2,494 matches
-
plăși era prea mare, acestea situându-se la distanțe mari de reședințele plășilor. În anul 1908 județul Tulcea cuprindea 4 plăși: Tulcea, cu reședința în comuna Cataloi, cu 15 comune; Babadag, cu 25 de comune; Măcin, cu 16 comune, și Sulina, cu reședința în orașul Sulina și având doar 6 comune. Tocmai de aceea, domnul I. C. Atanasiu considera că se impunea realizarea unei noi diviziuni administrativ-teritoriale a județului Tulcea, propunând organizarea județului în 6 plăși. În anul 1908 populația orașului Tulcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
situându-se la distanțe mari de reședințele plășilor. În anul 1908 județul Tulcea cuprindea 4 plăși: Tulcea, cu reședința în comuna Cataloi, cu 15 comune; Babadag, cu 25 de comune; Măcin, cu 16 comune, și Sulina, cu reședința în orașul Sulina și având doar 6 comune. Tocmai de aceea, domnul I. C. Atanasiu considera că se impunea realizarea unei noi diviziuni administrativ-teritoriale a județului Tulcea, propunând organizarea județului în 6 plăși. În anul 1908 populația orașului Tulcea era de 19 575 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constanța, erau arondate plășii Măcin din județul Tulcea, în timp ce, comunele Calfa, Topolog și Urumbei urmau a face parte din plasa Istru ce aparținea județului Tulcea. Ca urmare a noii diviziuni administrativ-teritoriale, județul Tulcea cuprindea plășile: Tulcea, Babadag, Istru, Măcin și Sulina. Odată cu inaugurarea festivă, la 27 septembrie 1909, a portului Constanța importanța portului Sulina s-a diminuat puternic, fapt ce a condus la intrarea orașului Sulina într-o perioadă de stagnare și chiar regres urbanistic. Portul și orașul Constanța erau favorizate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Urumbei urmau a face parte din plasa Istru ce aparținea județului Tulcea. Ca urmare a noii diviziuni administrativ-teritoriale, județul Tulcea cuprindea plășile: Tulcea, Babadag, Istru, Măcin și Sulina. Odată cu inaugurarea festivă, la 27 septembrie 1909, a portului Constanța importanța portului Sulina s-a diminuat puternic, fapt ce a condus la intrarea orașului Sulina într-o perioadă de stagnare și chiar regres urbanistic. Portul și orașul Constanța erau favorizate de legătura feroviară cu Bucureștiul, capitala României, fapt ce a condus atât la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ca urmare a noii diviziuni administrativ-teritoriale, județul Tulcea cuprindea plășile: Tulcea, Babadag, Istru, Măcin și Sulina. Odată cu inaugurarea festivă, la 27 septembrie 1909, a portului Constanța importanța portului Sulina s-a diminuat puternic, fapt ce a condus la intrarea orașului Sulina într-o perioadă de stagnare și chiar regres urbanistic. Portul și orașul Constanța erau favorizate de legătura feroviară cu Bucureștiul, capitala României, fapt ce a condus atât la necesitatea extinderii instalațiilor portuare cât și la dezvoltarea urbanistică alertă a Constanței
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Fond Președinția Consiliului de Miniștri (1859-1940). Fond Senat (1864-1944). Fond Parlament (1865-1900). Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Constanța (SJAN Constanța). Fond Primăria Constanța (1878-1913). Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Tulcea (SJAN Tulcea). Fond Prefectura Județului Tulcea (1878-1950). Fond Pretura Plășii Sulina (1878-1950). Fond Pretura Plășii Tulcea (1878-1950). Fond Primăria Sulina (1880-1968). Fond Primăria Tulcea (1883-1972). II. Periodice Adevărul, București, 1892. Alarma Dobrogei, Tulcea, 1897. Buletinul Camerei de Comerț și Industrie Constanța, Constanța, 1892. Constanța, Constanța, 1892, 1893, 1895, 1896, 1897, 1898
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Fond Parlament (1865-1900). Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Constanța (SJAN Constanța). Fond Primăria Constanța (1878-1913). Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Tulcea (SJAN Tulcea). Fond Prefectura Județului Tulcea (1878-1950). Fond Pretura Plășii Sulina (1878-1950). Fond Pretura Plășii Tulcea (1878-1950). Fond Primăria Sulina (1880-1968). Fond Primăria Tulcea (1883-1972). II. Periodice Adevărul, București, 1892. Alarma Dobrogei, Tulcea, 1897. Buletinul Camerei de Comerț și Industrie Constanța, Constanța, 1892. Constanța, Constanța, 1892, 1893, 1895, 1896, 1897, 1898, 1899, 1903. Deșteptarea Dobrogei, Tulcea, 1893. Dobrogea, Constanța, 1889
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dezvoltarea economcă și social-politică a Dobrogei în perioada 1878-1918, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", București, 1984. Stanciu, Marin, CHIRIAC, Ana, Din tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, București, 1988. Sturdza, Ștefan, Expunerea situațiunei plasei Sulina, judeciul Tulcea, Typografia Română, Tulcea, 1880. Șandru, D., Mocanii în Dobrogea, Institutul de Istorie Națională, București, 1946. Șeineanu, Romulus, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor, Tipografia Ziarului "Universul", București, 1928. Theodosie, Petrescu, Rădulescu, Adrian, Mitropolia Tomisului, tradiție și actualitate, Editura
