976 matches
-
au ambiția de a deveni puteri nucleare. Aceste focare de război au o dimensiune regională, dar ele pot atrage intervenția unei mari puteri, în special a SUA. În lupta pentru supremație mondială s-au detașat la mare distanță Statele Unite, singura superputere a secolului XXI. Pe lângă SUA, în această luptă sunt angrenate Japonia, China, Rusia și Uniunea Europeană, care nu dispune încă de o strategie și o armată comune. Jocul strategic al celor cinci jucători este dictat de următoarele reguli: 1) Nici unul din
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
vor pierde probabil ca pondere”. Cu alte cuvinte, se vor încheia afaceri bănoase, dar fără bătaie de cap, un fel de businesstopia! În planul relațiilor internaționale, Kahn și Wiener preziceau o „lume standard” cu zece puteri majore, între care două superputeri - SUA și URSS, cinci mari puteri - Japonia, Germania occidentală, Franța, Anglia și China, trei puteri intermediare - Canada, Italia și India, precum și 120 de țări mici și mijlocii. Cei doi n-au prevăzut prăbușirea URSS. Un alt autor care se închină
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
acestor tendințe contradictorii ne duce la concluzia că, cel puțin în prima parte a secolului XXI, se vor impune în politica mondială următoarele direcții principale (pe care le-am numit megadirecții - megatrends): a) După dispariția competiției politico-militare dintre cele două superputeri, SUA și URSS, ca factor dominant în politica mondială apare rivalitatea economico-financiară dintre vechile și noile centre de putere. b) Concomitent, principalul câmp de bătălie devine piața mondială, iar obiectivul - cucerirea unei părți cât mai mari din piața mondială (market
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
Afganistan și ciocnirile de graniță sovieto-chineze. Printre tipurile de conflict cu potențial de război care vor izbucni în secolul XXI, la loc de frunte se află cele lansate de Statele Unite ale Americii. După prăbușirea imperiului sovietic, SUA au rămas singura superputere - unii spun hiperputere - pe glob. Încă în primii ani ai administrației Bush, în doctrina păcii și războiului a apărut ceea ce s-a numit „unilateralism” - tendința de a acționa pe arena internațională conform intereselor SUA, fără a ține seama de vederile
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
nu am terminat bine conferința și generalul chinez care era director al Institutului a sărit în picioare și, într-o engleză destul de inteligibilă, a întrebat: „Dar acum, care este jocul și care este regula?”. Am răspuns: „Acum există o singură superputere, SUA, și patru centre de putere, Japonia, Rusia, China și Uniunea Europeană, aceasta din urmă neavând încă o politică externă și o armată comună. După părerea mea, trei reguli dictează jocul: 1. Nici unul dintre cei cinci jucători nu trebuie să se
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
împotriva modernității societăților deschise din New York, Madrid sau Londra. Ținta principală a terorismului au fost și rămân SUA, percepute de radicalii islamici ca simbol al capitalismului global, promotor al marilor transformări tehnologice care au dereglat societatea tradițională islamică. Aliații acestei superputeri și toți cei care sprijină activitățile ei sunt în vizorul terorismului, cu predilecție cei care participă la războiul din Irak și sprijină ocupația israeliană a teritoriilor palestiniene. În Irak avem de-a face cu o combinație diabolică între terorism și
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
altele care ar putea să mai apară. Ele au un caracter regional, dar ar putea atrage intervenția unei mari puteri, în special a SUA. 3. În lupta pentru supremație mondială s-au detașat la mare distanță Statele Unite ale Americii, singura superputere a lumii secolului XXI. În această luptă vor mai participa Japonia, China, Rusia și Uniunea Europeană, care nu dispune încă de un centru de decizie militară și strategică. Jocul strategic al celor cinci jucători este dictat de următoarele reguli: 1) Nici unul
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
pilot; pene; pica; pilota; plăcere; a pleca; plecare; plînge; ploua; a pluti în aer; plutire; porcul; porumbei; posibilitate; prepeliță; prin; printre nori; proaspăt; pufos; rău; se ridica; rîndunele; sat; a se simți bine; soare; șopîrlă; speranță; a sta; stă; super; superputere; tîrăște; ușă; vaca; vacă; visele; zboară puiule; zbor; zburda; zburdalnic; zmeii (1); 795/192/61/131/0 zgîrcit: avar (187); rău (56); egoist (41); bani (34); lacom (31); bogat (25); darnic (24); om (21); urît (14); răutate (12); pietros (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
