12,131 matches
-
priveam la televizor sau citeam, având încă restricționat accesul în aer liber datorită temperaturilor scăzute mult sub zero și vântului. Eram fericit că scăpasem de boală și într-o dimineață am primit un telefon de la... nea Tudor care era vizibil supărat că nu deschisesem plicul ce mi-l adusese. Brusc mi-am amintit întreaga întâmplare și m-am repezit după plicul abandonat în teancul de publicații ce-mi ținuseră de urât pe timpul spitalizării. Plicul galben voluminos era burdușit de foi scrise
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
ci câte un sunet lugubru de bufniță ori cucuvea. Iar dacă-i scriitor, și scrie, veșnic stropit de agheazma lui Eugen Simion, (catolicul) poate ieși, din ce se pune grăbit pe hârtie, un bruion buimac... Un prozator mare nu se supără foc niciodată, dacă vreun critic de treabă, fără nici o coterie, pune deștul pe buboi. Știu. Doare-al naibii! Și pe mine mă pipăiră insuportabil unii critici se-veri, de valoare. Mă ofticai. Dar, finalmente, scosei pălăria. Nu pot să trec
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
decît cu a noastră. Nu încape discuție că produsele comerciale trebuie să fie inscripționate și în limba română. Dar firmele? Cum să traduci numele de firme? Cronicarul își amintește de ridicolul în care a căzut pe vremuri poetul Romulus Vulpescu, supărat că un tip nou de magazine se chema BIG. Poetul a scris în Săptămîna regretabilului E. Barbu un articol vehement întru apărarea limbii române, invadată cum o credea de termeni anglo-americani. N-avem și noi mare, enorm, colosal, se întreba
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
științifică". Un alt aspect etnic al nostru ar fi păgînismul, deci spiritualitatea precreștină: "O vedem bine în mitologia noastră populară, iar credințele noastre sînt pline de eresuri, care ne încîntă pe plan de cultură și care, în definitiv, nu ne supără nici în perspectiva bisericii. Dimensiunea noastră păgînă a fost tolerată de biserică și chiar asimilată într-un sens. Creștinismul a avut prin aceasta un conținut mai viu, o istoricitate mai adevărată". După ce e menționat și Nae Ionescu, a cărui gîndire
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
lucru m-a emoționat profund și mi-a și modelat în foarte mare măsură modul de a vedea critica. Constat acum, din comentariile care s-au făcut în legătură cu scrisul meu, că sînt trecut printre criticii aceștia de identificare. Nu mă supăr deloc, dimpotrivă, este o mare satisfacție, pentru că mi se pare că critica rămasă în exterior, critica distantă, rece, nu este cea mai potrivită. Așa încît, din punctul meu de vedere, criticul ideal nu este deloc cel academic, în adevăratul sens
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
de serviciu. În numele patriotismului, statul încerca să racoleze scriitorii șovăitori încă. Apariția în străinătate a celor două cărți ale lui Petru Dumitriu, Rendez-vous au jugement dernier și Incognito, dezlănțuiră în presă atacuri dirijate de același organ, omnipotent. Poetul Ion Vinea, supărat că fusese lașat de Petru Dumitriu, nu ezită să se pună în slujba Securității, scriind pamfletul reprodus în România literară. Labilitate, oscilație morală tipică. Pe Ion Vinea aveam să-l văd prima și ultima dată la palatul Mogoșoaia. El apăruse
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
cu un aer fățarnic, nobil justificate, dar, oricum, josnic. Dacă am uitat, rămînînd doar nota scrisă, înseamnă că nu a atins nici unul din locurile mele vulnerabile pe care în secret le apăr (cunoscîndu-le adevărul; adevăr care cel mai mult ne supără cînd ne privește direct, de unde și proverbul: de nimic ce nu-i adevărat nu-ți pasă. De ce am scris în franțuzește Venge-toi etc...., nu înțeleg. Cînd se știe că... (e întrerupt). * * * Jefuirea conacului moldovenesc după intrarea trupelor sovietice, niște trupe
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
negativă a intrat chiar și ideea de dumnezeire și divinitate. Nu crede nimeni în Dumnezeu, cugeta autorul nostru, decît pentru a evita monologul chinuitor al singurătății. Ne-am putea adresa altcuiva? El pare bucuros de orice dialog și nu se supără că l-am ales pretext teatral al mîhnirilor solitare... Marele noroc al lui Isus este că a murit tînăr. De trăia vreo șaizeci de ani, în locul crucii scria memorii. Și astăzi suflam praful de pe un fiu al lui Dumnezeu fără
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
