3,826 matches
-
și mai mare, deschidea poarta și buimacă, la propriu și la figurat, se agita incapabilă de a face un gest, ori de a spune un cuvânt. Dormi, toanto? Nu vezi c-o venit Varelică, Valraam, Va, nepotu’-meu!, spuse cu supărare În voce și uzând de toate acele nume pe care a fost strigat și alintat băiatul de-a lungul timpului. Da nu se poate, mamai-hăi! Da ce mare a crescut! Îi frumos, că nu-i zăresc fața pe Întunericu’ ista
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să-și scrie numele cu litere mari de tipar, tremurate și nesigure, iar Didița nici nu știa să se semneze. Dacă mă lăsa Babaia pe mine să Învăț, ehai, ajungeam și eu om mare, da așa!, spuse Ochenoaia amplificându-și supărarea. Peste o săptămână, Va a fost trezit mai de dimineață ca de obicei, a fost spălat frumos și Îmbrăcat „orășănești”, a mâncat lapte cu mămăliguță și după ce fetele, cu inimile rupte, l-au strâns la piept și l-au pupat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
obicei, a fost spălat frumos și Îmbrăcat „orășănești”, a mâncat lapte cu mămăliguță și după ce fetele, cu inimile rupte, l-au strâns la piept și l-au pupat, a plecat, ținut bine de mână de către Mamaia, un veritabil monument al supărării, spre gara Itești. Ochenoaia, om care nu prea știa să piardă bătălii, după o noapte de nesomn, de analize și de calcule a deliberat și a decis că cea mai bună și dreaptă soluție este tot cea legală, iar Victor
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Aha, da la Poiană de ce nu-s case așa de mari? Pentru că-i la sat, iar acesta-i oraș și aici stau mahării! Ce-s mahării? Uriași? -Boieri!, a răspuns scurt Ochenoaia În timp ce gândurile ei erau departe de tren, la supărarea produsă de scrisoare, la ogoarele ei, la fetele În care nu avea nicio bază, ehei... În schimb, Va Înțelese noutatea descoperită și o fixa În mintea sa, pe segmente: Vrasâzâcî, urieșî care ating stelili cu mâna, răi șî numai c-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să rămâî aici cu noi! Nu ești tu juvaeru’ bunicii? Copilul Îi privi ochii și fața În timp ce Ochenoaia Îmbătrânea vizibil și plângea a neputință. Nepotul și fetele plângeau de Îl făcură atent pe Ipsilanti care, parcă Înțelegând să participe la supărarea generală, renunță să mai miaune de foame, Își atinse cu vârful cozii prietenul care Îl va părăsi, apoi se alătură cu tot corpul de copil și În timp ce-l privea mieros cu ochii săi verzi și strălucitori Începu să toarcă a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fir de păr! Curaj și crede-mă, chiar Îmi pare rău că sunt legat și nu pot pune labele pe umerii tăi și mângâia fața cu limba! Săru’mâna, tanti Ileana! Da de ce plângeți ca la priveghi, Domne ferește?! De supărare măi Jănică, iaca trebuie să-l duc pe Valerică la Vaslui! Te obligă cineva? Așa-s legile ăstea, strâmbe-strâmbe!, Îl lămuri Ochenoaia pe nepotul său, care privind-o pe Dorița Într-un anume fel, a reușit cu ușurință să extragă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
i se aducă pe terasa prost amenajată, cu mese și scaune prevăzute cu Împletituri din răchită, două „fleici pe grătar” și o sticlă de „Corniță” Mânzule, tu ce dorești, ce să-ți ia tăticu’? -Nimica!, spuse copilul Îmbufnat și observând supărarea din ochii lui Victor, adăugă: Ce crezi și mata’! Tatăl comandă un pahar cu bragă „extra”, rugă fata să nu uite de mujdei și de mămăliguță, iar când toate au fost așezate pe o fața de masă cu carouri roșii
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
re acomoda cu realitatea dură din satul cu bunic, cu rubedeniile sale care erau preocupate cu strângerea recoltei și cu olăritul. Un anume echilibru sufletesc În formare Îl ajuta să-și găsească diverse remedii pentru a ieși din melancolii și supărări, iar Aneta, Ionel, Ruzânița, Mihăiță, Ghiță-Baiazid, Sinan Pașa și mai ales Vizanti contribuiau din plin la aceasta. Momentul dificil de trecut era cel când se trezea dimineața și făcea trecerea de la visele frumoase la realitatea gri-cenușie, „caietele” de la Siretul Îi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
