517 matches
-
aventuri pe insule luxuriante, bătălii navale, călătorii în lumea morților, spectrul macabru al blestemelor, o comoară ascunsă în peșteră, un cufăr râvnit, o hartă și o busolă fermecată, o fântână a tinereții, dispute între pirați, mazilirea prin semnul negru, respectul superstițios față de Biblie, conflicte cu autoritățile coloniale engleze, execuții oficiale pe chei, monștri marini, sirene, nave-fantomă, corăbii la scară reală sau închise în sticlă, atotprezentul rom, refrenul Fifteen men on the dead man’s chest..., prietenii, alianțe, trădări etc. Existența unor
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ascuns a aruncat în grădina mânăstirii o mică medalie a sfântului Benedict (480-547). A învățat să folosească această metodă de la confesorul său părintele Natale. Semăna aceste mici medalii ale sfântului Benedict pentru a obține un har. Nu era un gest superstițios, ci un act de credință în mijlocirea sfinților. Se ruga și spera, dar apoi, se abandona în mâinile Divinei Providențe. Iar Providența l-a ascultat în mod «miraculos». Așa s-a exprimat don Calabria. Dar ce voia să facă don
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a Olimpului și a Valhallei, atestă înrudirea oficială cu lumea elină prin elementul dionisiac și pitagoreic. Toate rasele mari se caracterizează printr-o adâncă noțiune a eternității și prin punerea vieții terestre în dependență de absolut. În vreme ce popoarele barbare sunt superstițioase și tranzacționează cu demonii, geții, înfigîndu-se în suliță, consultau divinitatea de-a dreptul în cer. Sentimentul adânc al providenței îl au romanii în cel mai înalt grad și ceea ce s-a socotit scepticism, fatalism nu e decât credința că Zeul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
delirant, Al. Dima, eseist, cu bune studii în probleme de folclor și estetică. Conștiincios și cultivat istoric literar este Ovidiu Papadima. IMPRESII DE CĂLĂTORIE, ESEUL Cărțile de călătorie și de impresii intelectuale sunt puține, vinovate de compilație, de o spaimă superstițioasă de judecățile emise. Impresiile lui Petru Comarnescu despre America (Homo americanus) sunt atrăgătoare prin petulanță. Relații asupra călătoriilor sale, în stil oral, a scris Ion Petrovici. Remarcabile sunt puținele Note din Grecia ale filologului Al. Rosetti, primul mare editor român
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
s-o iau în mână, să scuip de tei ori pe ea și s-o arunc peste cap în urmă fără să mă uit, pentru că făcând a șa voi găsi ceva de folos. Am făcut de multe ori acest joc superstițios. Când eram de cinci ani, mămica mi-a cumpărat tăbliță, condei și un abecedar și m-a învățat să scriu și să citesc. La șase ani am fost înscris în clasa I-a. în ziua festivă, a deschiderii „cursurilor” am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
unor fenomene morbide. Nu ne dorim, bineînțeles o absolutizare sau transformarea În tabu-uri a realităților puse În evidență de cronobiologie. Ele trebuie să aibă valoare de repere și așa trebuie cunoscute, pentru a nu induce o Întoarcere la mentalitatea superstițioasă a ceasurilor bune și rele. Dimpotrivă, idealul ar fi ca sistemul de integrare neuroumorală ce constelează ceasul hipotalamic al mamiferelor, respectiv nucleii suprachiasmatici, să “bată”, adică să oscileze În acord cu ora pinealei, aflată În raport constant de fază cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de Sergiu) la redactarea numărului (1/1980). Speram să-l scot pînă la finele lunii, dar, iată, se opune Filioreanu, cerînd modificarea paginii întîi și, implicit, a altora din interior. Argumentele mele trec pe lîngă el. Îmi repugnă teama lui superstițioasă de a nu „greși”. Cu astfel de precauții, va aplatiza curînd totul. În discuție, am invocat „specificul revistei”, pe care încă nu-l înțelege! Mi-a replicat că n-am suficientă „orientare”. Nu m-aș mira să mă picteze „undeva
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mult gustul meseriei, cu atît îmi dau seama mai bine pe lîngă ce deșertăciuni am trecut. *Jurnalul e un loc mai potrivit pentru a consemna insultele decît „complimentele”. Față de acestea din urmă sînt nu numai mefient, ci de-a dreptul superstițios. Le evit pe cît posibil, le atenuez, le întrerup, le amîn, ca și cum mi-ar putea fi fatale. Să le „conserv” mi s-ar părea periculos. Le las deoparte, ca să le uit cît mai repede. Criticile, insultele le simt mai viu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