spate în spate, două clădiri gemene: "identice la fel". Locuința noastră era orientată spre nord iar cea locuită de proprietar spre sud. Tot ca și în nuvelă, tata a propus proprietarului să facem schemele de locuință. Refuzat, el s-a supărat și ne-am mutat la mică distanță de acolo, în str. Rotari, azi I. L. Caragiale. Casa există și azi la nr. 21-22. Proprietarul avea un cățel foarte răsfățat, pe care-l chema Bubico, și care era sortit să treacă la
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
sunt salvatoare și s-ar putea considera că acestea servesc delectării de dincolo de orice scop ideologic sau de redempțiune în sens metafizic. Pură gratuitate: "Din fericire, eu doar relatez un soi de poveste modernă, deci nimeni nu trebuie să se supere sau să mă ia prea în serios. Și nici nu e nevoie de măsuri prea drastice." E un posibil răspuns pentru Ayatolahul Khomeini, care în 1980, declara: Nu există prilej de glumă în Islam... e teribil de serios în orice
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
sînt de la o vreme susținute de tineri absolvenți de Litere sau chiar de studenți în anii mari. Cum se vede, am lăsat ,,controlul" pe mîinile lor. Nu-i cenzurăm și nu le spunem ce să scrie sau despre ce. Autorii supărați pe verdictele lor trebuie să știe că așa sînt văzuți de o nouă generație de cititori profesioniști. Dacă își închipuie că noi tragem sforile, plătim polițe ori chiar le scriem tinerilor critici textele, se mint singuri. Oglinda e alta decît
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
la Întrebare. Mai mult, o apreciez ca pe o provocare. Să-l lăsăm În pace pe Valerie al nostru! Să-și doarmă, În liniște, somnul de veci și să nu-i Întinăm memoria. Nu are nimeni acest drept. - Te-am supărat, văd. - Nu! Dar propun ca, pe această temă, să punem capăt discuției noastre. Fulgerându-l cu privirea, dând din mâini și remarcând că, În ciuda eforturilor făcute, Mihai Cojocaru rămăsese insensibil la „sugestiile“ sale, Iorgu Bleahu a hotărât să schimbe tactica
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
nu-și fi cenzurat textul eliminînd unii scriitori evrei și trecînd Portretele universitare ale lui Petrovici înaintea lui Lovinescu în capitolul respectiv. Și așa, cenzurată, și la o editură improvizată, cartea apare în 1941. Sigur că G. Călinescu putea fi supărat că era ignorat, necomentîndu-i-se nici Cartea nunții (1933), nici Enigma Otiliei (1938). Dar și autorul Istoriei literaturii române (1941) se făcuse vinovat de a fi ignorat, în 1937, cartea lui Vianu Poezia lui Eminescu, subiect socotit de Călinescu drept exclusiv
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
Belushi. O pîrlește toată lumea. - Da' șefu, o pîrlește și el? - Hei, n-am zis că-i negru? Fii cuminte, Joe, pentru Dumnezeu. Logan se întoarse spre Terry, care pînă atunci nu participase la această dezbatere scenaristică ad-hoc. - Dacă nu te superi, de la tine n-am auzit mare lucru. Am impresia că Joe și cu mine ducem greul. Terry se rezemase de spătarul scaunului, cu brațele încrucișate. - Cred că-i o idee groaznică. Am deja impresia c-am mai văzut filmul ăsta
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
expresia a da cu sictir. De mai multă vreme, totuși, și alte sensuri sînt curente în limbajul familiar. Le înregistrează Dicționarul de argou al limbii române (1996) al Ninei Croitoru Bobârniche, unde a avea sictir e glosat ca "a fi supărat, a avea o stare depresivă" (formulare cam comică), iar sictirit înseamnă "supărat, plictisit, enervat". în Dicționarul de argou și expresii familiare al limbii române (1998) de Anca Volceanov și George Volceanov, sictir (neutru, cu plural în -uri) e definit ca
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
înseamnă "supărat, plictisit, enervat". în Dicționarul de argou și expresii familiare al limbii române (1998) de Anca Volceanov și George Volceanov, sictir (neutru, cu plural în -uri) e definit ca "stare de lehamite", a se sictiri are sensul "a se supăra, a se enerva", iar sictireală este "plictis, plictiseală" (în alt sens, "dojană aspră"). Transformarea unei formule de imprecație într-un mijloc de a exprima nepăsarea, dezinteresul, plictisul e destul de firească (nu altfel au evoluat formulele de tipul "ia mai dă
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
