișnuiți subiecții care au avut idei suicidare în ultimele 6 luni (7,5%) cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai ales în anul următor apariției ideilor suicidare. În ceea ce-i privește, Gould și colab. (1998) reiau în discuție ideea unui continuum între ideile și tentativele de suicid. Comparând în cadrul unei populații de adolescenți obișnuiți subiecții care au avut idei suicidare în ultimele 6 luni (7,5%) cu cei care au avut deja o tentativă de suicid (3,3%), autorii constată că aceste două grupuri au profiluri distincte, în ceea ce privește comorbiditatea. În studiul lor, tentativele de suicid sunt în mod semnificativ asociate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
autorii constată că aceste două grupuri au profiluri distincte, în ceea ce privește comorbiditatea. În studiul lor, tentativele de suicid sunt în mod semnificativ asociate unei simptomatologii a angoasei de separare și mai ales consumului de substanțe, ceea ce nu este cazul pentru ideile suicidare. De asemenea, într-un studiu asupra unor adolescenți spitalizați la Montréal, Macotta (1999) îi separă pe cei care au avut idei suicidare (IS) de cei care au efectuat o tentativă de suicid; el scoate în evidență predominanța clară a timiei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unei simptomatologii a angoasei de separare și mai ales consumului de substanțe, ceea ce nu este cazul pentru ideile suicidare. De asemenea, într-un studiu asupra unor adolescenți spitalizați la Montréal, Macotta (1999) îi separă pe cei care au avut idei suicidare (IS) de cei care au efectuat o tentativă de suicid; el scoate în evidență predominanța clară a timiei depresive și, mai mult chiar, a diagnosticului de episod depresiv major la adolescenții care au idei suicidare în raport cu adolescenții care au efectuat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cei care au avut idei suicidare (IS) de cei care au efectuat o tentativă de suicid; el scoate în evidență predominanța clară a timiei depresive și, mai mult chiar, a diagnosticului de episod depresiv major la adolescenții care au idei suicidare în raport cu adolescenții care au efectuat o tentativă de suicid. Contrar celor ce am putea gândi, există mai mulți deprimați în primul grup (IS) decât în al doilea (TS). Acest studiu arată clar că este bine să nu mai considerăm ideile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în raport cu adolescenții care au efectuat o tentativă de suicid. Contrar celor ce am putea gândi, există mai mulți deprimați în primul grup (IS) decât în al doilea (TS). Acest studiu arată clar că este bine să nu mai considerăm ideile suicidare fără trecerea la act ca o formă benignă în cadrul exprimării diverselor manifestări suicidare, atât în plan psihopatologic cât și în plan prognostic: ideile suicidare durabile și intense prezintă o foarte puternică corelație cu depresia care este, de asemenea, corelată cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
putea gândi, există mai mulți deprimați în primul grup (IS) decât în al doilea (TS). Acest studiu arată clar că este bine să nu mai considerăm ideile suicidare fără trecerea la act ca o formă benignă în cadrul exprimării diverselor manifestări suicidare, atât în plan psihopatologic cât și în plan prognostic: ideile suicidare durabile și intense prezintă o foarte puternică corelație cu depresia care este, de asemenea, corelată cu tentativa de suicid (vezi mai jos). Dacă ideile suicidare constituie un factor de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în al doilea (TS). Acest studiu arată clar că este bine să nu mai considerăm ideile suicidare fără trecerea la act ca o formă benignă în cadrul exprimării diverselor manifestări suicidare, atât în plan psihopatologic cât și în plan prognostic: ideile suicidare durabile și intense prezintă o foarte puternică corelație cu depresia care este, de asemenea, corelată cu tentativa de suicid (vezi mai jos). Dacă ideile suicidare constituie un factor de risc pentru tentativa de suicid, se pare că și inversul este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în cadrul exprimării diverselor manifestări suicidare, atât în plan psihopatologic cât și în plan prognostic: ideile suicidare durabile și intense prezintă o foarte puternică corelație cu depresia care este, de asemenea, corelată cu tentativa de suicid (vezi mai jos). Dacă ideile suicidare constituie un factor de risc pentru tentativa de suicid, se pare că și inversul este, de asemenea, adevărat: adolescenții cu antecedente de tentativă de suicid se gândesc mai des la moarte în general, la propria lor moarte, și pregătesc mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în legătură cu moartea de cinci ori, ideile de suicid de șapte ori și proiectele de suicid de unsprezece ori, ceea ce explică procentul mare de recidivă. Este aceeași situație pe care au constatat-o Golston și colab. (1996) la tinerii spitalizați: ideile suicidare sunt prezente la 23,8% dintre cei care n-au avut o tentativă de suicid și la 52,5% dintre cei care au efectuat deja o tentativă de suicid, și aceasta la distanță de gestul lor sinucigaș: tentativa de suicid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au efectuat deja o tentativă de suicid, și aceasta la distanță de gestul lor sinucigaș: tentativa de suicid nu rezolvă deci dificultățile tânărului și aceste studii scot în evidență necesitatea imperioasă a unei evaluări și a unei îngrijiri după gestul suicidar, oricare ar fi gravitatea aparentă a acestuia. RELAȚIA DINTRE TENTATIVA DE SUICID ȘI DEPRESIE În ceea ce privește diagnosticul psihiatric stabilit unui adolescent care a efectuat o tentativă de suicid, era ceva obișnuit să se spună și să se scrie că un număr
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Shaffer și colab.), consumul de substanțe (26% alcoolism în primul studiu; 35% cazuri de consum de substanțe nediferențiate în al doilea) și tulburări de adaptare (21 și 10% respectiv). Aceste studii arată foarte bine gravitatea contextului psihopatologic care însoțește actul suicidar și, în special, frecvența stării depresive. În ceea ce privește studiile epidemiologice asupra tentativelor de suicid , Brent și colab. (1988) constată un procent de 75% cazuri de depresie majoră și 19,6% de distimie într-o populație de adolescenți cu tentativă de suicid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pacienți o populație multietnică și defavorizată în plan socio-economic. Acești adolescenți prezentau semnele unei depresii de intensitate medie evaluată cu ajutorul unei scări Poznanski ușor modificată, și s-a constatat o corelație semnificativă între nivelul depresiei și scorurile la scara riscurilor suicidare: cu cât depresia este mai gravă, cu atât adolescenții au utilizat mijloace mai eficiente și păreau mai hotărâți să se sinucidă. Mai recent, Golston și colab. (1996; 1998) au studiat o populație de adolescenți cu vârste între 12 și 19
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
populație de adolescenți cu vârste între 12 și 19 ani spitalizați la psihiatrie, în cadrul căreia au individualizat patru grupe: - cei care au fost spitalizați ca urmare a unei prime tentative de suicid; - cei care au fost spitalizați pentru o recidivă suicidară; - cei care au antecedente de tentativă de suicid dar sunt spitalizați pentru un alt motiv; - și cei care n-au avut niciodată o tentativă de suicid. Evaluând depresia cu ajutorul BDI, rezultă că subiecții având în antecedente o tentativă de suicid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sexul nu este semnificativă. În schimb, corelația cu gravitatea tulburării depresive este, din punct de vedere statistic, semnificativă (p = 0,02 pentru un episod depresiv major; p = 0,03 pentru distimie): cu cât „depresia” este mai gravă, cu atât riscul suicidar este mai mare. Frecvența apariției unei tentative de suicid este și mai mare în studiile prospective: după Mayers și colab. (1991), 70% din adolescenții cu episod depresiv major vor avea o tentativă de suicid în următorii trei ani. Și mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
studiile prospective: după Mayers și colab. (1991), 70% din adolescenții cu episod depresiv major vor avea o tentativă de suicid în următorii trei ani. Și mai mult, 85% dintre copiii și adolescenții cu episod depresiv major sau distimic au idei suicidare și 32% vor avea tentative de suicid în cursul vieții (Kovacs și colab., 1993). Reluând studiul lor longitudinal pe parcursul a 18 ani, Harrington și colab. (1994) au comparat 60 de copii și adolescenți deprimați și 67 de subiecți dintr-un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
