525 matches
-
ispită a cărnii lingușitoare și vii, statui create și distruse cu nonșalanță și, până la urmă, poate, o dreaptă articulație a capului În armonia Întregului, un persiflaj, ba poate chiar o negație a limbii și graiului, atât de slăvite, devenite deodată superflue. Dansul dionisiac poate Însemna, Însă, și ieșirea În „alt regn”, o formă a unei visate mântuiri, În zonele geniale ale poeticului și ale muzicii, o ridicare de pe tărâmul gravitațional și penibil, un „pas pe lună”, de fapt! Deodată, nu Gândul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să spun ceva, dar mi-am dat seama că mobila nu fusese pusă la loc așa cum o știam, iar mahmureala și confuzia mea (fiindcă această cameră mi se părea acum inexorabil familiară) făcea din orice aș fi spus o chestiune superfluă. Într-un sfârșit, Rosa arătă cu mâna spre mochetă. - Cred că de la petrecere e asta, domnule Ellis. Mă uitam la urmele cenușii imprimate în mochetă. - Cum poate o petrecere să-i schimbe culoarea? - Auzit c-a fost multă lume. Făcu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cu stafful rusesc și a renunțat să aloce sumele de bani promise... Notele critice din discursul lui Thomas nu sunt luate în discuție, eventual parate, de către partenerii proiectului (spanioli, ruși...), care sunt și ei prezenți la conferință. Ar fi și superfluu: trenul, vorba ceea, a plecat demult, la propriu și la figurat... Vorbesc și reprezentanții organizațiilor scriitoricești care au delegat scriitori pentru Expresul Literar. Albanezii interpretează, în franceză, din nou refrenul despre succesul prozei lor în Europa, mai ales în Franța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
economicește într-o anume comunitate și la un moment dat; dar nu poate suferi obiecție din punct de vedere al libertății, căci a lipsi pe un om de necesar mai gravă atingere a libertății decât a-l împiedeca să acumuleze superfluul. (Bertrand Russel, Essais sceptiques) AFORISME, MAXIME, PROVERBE, BALADE* Bogat e acel care economisește. Cine nu se mulțămește cu puțin, n-are să aibă mult niciodată. Pământul gras învață pe om leneș. Încetul cu încetul se face oțetul. Cu vremea, și frunzele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
el, ca și mine, ca și mulți alții, au căutat în lungimea, frumusețea dar și suferința acestui lung drum să se cunoască mai bine, să regăsească „sabia” cu care să poată despărți binele de rău, adevărul de minciună, esențialul de superfluu. Scrie frumos Coelho, așa cum scrie frumos și verișorul meu, preotul - Claudiu, despre care a spus astăzi cuvinte frumoase și părintele Lucian Dâncă, la București, ce m-a primit pentru prânz, luându-mă de la gară și ducându-mă apoi înapoi la
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
trebui să ne doară mâna când rupem o creangă din el și nicidecum să-l tăiem. Am învățat mai bine valoarea atâtor lucruri pe lângă care într-o viață confortabilă, trecem chiar cu nepăsare, dorind mereu altceva, de cele mai multe ori lucruri superflui. S-a lăsat din nou seara, o seară liniștită. Soarele s-a culcat coborând sub orizont și cred că este cazul să mă culc și eu, dorindu-mi ca Fabio din Vicența care doarme deasupra mea să nu sforăie așa
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și În mici traficuri de antremeteuze de cocaină și heroină, sau, mai modest, de „Olla Gumi“. Cunoscutul chelner Apostol de la Continental, prietenul melomanilor, al pictorilor și al colecționarilor de artă, posedă și astăzi - când toată lumea a renunțat la acele lucruri superflue În viață constând, mai ales, În cărți frumoase, tablouri și covoare - cea mai bogată discotecă, pe care marii muzicanți străini, În trecere prin Capitala noastră, nu uită să o cerceteze la el acasă, În Dealul Spirei, În odăițele scunde de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Patrocle mărturi sea că a ucis, dintr-o sfadă la jocul cu arșici, pe fiul lui Amfidamos. CU VÂRSTA, APLECĂRILE MELE AȘA-ZIS SPORTIVE AU evoluat și ele, Îndreptându-mă, cu banii lui taică-meu, galanton la tot ce-i superfluu, spre școala de Velocipedie de pe maidanul din bulevard, pe locul cinematografelor de azi, unde am fost elevul celebrului velocipedist Dumitrescu, care Încăleca pe ulițele Bucu reștiului - depășind cu capul tram vaiele cu cai - un vehicul grotesc, strămoș al bicicletei, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aplicase un gen de embargo asupra producției de export ce plecau din Transilvania în România sau în alte țări prin România. Produsele de sticlă de la Cârțișoara râmânând fără debușeu la desfacere, reconstrucția Glăjăriei de la Cârțișoara după acel mare incendiu devenise superfluă. O stampă existentă în tezaurul muzeului Bruckenthal din Sibiu reprezintă o vedere a Glăjăriei noastre din secolul al XVIII-lea. În arhivele primăriei Cârțișoarei aflăm o listă a operatorilor calificați care munceau aci în momentul incendierii Glăjăriei, care au rămas