alții, habar n-având, bărbații ajung să afle multe unii asupra altora, mult mai ușor decât dacă ar fi dorit acest lucru cu tot dinadinsul. Sunt cazuri când ei, constatând că, fără știință, au iubit una și aceeași femeie, se supără, se ofensează, devin geloși, violenți... Sau, invers, se împrietenesc la toartă, pe bază de gusturi și de afinități elective, dacă ni se permite... Să vă dau mai bine un exemplu. Voi folosi, convențional, trei nume fictive: Ionel, Mitică, Fifi. Primul
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
dă din cap, hohotind în sens că lasă... nu poci a spune, monșer! Ionel insistă. Văzând că celălalt moare de râs, și că, la un moment dat, Mitică îndreaptă spre el degetul arătător... deși nu e ceva clar... Ionel se supără, se enervează, se scoală de la masă și pleacă; pe urmă, se întoarce, furios, îi cere socoteală, Mitică nu vrea și pace, și-atunci Ionel, exasperat, îi trage o palmă. Și astfel, doi prieteni buni, dați ca exemplu de amiciție și
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
nume Bogdan Dumitrașcu, despre care nu știm nici măcar dacă e profesor, și nu de un rector, treacă-meargă. Că dl Dumitrașcu declară sus și tare că a dat șpagă la CNEAA, unde toți dau șpagă, și că nimeni nu s-a supărat, nici CNEAA, nici Parchetul (n-o fi autodenunț declarația directorului general?), iarăși treacă-meargă. Că, reproșînd CNEAA a n-o fi vizitat, ba dînd-o și în judecată, Universitatea i-a lăsat la ușă pe profesorii din comisie venți în control sub
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
Toți cei care au aclamat aducerea lui la conducerea echipei naționale îi vor capul. Într-un editorial de bun-simț în JURNALUL NAȚIONAL, Marius Tucă le reamintește acest lucru și altele celor care s-au repezit la Hagi. Mulți dintre ei supărați probabil că nu vor mai vedea Campionatul Mondial de la fața locului. Lăsînd deoparte excesul de patetism al editorialistului, reproșurile pe care acesta le face presei și tuturor celor care vor să-i scoată pe nas lui Hagi ratarea calificării sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
la a nu mai avea vreo șansă pentru NATO și un fel de codașă a plutonului. Acum lucrurile s-au relansat. Întrebarea este dacă Adrian Năstase va repeta experiența nefericită a îmbătării cu apă rece. Știu că mulți se vor supăra, dar tentația mea este să răspund: sigur că da! Să fie de data asta altfel?" Nu e treaba Cronicarului să bage mîna în foc pentru ceea ce va face premierul Năstase. Acesta are însă de partea sa cîteva avantaje și e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
din loc ca pe automobile parcate unde nu trebuie, unii dintre credincioșii bucureșteni au fost șocați că el s-a atins și de moaștele Sfîntului Dumitru. Nu conta că paharul se umpluse din cu totul alte motive, noul Pericle îl supărase pe Sfîntul Dumitru. Așa că o încurcase. După '89, Puterea din România, de ieri, de alaltăieri și de azi, are bune relații cu busuiocul binecuvîntărilor de tot felul. Dar nu e în stare să vină de hac birocrației la bacșișuri sau
Minuni, pelerinaje, moaște by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15807_a_17132]
-
Cronicar Caragiale și Minulescu Deși d-sa e supărat pe noi, cum remarcam de curînd într-un articol, în ce ne privește, îl citim pe dl Alexandru George întotdeauna cu plăcere și folos, mai cu seamă în părțile literare. Iată, de exemplu, în Luceafărul din 25 aprilie, ne delectează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
referirea la o "muzică dură" poate sugera o explicație a evoluției semantice, plasabilă totuși în contextul mai larg al negativului expresiv (grozav, teribil, "groaznic de bun"), ca și în cel al valorilor adolescentine (modelul "tînărului rebel"). În orice caz, sînt supărate și mașinile (altă sugestie a evoluției semantice, oarecum personificatoare, privește faptul că o mașină bună trebuie să fie rapidă, puternică, energică...), cum o atestă o serie de citate actuale: "Nu lipsesc, de asemeni, nici mașinile sau jeep-urile "supărate"" (EZ
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
anume tip de literatură? Care simți că sînt corespondenții generației tale acolo? Săracă viață au cei ce nu citesc! La teatru se simte și pe scenă și în sală. Mama a fost bibliotecară. Îmi plac cărțile ca obiect și mă supăr că sînt atît de scumpe. Nu te poți plînge de nivelul intelectual dacă cititul a devenit un lux. Capitalismul cunoaște și colecțiile populare! Ca să nu vorbim de bibliofilie... Citesc programatic scriitorii contemporani. Dar mult mai des recitesc, uneori pînă la
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]