celor 18 ani de supraveghere (contra a 12% din grupul de control) și 20% au avut mai multe tentative dintre care două s-au soldat cu deces prin sinucidere. Prelungirea depresiei din adolescență la vârsta adultă este însoțită de risc suicidar: adulții deprimați prezintă un risc mai mare de a avea o tentativă de suicid dacă au suferit de depresie în copilărie sau adolescență. Această constatare nu face decât să întărească importanța identificării precoce și tratării depresiei la copil și adolescent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de risc speciali la adolescenții deprimați care ar trebui să ne facă să ne așteptăm la o tentativă de suicid. Kienhorst și colab. (1991) au comparat astfel 48 de adolescenți predispuși la sinucidere cu 66 de adolescenți deprimați fără antecedente suicidare. Pornind de la un interviu semi-structurat, ei au identificat 7 variabile notate cu 0 sau 1: luare în greutate, pierderea energiei, absența tatălui, pesimism, disperare, antecedente de proiect suicidar, risc de reușită a sinuciderii în funcție de gravitate sa. O notă mai mare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de adolescenți predispuși la sinucidere cu 66 de adolescenți deprimați fără antecedente suicidare. Pornind de la un interviu semi-structurat, ei au identificat 7 variabile notate cu 0 sau 1: luare în greutate, pierderea energiei, absența tatălui, pesimism, disperare, antecedente de proiect suicidar, risc de reușită a sinuciderii în funcție de gravitate sa. O notă mai mare de 4 permite identificarea probabilității apariției unei tentative de suicid cu o sensibilitate de 90% și o specificitate de 83%. La un an după prima evaluare, 5,4
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ei consumau substanțe. Autorii precizează că acest consum de substanțe era aproape totdeauna asociat cu o depresie și/sau cu tulburări de conduită. Marea parte a autorilor includ consumul de substanțe ca fiind factorul determinant atunci când încearcă să modeleze riscul suicidar (Shaffer și colab., 1996; Beautrais, 1996; Stoelb și Chiriboga, 1998; Kessler și colab., 1999; Wichstrøm și colab., 2000). Această relație trebuie totuși să fie nuanțată: studiul lui Gould și colab. (1998) asupra populației generale pe care l-am citat deja
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
predispuși la sinucidere și grupul celor cu tentativă de suicid), dar precizează faptul că consumul de substanțe nu este un factor de risc pentru tentativa de suicid decât după vârsta de 12 ani și doar pentru băieți. La fete, riscul suicidar este legat de tulburările anxioase și depresive și nu de folosirea sau dependența de o substanță. Golston și colab. (1998), care în lucrarea lor în care au comparat adolescenții care au avut o primă TS, cu cei spitalizați pentru recidivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
modalități de consumare a substanțelor, modalități care nu au toate aceleași semnificații (Alvin și Marcelli, 2000): simpla folosire sau consumul așa numit festiv, în grup, cu scopul obținerii unui efect euforizant, nu constituie, fără nici o îndoială, un factor de risc suicidar. Din contra, utilizarea nocivă sau consumul așa numit auto-terapeutic, mai regulat, adesea solitar, asociat în general și altor simptome depresive (dezinteres școlar, repliere, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, tulburări de somn) este probabil legat de tentativele de suicid prin relația
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sa indirectă cu depresia. În cazul utilizării abuzive sau a consumului toxicomaniac, mai masiv, cu scopul de a obține un efect anestezic-de drogare, chiar substanțele folosite sunt adesea periculoase: „bad trip-ul” provocat de halucinogene poate conduce la apariția unui impuls suicidar în cadrul unei reacții de anxietate acută; fiecare doză de ecstasy sau de opiacee poate avea consecințe fatale legate, între altele, de componenții asociați, consecințe cunoscute în general de către consumatori, fără să mai vorbim de riscul unei supradoze... Această asumare conștientă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu constituie oare un joc cu moartea, o anumită formă de conduită ordalică? Acest consum toxicomaniac este, în plus, legat adesea de tulburări de personalitate în cadrul cărora domină intoleranța la frustrare și impulsivitatea, caracteristici care pot favoriza trecerea la actul suicidar chiar în absența unei patologii depresive. Astfel, în studiul lui Renaud și colab. (1999) care compară 140 adolescenți sinucigași (dintre care 59 cu tulburări de conduită) cu 131 adolescenți martor (dintre care 18 cu tulburări de conduită), un sfert dintre
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dintre sinucigașii cu antecedente de tulburări de conduită prezentau analize toxicologice pozitive pentru cel puțin o substanță (alcool la două treimi din cazuri). În cadrul acestei populații cu tulburări de conduită, depresia nu pare să aibă un rol semnificativ în privința riscului suicidar. În concluzie, consumul de substanțe joacă probabil un rol în cazul unui anumit număr de tentative de suicid, dar trebuie să precizăm despre ce tip de consum este vorba. CONDIȚII FAMILIALE ȘI DE MEDIU Studiile epidemiologice au constatat un procent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]