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din Craiova, an XI, nr. 11, Editura Universitaria, Craiova, 2006. Pătrașcu, Dumitru-Valentin, "Județul Silistra Nouă (13 noiembrie 1878 1 aprilie 1879)", în Analele Universității din Craiova, an XVI, nr. 2 (19)/2011, Editura Universitaria, Craiova, 2011. Pătrașcu, Dumitru-Valentin, " Situația plășii Sulina în anul 1880", în volumul Stat și societate în Europa, vol. III, coordonatori Marusia Cârstea și Sorin Liviu Damean, Editura Universitaria, Craiova, 2011. Pătrașcu, Dumitru-Valentin, "Regulamentul privind organizarea administrativă a Dobrogei", în Litua. Studii și cercetări, nr. XIII, Tipografia Prod
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Tipografia Națională, Librăria G. D. Nebunelli & fiii, Galați, 1880; I. Nazaritean, Notițe istorice și geografice asupra provinciei Dobrogea, Tipografia Română B. Silbermann, Tulcea, 1882; D. Vulturescu, Observațiuni asupra nomenclaturii Dobrogei, Tipografia "Românul", București, 1886. 4 Ștefan Sturdza, Expunerea situațiunei plasei Sulina, judeciul Tulcea, Tipografia Română, Tulcea, 1880. 5 Luca Ionescu, Județul Tulcea, dare de seamă presentată Consiliului Județean, București, 1903; Idem, Dare de seamă presentată Consiliului Județean Tulcea, București, 1904; Idem, Administrațiunea comunei rurale și a plășii. Esplicarea legii din 29
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nr. 272/1879, vol. I, f. 171. 504 Ibidem, f. 172. 505 Mihai Ionescu Dobrogeanu, Op. cit., pp. 394-395. 506 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 272/1879, vol. II, f. 153. 507 Ștefan Sturdza, Expunerea situațiunei plasei Sulina. Judeciul Tulcea, Typografia Română, Tulcea, 1880, passim; Ștefan G. Kimet, Noțiuni elementarii de geografia districtelor Dobrogei, Tipografia Națională, Librăria G. D. Nebunelli & fiii, Galați, 1880, passim. 508 Mihai Ionescu Dobrogeanu, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea..., p. 414. 509
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dosar nr. 274/1879, f. 73. 921 Ibidem, f. 74. 922 Idem, dosar nr. 272/1879, vol. I, f. 171. 923 Ibidem, f. 172. 924 Idem, dosar nr. 272/1879, vol. II, f. 153. 925 Ștefan Sturdza, Expunerea situațiunei plasei Sulina. Judeciul Tulcea, Tulcea, 1880, passim; Ștefan G. Kimet, Noțiuni elementarii de geografia districtelor Dobrogei, Galați, 1880, passim. 926 Ștefan Sturdza, op. cit., p. 3. 927 Ibidem, p. 4. 928 Ibidem. 929 Vezi Stelian Neagoe, Istoria guvernelor României, București, 1999, p. 53
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care rar îl cunosc plajele Atlanticului: răsăritul de soare pe Marea Meagră.” ( George Vâlsan) „Răsare soarele scânteietor în geana depărtată a Mării Negre. Razele aștern brâie verzui, galbene și roșii pe întinsul neteziș al apei. Pământul se retrage în urma noastră. Încet Sulina se pleacă, se scufundă sub valuri. Copacii, catargurile, sulurile negre de fum, toate se șterg; albastra boltă a cerului se lasă ca un coviltir uriaș peste pustietatea lucie a mării.” (Alexandru Vlahuță, „ România Pitorească”) O scrisoare de la mare Gica luteș
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Aegyssus, unde fusese de câteva ori în tinerețea lui. Fusese marinar, avusese chiar două mahoane cu care transporta mărfuri din portul Balcicului până dincolo de stâncile de la Caliacra, Poarta celor 40 de fecioare, de unde le luau caicele de Smirna, Stambul sau Sulina. Nenorocul l-a urmărit, a vândut mahoanele și își înjghebase cafeneaua aceea de lângă primărie. Vad bun, veneau mai ales pictorii la el, Tonitza („Nița efendi“, îi spunea Kerim) chiar îl pictase de câteva ori. Într-o albă zi de vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
el, ne surprinde din nou: „N-am apucat să ajung prea departe că m-a dat În urmărire prin toate posturile de jandarmi și În noiembrie ’39 m-au Încălțat În gară la Ploiești și m-au și trimis la Sulina la Infanterie Marină. Am stat aproape doi ani la Sulina și eram singurul care nu ceream nici Învoiri și nici concedii. N-aveam chef să mă duc nicăieri În lume și cu atât mai puțin la mine În sat unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
prea departe că m-a dat În urmărire prin toate posturile de jandarmi și În noiembrie ’39 m-au Încălțat În gară la Ploiești și m-au și trimis la Sulina la Infanterie Marină. Am stat aproape doi ani la Sulina și eram singurul care nu ceream nici Învoiri și nici concedii. N-aveam chef să mă duc nicăieri În lume și cu atât mai puțin la mine În sat unde nu mai trăiau decât frații mei mai mici sau poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