merge la Suceveni, ai s-o cunoști pe Maricica, sora mamei! Este frumoasă ... știe multe ... noi ne jucăm des ... ? Dacă nu nțelegi, n-am ce-ți face! Las’ cai să vezi tu mai Încolo! și văzând că un val de supărare a pus stăpânire pe băiat, l-a chemat pentru scurt timp lângă ea și i-a șoptit sacadat: -Prostule, facem... facem ... prostii frumoase, na, acu’ ai Înțeles?! Băiatul a spus, tot În șoaptă, un „da” complet neconvingător. A trecut la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
profesor Bella a plecat la Ardeal la Înmormântare de frate și dacă ați putea lăsa băiatu’ să-mi taie niște lemne și să stea să doarmă pe săliță... Știți, este noapte urâtă și urlă crivățul! Numa’ dacă nu e cu supărare! Victor foarte atent cu femeile frumoase, a spus imediat: Dar se poate doamna profesoară! Se Îmbracă și Îl trimit repede! Mulțumesc mult, domnu’ Victor! Victor intră În casă, Îl privi pe Valerică și spuse: Mânzule, pleci În misiune, să te
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nici frate, nici soră, nici elev și nici profesoară?! Mâine să ne facem că uităm totul, binghe?! Vrei să fim nebuni, fără să punem Întrebări? Valerică știa ce i se cere, sau credea el că știa și cu neîmplinirea și supărarea că nu este mare ca nenea Ionel, acceptă imediat: Vreau dacă așa vreți dunneav ... Ildiko, eu rog la tine! Ildiko! La Început nu a fost nimic nou față de lecțiile anterioare și eșuate, ba chiar și acel „să faci ca mine
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
pentru Va și În același timp nemaipomenit și nemaiîntâlnit de către acesta În mica sa experiență. Deodată, băiatul s-a mișcat ca fulgerat, a simțit străpezirea de care uitase, s-a desprinse de raiul pământean de deasupra sa, Îl cuprinse frica, supărarea și avea lacrimi În ochii ce exprimau neputință și frustrare. A rămas foarte impresionat să constate că Ildiko nu s-a supărat așa tare, ca Marinița prima oară! Și mai surprins, când a auzito spunând șoptit: Lasă că nu-i
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Gelu nu așteaptă terminarea ideii. Nu pot. Înțelege că nu pot. Dar... Îmi pare rău. Credeam... Știi ce? Hai să vorbim de altceva. Nu te mai recunosc. Păcat. Tot timpul am fost la fel. Ionel Rotundu a devenit negru de supărare. Era un fleac și n-ar fi insistat dacă nu l-ar fi mirat refuzul atît de categoric al lui Gelu. Ionel ăsta era de o abilitate ieșită din comun atunci cînd era vorba de scenarii, montaje și planuri cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu jegul și buturelele aveau rolul de unguent. Se făcuseră orele 21 cînd un neamț, cel care i-a recomandat profesorul, vine la masa lor. Era mohorît și fără chef de glume. Se adresează lui Gabi: Profesorul este negru de supărare. De ce? sar într-un glas cei doi amici. Este dezastru. Nu-ți dă voie să pleci acum în România. De ce, omule? Analizele sînt groaznice. Gabi se înnegrește la față și îi piere tot cheful. Profesorul te va interna măcar 2-3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
umbla cu un steguleț pe care scria: Votăm Parpanghel! Mare politician Parpanghel ăsta. Numai că mereu electoratul îl respinge. Chiar dacă ar candida singur, el ar ieși al doilea. Lipsit de omenie și de caracter, mon cher! Un accident printre oameni. Supărări de la vot În ziua aceea reușisem să vizitez trei comune situate pe un traseu imposibil. Oamenii s-au adunat în număr destul de mare și se pare că le-am cîștigat simpatia multora dintre ei. Pe drumul de întoarcere, zdruncinat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
România și toți românii erau fericiți datorită relațiilor excelente pe care le aveau cu Malaezia. Fericirea Adrianei n-a durat prea mult. Excelența Sa dorea să aibă un copil și cum nici sîrguința ei, nici eforturile partenerilor n-au dat rezultate, supărarea zăcea mocnit. În Malaezia Adriana a hotărît să conlucreze cu toți cei care erau dispuși să conlucreze. Alegea însă doar parteneri de tip europoid, nu din alte motive, să zicem rasiale, ci din preferințe dictate de inima sa. Doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
succes și lumea din sat se agită. Abia după trei zile nenorocirea a lovit din nou în plin. Familia Chimir era într-o stare de nebunie frenetică, iar Ion se izbea cu capul de fîntînă, o blestema și răcnea a supărare pe Dumnezeu. S-a pus capac la fîntînă și prin luna mai, acolo, la poalele pădurii a reapărut falnica lucrătură care să astîmpere setea trecătorilor. Era ora cinci dimineața cînd Chimir terminase de mutat totul la locul cuvenit. Era bucuros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