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lat.: Dăcus, iar în gr.: Δάκος [Dakos], cu sensul de „bestie nociva, a cărei mușcătură este extrem de periculoasă“ ), cît și prin formă stindardului ! 3. Pe cît de onoranta este ascendentă greco română a instituției de cultură generală, pe atît de superflua și inacdecvată (prin caracteru-i restrictiv) ne apare determinativul TEORETIC. Să nu uităm că chiar și-n epoca cea mai puțin suspectată de „compromisul cu imediatul“ (a se înțelege cu spiritul pragmatic !) un veritabil gînditor și om de spirit se călăuzea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
conduce la un faun (Doug Jones), care are o față de Hellboy încrucișat cu un idol de lemn și un corp ce pare făcut din scoarță și nămol uscat. Mirosea a pămînt, povestește mai tîrziu eroina, dar această completare verbală e superfluă : practic simțiserăm. Intensitatea detaliului senzorial e năucitoare : aproape că simțim umezeala mușchiului de pe pietre și gîdilătura lînei din vesta fetiței. Această hiperconcretețe (care pur și simplu te face să te simți mai viu decît la alte filme) e valabilă nu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
admirabilă, e sublimă ăs.n.Ă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire.” Avem o dublă accepție a sublimului. Într-o primă instanță sublimul obținut prin efecte retorice, sublim care devine scopul oricărui discurs. Din acest punct de vedere, conținuturile devin superflue atât pentru orator, cât și pentru public care reacționează emoțional la inflamările retorului limbut. Lacrima și declamația țin de stilul sublim invocat de inter- locutorul imaginar al lui Caragiale într-un dialog cu valoare exemplară. Avem în această retorică care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
texte nu e vorba propriu-zis de cultură? E vorba de suflet, e vorba de conștiință, care în lipsa culturii pier. Dar cultura nu poate exista decât în totalitatea manifestărilor ei, care unora le par un lux, o joacă, ceva frivol și superfluu, chiar o sustragere de la treburile serioase, productive. Aceștia nu știu și trebuie să li se spună, chiar dacă nu sunt în stare sau nu vor să înțeleagă, câtă muncă, ce fel de muncă, temeinică, neîntreruptă, cere neapărat creația intelectuală și artistică
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
caracter funcțional, necesar în poetica lui. Cuvintele și ordinea lor transcriu la el niște stări de suflet și niște realități perceptuale atât de pregnante, atât de garantate existențial, încât punerea lor la punct gramaticală nu ar aduce decât o precizare superfluă, ba chiar restrictivă. Cuvintele și frazarea capătă la el o sarcină maximă tocmai prin reducerea flexiunii la minimum și a punctuației până aproape de zero. Sintaxa lui nu urmează logica gramaticală, ci cu totul altă logică, constrângătoare, ineludabilă, pe care nu știu cum
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și acolo, pentru că tăcutele mele convorbiri cu portretul lui riscă să devină rutină. Merg cu pas alert pe Sveavägen și parcă mă văd din afară, am început să vorbesc cu Dumnezeu, și o eventuală convorbire la mormânt mi se pare superfluă. Îi spun Lui că am nevoie de El în fiecare clipă, că știu că limba Lui întrece orice gândire, dar ar putea să-mi dea un semn cât de mic că neliniștea mea nu îi este indiferentă... Înainte de a ajunge
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
uita nici nivelul de plecare al tânărului Calabria, care denunța lacune vizibile și grave handicapuri: școli elementare incomplete, pregătirea gimnazială scurtată și parțială, o sănătate fizică fragilă, lipsa hranei, lipsa unui loc potrivit pentru studiu și, în fine, nu este superfluu să adăugăm, o anumită contrarietate din partea unor profesori față de elevii externi. În orice caz, promovarea l-a făcut fericit pe el, pe mama lui și pe tăcutul don Scapini. În timpul vacanțelor estive, don Pietro îl ducea pe tânărul Calabria să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
poate predica fericiți cei săraci și să ai un cult al bunăstării? Cum să lauzi sărăcia ieslei și să prezinți o parohie mobilată cu un gust rafinat? Cum să preamărești jertfa Crucii și să nu știi să renunți la un superfluu, precum o țigară?». Și apoi nu se teme să puncteze tot mai sus, vorbind cu curaj despre Curia romană... «de îmburghezirea lor, de mentalitatea unor impiegați de carieră care nu se mai preocupă de ministerul sacerdotal. E cert că situația