însă că vraja-i prea puternică și că-i prea tîrziu să mai poată interveni. După două săptămîni, Zamfira a murit. A trecut perioada de doliu și bunicul s-a gîndit să se recăsătorească. Pe cine să ia? Probabil era superstițios, căci a apelat iarăși la o vrăjitoare, de data asta la una din Verești, la care s-a dus - culmea! - împreună cu Vasile al lui Andrei. «Ai să te însori curînd», i-a zis aceea. «Cu cine, o să afli chiar azi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mult cu soțul ei, la noi și i-am rugat, să stăruiască pe lângă eremitul de Vasiliu-Falti, să dea ceva pentru Flt. - oraș pe care și el e supărat dar, faptul că pentru el răspund la punctul 13 (deși nu-s superstițios) e Încă o dovadă, că nu vom reuși. Totuși, voi mai stărui. Mai există bustul „Gane”?618 14) Soția lui Serafim Ionescu, Lucreția Ionescu, a fost institutoare la școala mea de aplicație (la șc. Normală) și prietena bună a soției
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
transilvan, vădit ostil idealizării, „crud” în verismul său. Tangențele cu Ioan Slavici, cu Liviu Rebreanu, mai puțin cu Ion Agârbiceanu (invocate de mai toți exegeții), se opresc pe versantul realismului dur, dincolo de care la D. apar inserții în magic și superstițios. Diferiți de păstorul mioritic, țăranii lui nu cercetează gratuit cerul înstelat; îi obsedează mai degrabă tenebrele, negurile din afară sau cele dinlăuntrul lor. Urcăneștii merg și revin de la oraș neatinși în vreun fel de lumea modernă, se încaieră pentru pământ
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
noaptea în pădure și îi arăți o lumânare în fața oglinzii, vine după tine”. La rândul lor, ascultătorii știu și ei că altfel nu poate fi. Discursul naratorului-martor adoptă nuanțe ritualice, fiind expresia unei psihologii colective. Remarcabil explorator al psihicului tulbure, superstițios, scriitorul excelează în desenul în alb-negru, în tehnica clarobscurului. Câteva detalii expuse în lumină intensă devin frapante în raport cu întunericul care le delimitează. Între fluxul și refluxul întâmplărilor, ochiul prozatorului pare neutru. Pe scurt, D. nu reacționează în vreun fel, nu
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
pentru studiul credințelor, practicelor și agenților magici în satul românesc (în „Sociologie românească” 4/1936) și aplicată practic în cartea Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș) (1940). Obiectul cărții îl constituie credințele și practicile magice, superstițioase, cercetate într-un spațiu bine determinat: gospodăria țărănească, fiindcă aceasta „nu le hotărăște astfel [indivizibil] numai întreaga lor activitate economică în cele mai mici amănunte, ci ea determină, pătrunde și colorează specific și întreaga gamă a activităților spirituale a oamenilor
CRISTESCU-GOLOPENŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
de tipuri de persoane sub următoarele denumiri: 1. Prefăcutul; 2. Lingușitorul; 3. Flecarul; 4. Grosolanul; 5. Amabilul; 6. Neobrăzatul; 7. Guralivul; 8. Născocitorul de știri; 9. Obraznicul; 10. Zgârcitul; 11. Mojicul; 12. Inoportunul; 13. Pripitul; 14. Prostănacul; 15. Brutalul; 16. Superstițiosul; 17. Nemulțumitul; 18. Neîncrezătorul; 19. Nesimțitul; 20. Prost-crescutul; 21. Înfumuratul; 22. Cărpănosul; 23. Lăudărosul; 24. Îngâmfatul; 25. Lașul; 26. Oligarhul; 27. Întârziatul; 28. Bârfitorul; 29. Prietenul celor netrebnici; 30. Calicul. La fiecare paragraf avem o descriere detaliată a unui mod
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în sens polemic) acelora mult mai cunoscute ale lui Roger Caillois sau Tzvetan Todorov. D. concepe „definirea frontierelor” literaturii fantastice „în funcție de regimul său estetic particular” și desfășoară o suită de aproximări ale raporturilor fantasticului cu „fabulosul feeric”, „miraculosul mitico-magic și superstițios”, „ocultismul inițiatic”, „literatura științifico-fantastică”, „proza poetică și alegorică”, „proza vizionară (de factură absurdă)”, „literatura de aventuri”, „proza de analiză”. În consecință, „catalogul tematic” secvent disocierilor teoretice identifică „trei tipuri generale de situații fantastice, corespunzătoare interacțiunii între normal și supranormal, mutației
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Distribuitorul de mâncare apare la fiecare 20 de secunde indiferent de comportarea șobolanului (orice comportament apărut chiar înainte de apariția mâncării este consolidat, și coincidențele similare devin cu atât mai asemănătoare acestuia cu cât comportamentul este întărit. Șobolanul desfășoară un „ritual superstițios”). 7. Operații în lanț (chained operants): lovind cu ciocanul un disc verde, schimbă culoarea în roșu, iar ciocănitul în discul roșu e urmat de mâncare (frecvența apariției lanțului de răspunsuri crește). 