nicăieri În lume și cu atât mai puțin la mine În sat unde nu mai trăiau decât frații mei mai mici sau poate Încă de atunci plecaseră și ăia undeva În lume. Și când te uitai numai o dată În cimitirul Sulina Îți era de ajuns. Tot atâta legătură cu satul În care erau Înmormântați ai mei aveam și eu câtă aveau și englezii, italienii, grecii și japonezii Îngropați acolo cu orașul Sulina.“ Trebuia să ne dăm seama deja că modul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
lume. Și când te uitai numai o dată În cimitirul Sulina Îți era de ajuns. Tot atâta legătură cu satul În care erau Înmormântați ai mei aveam și eu câtă aveau și englezii, italienii, grecii și japonezii Îngropați acolo cu orașul Sulina.“ Trebuia să ne dăm seama deja că modul lui de a povesti este cu adevărat cel al unui infanterist. Povestea Înainta pas cu pas, chiar dacă aproape fiecare pas putea Însemna o surprinză, iar noi nu reușeam s-o urmărim decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
vă făcea răul spunându-vă că vă vrea binele, decât de cel care venea cu răul spre voi numai ca să răspundă la răul vostru? Printre voi se afla și un tip ciudat, despre care cei ce fuseseră cu el la Sulina și pe insula Șerpilor, spuneau că vorbește cu șerpii și cu animalele și că nu se teme de moarte cu condiția ca moartea să-l surprindă În mers și nu stând pe loc. O dovadă că era chiar așa era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
este Ion Brabu, cel care a avut ideea interferenței între poezie și matematică. — Mai sunt și alții cu pseudonime ca Jean Bart, pseudonimul lui Eugeniu Botez. Opera cea mai de seamă a lui este romanul „Europolis” inspirat din viața portului Sulina. Novalis știi al cărui pseudonim este? — Ee! acum mă iei cu literatura universlă. Al unui prozator german pare-mi-se, dar nu mai știu cum îl cheamă. — Friedrich Leopold von Handenberg, poet și prozator german. Hai să schimbăm subiectul. M-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
frecvență, că nu mai avem bani de bursă...) să analizeze într-o teză ce va face vîlvă, garantez, acest „stil cultural” care poate aspira, îndreptățit, la titlul de brand de țară ! Cărți poștale și parastase Zilele trecute am fost la Sulina, după aproape jumătate de secol. Aveam amintirea învăluită în mister a cimitirului cu nume străine de aventurieri și funcționari ai Comisiei Dunării și vagi imagini de case vechi ale unei lumi apuse, înșirate de-a lungul Dunării. Am găsit cheiul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și localnicii, și edilii - dar mai ales „antreprenorii” - promovează acest trecut de care sînt mîndri și care le aduce profit prin încîntarea turiștilor în căutare de „autentic”. O colegă din Cluj adună de cîțiva ani de zile fascinante povestiri despre „Sulina de altădată”, cu mare succes la public. Fotograful local propune spre vînzare o gamă diversă de cărți poștale și imagini îngălbenite ale caselor și oamenilor din trecutul zonei și povestește oricui vrea să-l asculte cum se trăia aici „pe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
acesteia, cu valorificarea drepturilor sale la o despăgubire ce urma să fie dezbătută de ambele părți (art. 5). Pentru o parte a despăgubirilor de război, împăratul Rusiei consimte să le înlocuiască prin primirea Dobrogei (Sangeacul Tulcea, adică districtele, cazalele, Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Măcin, Babadag, Hârșova, Kiustenge și Medgidia, împreună cu insulele din Deltă și Insula Șerpilor). Prin același art. 19, Rusia - nedorind să-și anexeze aceste teritorii - își rezervă facultatea de a le schimba cu partea Basarabiei detașată la 1856 și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
formate de diferitele brațe ale acestui fluviu în posesia Rusiei, malul drept va rămâne, ca și în trecut, Porții Otomane. S-a convenit, totuși, ca acest mal drept, plecând din punctul în care brațul Sfântu Gheorghe se separă de brațul Sulina, va rămâne nelocuit la distanța de două ore de fluviu și că nu se va ridica nici un fel de stabiliment și că, în același fel, pe insulele care vor rămâne în posesia Rusiei, cu excepția carantinelor care vor fi stabilite aici
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu va fi permisă ridicarea nici a unui stabiliment sau fortificație. Vasele comerciale ale celor două Puteri vor avea facultatea să navigheze pe tot cursul Dunării, iar cele care poartă pavilionul otoman vor putea intra liber la gurile Chiliei și Sulinei, gura Sfântu Gheorghe rămânând comună pavilioanelor de război și comerciale ale celor două Puteri contractante. Dar vasele de război rusești nu vor putea, urcând pe Dunăre, să depășească locul joncțiunii cu Prutul. G. Norodounghian, op. cit., p. 166-167. Tratatul de la Paris
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]