complet diferită de cea dezvoltată în același timp de Partidul Laburist. Realizarea unei Europe unite, solidă din punct de vedere economic și militar, va favoriza apariția unei noi forțe geopolitice capabile să trateze de la egal la egal cu cele două superputeri, punînd capăt divizării lumii în blocuri diferite. Posibilitatea unei a treia căi, nici capitalistă și nici comunistă este de asemenea avută în vedere, socialiștii urmînd să joace un rol motrice atît pe plan politic, cît și economic. Politic, în măsura în care această
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a fost niciodată mai mică pe plan internațional. De aceea este atît de important felul cum își definește America, pentru sine și pentru lumea întreagă, obiectivele principale ale hegemoniei pe care o exercită, acestea putînd să facă din ea "o superputere plus sau o superputere minus". Terorismul, principala amenințare la adresa securității din epoca noastră și sarcina cea mai urgentă a Americii, nu trebuie combătut unilateral, ci prin coaliții ad-hoc ale unor parteneri cu aceeași viziune și cu aceleași interese, numai așa
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mică pe plan internațional. De aceea este atît de important felul cum își definește America, pentru sine și pentru lumea întreagă, obiectivele principale ale hegemoniei pe care o exercită, acestea putînd să facă din ea "o superputere plus sau o superputere minus". Terorismul, principala amenințare la adresa securității din epoca noastră și sarcina cea mai urgentă a Americii, nu trebuie combătut unilateral, ci prin coaliții ad-hoc ale unor parteneri cu aceeași viziune și cu aceleași interese, numai așa putînd fi promovată securitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și intoleranță ("cine nu e cu noi e împotriva noastră"). Preemțiunea militară și războaiele preventive nu sunt, de asemenea, o soluție viabilă în opinia autorului -, iar alianțele durabile trebuie păstrate și conducerea exercitată prin intermediul lor. S.U.A. sunt percepute ca o superputere din ce în ce mai arbitrară. Neavînd un rival pe măsură ca pe vremea Războiului rece, "ele nu mai acceptă pe nimeni ca egal, nu mai acceptă dușmani, ci doar rebeli, teroriști și state nesupuse. Ele nu mai luptă, ci pedepsesc. Nu mai duc
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
-i facă față. În timp ce acesta își consumă energiile preponderent în conflictul cu radicalismul islamic, China tace și face, astfel încît raporturile geopolitice și geoeconomice se vor schimba în următorii ani pînă la a face din fostul Imperiu de mijloc o superputere mondială greu de înțeles și abordat din perspectiva stereotipurilor hermeneutice cu care ne-am obișnuit. Dezlănțuirea Asiei bulversează geopolitica și geoeconomia mondiale, răsturnînd ierarhii și născînd foarte multă îngrijorare în cancelariile occidentale. Într-adevăr, în ultimele decenii, majoritatea țărilor asiatice
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cu o insuficiență, întotdeauna se pierde ceva cînd se cîștigă altceva, iar raportul pierderi-cîștiguri e greu de evaluat. China se teme încă de o confruntare fățișă cu Statele Unite. De aceea, ea duce o politică multilaterală, tinzînd spre un statut de superputere, iar creșterea sa se încadrează în procesul globalizării. Dar China nu uită umilința la care a fost supusă de către ocupanții occidentali la sfîrșitul secolului al XIX-lea, apoi de către cei japonezi la începutul celui următor, astfel încît, cu tenacitatea-i
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
viitoarei provocări va defini mare parte a lumii pe care copiii noștri o vor moșteni (op. cit., p. 183). După ce s-a ocupat de India într-o lucrare precedentă, John Farndon publică acum în traducere românească Secretele Chinei. Ascensiunea unei noi superputeri mondiale, la aceeași editură Litera International, București, 2008, în traducerea și adaptarea Gabrielei Grigore. Deși autorul își intitulează astfel cartea, China începe să nu mai fie un secret pentru mulți dintre noi și asta pentru că în ultimii ani s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
afirmase anterior. Cu prilejul războiului din Iugoslavia, Michel Camdessus vizitează din nou Moscova... Atunci am prezis că cine-și închipuie că Rusia va interveni efectiv în sprijinul Iugoslaviei se înșeală, pentru că Rusia poate fi cumpărată. Ea nu mai este o superputere, ci seamănă mai curînd cu fostul Zair al fostului mareșal Mobutu Sese Seko, vechi prieten, căruia fost Uniune Sovietică îi trimitea ajutoare frățești constînd din spărgătoare de gheață... O situație economică deplorabilă, o corupție feroce, o evaziune fiscală de o
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
fiscale, iar elitele politice blochează reformele democratice. Occidentul se face că plouă, dar pînă la urmă va trebui să se decidă dacă vrea o Rusie democratică sau doar relații confortabile cu Kremlinul, indiferent ce se întîmplă acolo. Rusia este o superputere energetică și militară. Atît. Petrolul reprezintă 63% din exporturile Rusiei și 49 % din bugetul federal, în timp ce exporturile de înaltă tehnologie dețin doar 0,3%. Avem toate datele unui petro-stat. El poate genera creștere economică, dar nu neapărat și dezvoltare economico-socială