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
etc., și din acest monolog nervos se desprinde încetul cu încetul o viață sufletească, indeterminată dar reală, un soi de simfonie intelectuală care încîntă prin plăcerea ce poate rezulta din claritățile psihice. A doua parte a romanului, tratând despre război, superfluă, dacă privim lucrurile epic, este remarcabilă prin viziunea personală a luptei. Campania e concepută ca un spectacol straniu, apocaliptic, de un tragic grotesc, asemănător cu tablourile primitivilor, narative, hilare, grave. Camil Petrescu este aici un mare prozator. Ridiculizarea eroicului (neconvingătoare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și cealaltă la București. Obiceiul de a scoate copii și copiuțe după acte originale este vechi de când lumea, iar George Potra se află în fața unui înscris nesemnat, incomplet, pe care-l consideră copie după un act. În acest sens, este superfluă afirmația sa: „în orice caz, se vede că manuscrisul este al unui medic și aceasta o dovedește caracteristica scrisului și numeroșii termeni medicali întrebuințați în raport.” Copia putea fi luată de un notar, de un avocat, sau de un simplu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o) însoțește adesea grupul nominal în contextele în care, în mod obișnuit, acesta s-ar utiliza fără determinant. Grupul nominal primește o interpretare semantică intensională, iar articolul este, mai degrabă, un cuantificator nedefinit. Astfel, este cunoscută tendința de a utiliza superfluu articolul nehotărât sg. (inițial după model francez și german, vezi Iordan 1948: 295, 441; ulterior și după model englez) și pl., pe lângă substantive cu sens propriu, cu funcție de nume predicativ, neînsoțite de atribute: El vrea să devină un medic sau
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
răi (vezi și Dimitrescu [1954] 2002a: 80-81). Structurile, nerecomandabile, în care se exprimă însușiri pozitive sunt astăzi în extindere: Ești o drăguță (Avram [1986] 1997a, ib.; vezi și Vasiliu 1987), Sunteți niște elegante etc. (b) Grupul nominal cu articol nehotărât superfluu poate include, pe lângă substantiv, diverși constituenți strâns legați sintactic și semantic de acesta: modificatori restrictivi (cu rol de categorizare, care participă semantic la denotația întregului grup nominal), cuantificatori, constituenți cu rol de complinire sintactico-semantică a substantivului etc. Structurile de acest
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
uz: − omiterea prepoziției de între numeralul cardinal (mai mare de 20) și substantivul cuantificat sau în interiorul numeralelor compuse (în fața constituenților substantivali de tipul mie, milion, miliard), dar și utilizarea hipercorectă a prepoziției între numeral și substantiv (2.1.1); − utilizarea superfluă a articolului nehotărât de singular nominativ-acuzativ și tendința opusă, de eliminare a articolului în unele poziții sintactice argumentale (2.3.1.1.a-b); − extinderea articolului nehotărât de singular în fața pronumelui și a adjectivului nehotărât alt(ul), în fața numeralului ordinal
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
această ordine ce rezultă din acțiunile oamenilor și nu din planurile lor. Ordinea apare aici ca un sistem de acțiune a cărei piață furnizează tipul, care nu are în fond nimic propriu-zis politic și care tinde chiar să facă politica superfluuă, aceasta neavând nimic mai bun de făcut decât să păstreze cu respect acest sistem de acțiune 8. Or, în eseul 9, de altfel mai degrabă admirativ, despre opera cea mai sintetică a lui Hayek, The Constitution of Liberty, Aron desprinde
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
alți ochi și poate cu un comentariu de tipul „Stai puțin, cred că ar ieși totuși ceva bun de aici!” În acest mod, tuturor ideilor li se oferă o șansă de a se dezvolta. În vreme ce soluția inițială poate părea acum superfluă sau chiar ridicolă, există posibilitatea ca altele să fie aplicabile în practică. O tehnică veche de rezolvare a problemelor sugerează că, dacă a fost găsită o singură soluție, atât ea cât și problema trebuie lăsate la o parte o zi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de sud-est și părăsește Kapilavastu. Nu-l oprește nimic. Zeii au adormit întregul oraș. Ei îi deschid porțile care trebuiau să-l oprească și fac un covor din mâinile lor în calea copitelor bidiviului alb. Acest ajutor este de fapt superfluu, căci miraculosul patruped își urmează calea prin aer. După cum spune Buddhaghoșa, el traversează dintr-un salt râul care îi stă în cale. Kaṇțhaka amintește de calul lui Ćakravartin, ce traversează Oceanul cu stăpânul său; ca și el, Kaṇțhaka are podoabe
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]