O poveste stranie 99 Niște fleacuri 101 Victoria lui Cezar 104 N-a văzut raiul 107 CAPITOLUL II Pasiunile roboților 111 Pisici și cîini 113 Talente în stand by 115 Viitorul ministru 118 Din campanie 121 Reverie și campanie 124 Supărări de la vot 127 Semn ceresc 129 Dispute electorale 132 Nu se lasă 135 Amatori și politică 138 Of, candidații ăștia! 141 Un frigider pentru Tiberiu 143 CAPITOLUL III Conturi palide din grădina lui Adam 147 Un viol mai ciudat 149
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
hangiu, și tot aici se mai află un măcelar, un morar, doi lucrători la cuptoarele de cărămizi. Cu aceștia îmi pierd vremea prostește tot restul zilei, jucînd cărți sau dînd cu zarurile, și între noi se iscă nenumărate certuri și supărări, cu vorbe urîte și fără de sfîrșit; iară de cele mai multe ori oamenii se iau la harță pentru un ban, de ne aude lumea tocmai de la San Casciano, cum țipăm și strigăm. În acest fel, tăvălit în murdărie, îmi scutur creierii de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a i-l lua înapoi, au fost de ajuns, prima oară, doar trupele lui Ludovic, deoarece locuitorii care îi deschiseseră porțile orașului, văzîndu-se înșelați în încrederea lor, și în speranța de bine pe care și-o făcuseră, nu puteau îndura supărările pricinuite de principele cel nou. Este foarte adevărat că, atunci cînd cucerești pentru a doua oară o țară care s-a răsculat împotriva ta, este mai greu s-o pierzi, deoarece principele care a avut de înfruntat o răscoală va
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pentru ca să rămînă el singur stăpîn peste întreaga provincie. Cel care nu va ști însă cum să procedeze în această chestiune, va pierde repede ceea ce a cucerit, iar atîta cît va fi stăpîn în acea provincie va întîmpina nenumărate greutăți și supărări. Romanii au ținut bine seama de aceste lucruri în provinciile pe care le-au cucerit; ei au întemeiat acolo colonii, i-au amăgit cu vorba pe cei mai mici și nu le-au dat mai multă putere, i-au asuprit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
informă pe regină de tot ceea ce se petrecuse și o făcu cu atîta răutate, încît regina începu, din acel moment, să o privească pe Ducesă ca pe o favorită a cărei insolență nu o mai putea suporta. Mănușăreasă puse capac supărării reginei prin istoria cu mănușile, pe care i-o înfățișă la modul cel mai mîrșav cu putință. Această plămadă, deși puțin importantă, fu suficientă ca să pună în fermentație toate umorile și să asezoneze tot ce trebuie să însoțească o dizgrație
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
că nu-mi plăcea. CÎnd i-a mai trecut mînia, tata m-a Întrebat ce ne Învățase de fapt preotul maghiar. — Despre niște roșii... — Cum?! — Paradicsom, am devenit eu mai explicit. Răspunsul meu a stîrnit un hohot uriaș de rîs. Supărarea alor mei, chiar Îngrijorarea lor s-a risipit cît ai bate din palme. — Ai să vezi, mi-a zis tata, că popii ăștia ai ungurilor vor să te ducă-n Rai și să-ți dea să mănînci numai roșii verzi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din cer asupra mulțimii, ca o binecuvîntare din noaptea Sfîntului Andrei. Poate de la acel miracol al Unirii, poate de la Întîmplările primului război, căpătase un simț original al mersului lumii. Deși fusese la Alba sau poate tocmai de aceea, susținea, spre supărarea multor ardeleni, că România Mare o făcuseră Fer dinand și Brătianu, nu Maniu, iar cînd comuniștii l-au amenințat că-i dau afară din facultate băiatul cel mic, s-a Înscris cu tot pămîntul În colectivă, numai de dragul de a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cealaltă parte, pe creasta de pămînt, a apărut și Antonella, făcîndu-i semn tătîne-său să se ducă. Iar Pintea i-a strigat: „Năpustește boambele dacă ai snagă, mînce-te franțu’!“ Tare supărat s-a Întors Înaltul ofițer la Viena, unde, tot de supărare și de dorul fetei, a și murit. Iar pe Împăratul povestea l-a mîhnit așa de adînc, că n-a mai Îngăduit familiilor militarilor să locuiască În preajma garnizoanei, iar moroșeni În garda palatului n-a mai recrutat multă vreme. Grigore
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]