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și demografice. În ultimii trei ani, creșterea sa economică a fost de aproape 9% pe an, ceea ce conduce la un PIB de peste un trilion de dolari. Avem de-a face, cum arată John Farndon în lucrarea India. Ascensiunea unei noi superputeri mondiale, Editura Litera Internațional București, 2008, cu a șaptea economie a lumii, cu posibilități de a ajunge între primele trei peste circa 20 de ani. Avem, de asemenea, de a face cu o uriașă piață de consum, de peste un miliard
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
chiar cu aceste probleme, India progresează, beneficiind și de o poziție geostrategică foarte bună și de relații asemenea cu marile puteri, mai puțin China, care pare să rămînă eternul rival, deși pare că lumea le încape pe amîndouă, chiar în calitate de superputeri. În ultimii 15 ani, India a cunoscut momente cumplite: doi lideri politici asasinați, spectrul falimentului și al foametei bîntuind, riscul unui război nuclear, numeroase tulburări interne. Și totuși, ce-a fost greu pare să fi trecut, iar acum viitorul sună
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Dumitrașcu Roxana Arabela, Sfidarea complexității. Ordine și autoorgnizre în sistemele economice, Sedcom Libris, Iași, 2004; Engelhard Philippe, La Violence de l'Histoire, Arlea, Paris, 2001; Eucken Walter, The Foundations of Economics, London, 1950; Farndon John, Secretele Chinei. Ascensiunea unei noi superputeri globale, Litera Internațional, București, 2008; Farndon John, India. Ascensiunea unei noi superputeri mondiale, Litera Internațional, București, 2008; Foucault Michel, Les Mots et les choses, Gallimard, Paris, 1966; Fukuyama Francis, Sfîrșitul istoriei și ultimul om, Humanitas, București, 1993; Fukuyama Francis, Marea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Libris, Iași, 2004; Engelhard Philippe, La Violence de l'Histoire, Arlea, Paris, 2001; Eucken Walter, The Foundations of Economics, London, 1950; Farndon John, Secretele Chinei. Ascensiunea unei noi superputeri globale, Litera Internațional, București, 2008; Farndon John, India. Ascensiunea unei noi superputeri mondiale, Litera Internațional, București, 2008; Foucault Michel, Les Mots et les choses, Gallimard, Paris, 1966; Fukuyama Francis, Sfîrșitul istoriei și ultimul om, Humanitas, București, 1993; Fukuyama Francis, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Humanitas, București, 2002; Gablik Suzi
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
său culminant toate sentimentele colective din secolul precedent." " Modul în care s-au dezmembrat Uniunea Sovietică și imperiul său rămîne un mister. Factorii subiectivi sunt greu de apreciat. E mai ușor să stabilim factorii obiectivi. Obiectivul de a fi o superputere mondială și cursa înarmărilor au sfîrșit prin a epuiza economia sovietică, care avea nevoie de o revigorare (...). La sfîrșitul perioadei Brejnev, decăderea internă a Uniunii Sovietice atinsese un asemenea nivel, încît nu numai puterea politică a țării dar chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în secolul al XX lea, hegemonia financiară a acestui stat nu era completă, ca și cea a Angliei din secolu l p recedent. Statele Unite nu afișau dorința de a fi un lider politic corespu nză tor statutului său global de superputere. Acest val al globalizării, susținut îndeaproape de marile progrese tehnologice, a luat însă sfârșit înainte de începerea Primului Război Mondial. 2.4.2. Globalizarea financiară: faza distructiv ă Primul Război Mondial a pus capăt progresului g lob alizării și func ționării echilibrate a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
o misiune specială, precum Arhanghelul Gavriil. El reprezintă însă și emigrantul obișnuit care reușește să transforme experiența emigrării în mit și să o ridice la rang de religie. Nu în ultimul rând, Superman întruchipează mitul "tehnologiei protectoare și salvatoare", pentru că superputerea lui și capacitatea de a zbura sunt calități care apar mai târziu integrate în personaje jumătate om-jumătate robot, de tipul Robocop. Conflictul dintre latura umană și cea supranaturală la Superman, deja vizibil în Superman I, când eroul își caută tatăl
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cel dintîi nucleu al noii Europe se constituie în cuplajul franco-german. În același timp, războiul rece care se declanșase amenință să se transforme într-un război veritabil, iar noul îngheț stalinist, asociat lui, face să se ivească spectrul noii Amenințări. Superputerile se înfruntă chiar în interiorul Europei: Estul european a devenit protectorat, iar Vestul, satelit. În ceea ce privește Vestul, problema sa este de a se apăra de dușmanul potențial, iar în același timp de a se apăra într-o oarecare măsură de protectorul său
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]