8. Observația (observation): este organizată o discriminare prin care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se cunosc luptele îndârjite între Templieri și Ospitalieri)346, ca și în ansamblul acestei povești despre un sfânt catolic care se poartă ca un Oedip orb. La ironia destinului personajului face ecou ironia istoriei care nu ezită să alieze mentalitatea superstițioasă și pulsiunea ucigașă, verosimilul și neverosimilul, realismul și delirul fantasmatic (fantasma ar veni din mentalitatea religioasă superstițioasă a unei epoci revolute, deschisă supranaturalului și care se hrănește și alimentează delirul). Folosind două procedee narative contrarii pentru a pune sub semnul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sfânt catolic care se poartă ca un Oedip orb. La ironia destinului personajului face ecou ironia istoriei care nu ezită să alieze mentalitatea superstițioasă și pulsiunea ucigașă, verosimilul și neverosimilul, realismul și delirul fantasmatic (fantasma ar veni din mentalitatea religioasă superstițioasă a unei epoci revolute, deschisă supranaturalului și care se hrănește și alimentează delirul). Folosind două procedee narative contrarii pentru a pune sub semnul întrebării autenticitatea legendei tradiționale, Flaubert subliniază statutul ficțional al textului implicând o dezavuare ironică a credibilității evenimentelor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ce vrei tu. Încearcă să scrii cât de multe întrebări la care vrei să primești răspunsuri timp de cinci minute. Câteva dintre aceste întrebări: Ești prost? Ai note bune? Ești homosexual? De cine îți place? Vrei un piercing? Fumezi? Ești superstițios? Ce dorință vrei să ți se împlinească? De ce Dumnezeu este trei persoane în același timp? De ce există războaie? De există atât de mulți chinezi? De ce au loc tsunami? Ești anorexic? Te uiți la filme pornografice? Ai omorî pe cineva? Poți
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
Alte surse indică 7.000 de adepți Bahá'í, români și străini, la nivel național, dintre care 400 doar în București. Adunarea Spirituală Națională supraveghează treburile administrative ale Bahá'ílor din România. Românii sunt unii dintre cei mai religioși și superstițioși europeni, dar au și unul dintre cele mai mari deficite de cunoaștere științifică - doar unul din zece români dispune de o cultură științifică consolidată și activă. Românii declară în proporție de 96% că cred în Dumnezeu, 89% cred că există
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
special fizica) ca bază pentru reducționismul ontologic—ideea conform căreia tot ce există poate fi explicat ca interacțiunile unui număr mic de lucruri simple care respectă legile fizicii (precum particule fundamentale ca quarkuri și leptoni care interacționează prin intermediul bosonilor). Perspectivele superstițioase au fost abandonate de către știința modernă în schimbul unor abordări naturaliste bazate pe dovezi empirice. Un atac la adresa acestei forme de reducționism, popular în rândul fizicienilor care se ocupă cu starea solidă, afirmă că este incorect ca legile care guvernează componentele
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
a înțeles dificultățile de a guverna asupra diferitelor popoare. Astfel, comportamentul său megaloman ar fi fost pur și simplu o încercare practică de a consolida statul său și de păstrare a imperiului întregit. Alexandru Macedon era descris ca o persoană superstițioasă. De foarte multe ori, seara, organiza împreună cu generalii săi concursuri de rezistență la băut, presărate cu partide de homosexualitate. Istoricii spun că într-o noapte Prohamos, unul dintre supușii lui, a băut trei litri de vin de stafide, foarte tare
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
materiei, identificat cu divinitatea sau cu spiritul; ființă imaterială supranaturală, duh."). De altfel Dicționarul Enciclopedic Român ediția 1966 precizează că "între superstiție și credința religioasă nu există o deosebire de esență." Și pe bună dreptate se afirmă asta, căci latura superstițioasă a religiilor nu se limitează doar la faptul că toate postulează existența unor "spirite bune și rele", întrucât la majoritatea dintre ele găsim și "credința în vrăjitoare"; unele dintre aceste religii vorbesc de altfel explicit în textele lor sacre despre
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
chiar și caracterele mistice fac parte din superstiție (De doctrina christiana, xx). Pentru Toma d’Aquino, mai perspicace și deci mai rezervat, căci realizează faptul că religia și superstiția se opun pe un același teren, "superstiția este excesul de religie, superstițiosul aducând un cult divin celui căruia nu trebuie să-i aducă sau aducând un cult cui trebuie, dar de maniera în care nu trebuie". Tot sfântul Toma ne spune că există și un ghicit acceptabil pentru creștinism, care se diferențiază
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
cult divin celui căruia nu trebuie să-i aducă sau aducând un cult cui trebuie, dar de maniera în care nu trebuie". Tot sfântul Toma ne spune că există și un ghicit acceptabil pentru creștinism, care se diferențiază de ghicitul superstițios, prin faptul că acesta nu apelează la demoni și că prin actul ghicirii nu se încalcă libertatea lui Dumnezeu de a rândui viitorul după bunul plac. El vede astfel, se pare, ""demnă de elogii"", astrologia, care face parte din această
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]